1,551 matches
-
insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete până la pajiști și plantații de conifere (pin). Pădurile ce acoperă o importanță suprafață a măgurii au în componență arbori cu specii de: fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu gorun ("Qercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), stejar ("Qercus robur"), pin (plantație cu "Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), măr-pădureț ("Malus sylvestris"), păr-pădureț ("Pyrus pyraster"). În luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn din Brusturi, ajunsă în stațiunea Băile Felix după un popas la Oradea a fost construită în anul 1785 înlocuind biserica veche de lemn a comunității. Lemnul de gorun necesar pentru ridicarea bisericii de lemn a fost tăiat din pădurea domenială.Inscripția aflată în partea superioară a portalului intrării amintește momentul edificării bisericii: "Anii Domnului 1785 în luna lui mai în 4 zile sâmbătă. Meșter Toadere". Sfințiță în același
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
oferă peluze frumoase și umbrarii plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se gaseste un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriș acoperă peste 500m² de gazon. Pe vremea Merovingienilor, în "Pădurea Rouvre", sau "Rouvray", numită astfel după denumirea franceză a arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urșii, cerbii, lupii și mistreții, care erau foarte ușor de întâlnit. În 1308, tăietorii de lemne din cătunul Menus au făcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulogne-sur-Mer. La întoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
spre nord, ajungând în arealul sudic al comunei, prelungindu-se pe toată partea estică a acesteia și survenind sub formă de petice, acolo unde condițiile permit apariția lor, în interiorul comunei. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul și altele. Pădurile de gorun apar sub forma de petice la sud de Reșita, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
a acesteia și survenind sub formă de petice, acolo unde condițiile permit apariția lor, în interiorul comunei. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul și altele. Pădurile de gorun apar sub forma de petice la sud de Reșita, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
caracterizat prin temperaturi medii anuale intre 6-10⁰ C și precipitații cuprinse intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte). În comună, flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
în partea de sud-vest a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta, în partea de sus a pereților din naos și în altar. Bârnele au fost cioplite din "„irimă de gorun de pe Coaste”", de pe locul unde a fost ridicată ea în Cizer. Bârnele au fost așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Toate îmbinările par bine conservate, chiar și după mutare. Cheotorile sunt tăiate cu dinte dublu, lat
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
se termină cu un coif ascuțit ce protejează foișorul cu ajutorul unei poale împrejur. Turnul este legat cu pereții tindei însă străbate decorul de ocnițe. Este posibil ca turnul să fie adăugat ulterior construcției. Bârnele au fost cioplite din lemn de gorun, așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Cheotorile sunt tăiate în coadă de rândunică. Un rafinament tehnic specific numai bisericilor de bună calitate se poate observa între bârne, unde latul lemnului a fost scobit puțin pentru a
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
Lipnița este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni, Izvoarele și Lipnița (reședința). Comuna Lipnița, situată în sud-vestul județului la o distanță de 104 km de municipiul Constanța și la 40 km de Călărași. Are următoarele vecinătăți: la nord-est comuna Oltina și orașul Băneasa, la sud-est Bulgaria, la sud-vest
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
este așezată într-o zonă deluroasă, cu relief de podiș caracteristic platformei Dobrogei dunărene. Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de fluviul Dunărea și lacul Iarmac. În componența comunei sunt șapte sate: Lipnița - satul de reședință, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni și Izvoarele. Față de reședinta comunei, celelalte localități componente se găsesc la o distanță cuprinsă între 5 km (satul Goruni) și 16 km (satul Cuiugiuc). Drumul național Ostrov - Constanța DN3 asigură legătura cu municipiul Constanța. Cea mai apropiată stație feroviară este
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
reprezentată de fluviul Dunărea și lacul Iarmac. În componența comunei sunt șapte sate: Lipnița - satul de reședință, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni și Izvoarele. Față de reședinta comunei, celelalte localități componente se găsesc la o distanță cuprinsă între 5 km (satul Goruni) și 16 km (satul Cuiugiuc). Drumul național Ostrov - Constanța DN3 asigură legătura cu municipiul Constanța. Cea mai apropiată stație feroviară este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
nu a putut vindeca boala. În consecință, Georgescu s-a întors la München, pentru a-și vedea fiul. A murit la Spitalul Bogenhausen la 13 noiembrie. Se presupune că a fost asasinat prin iradiere. Noel Bernard și Mihail Cismărescu (Radu Gorun), cei doi directori precedenți ai secției române a postului de Europa Liberă muriseră tot de cancer. Se presupune de asemeni că decesele lor ar fi fost cauzate de iradieri.
Vlad Georgescu () [Corola-website/Science/310474_a_311803]
-
se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
caracter de "föhn", numite popular „vântul mare”. Acesta topește zăpada în doar câteva zile. Datorită condițiilor topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici, și în prelungire, pe Tâmpa, "bradul" pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
topografice și climatice, inversiunile de vegetație constituie un fenomen des întâlnit în zona Postăvarului. Astfel, în Poiana Brașov, la altitudinea de 1.050 m, "gorunul" crește alături de "molid". Tot aici, și în prelungire, pe Tâmpa, "bradul" pătrunde adânc în zona gorunului, iar molidul coboară până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile sale, și "alunul". În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de "stejar". Astăzi mai pot
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
diplomat român din România comunistă. La momentul Revoluției din 1989, era ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză, funcție din care a fost rechemat la 31 decembrie 1989. Petre GIGEA, economist, diplomat și scriitor (pseudonim literar Petre G. Gorun), s-a născut la 31 martie 1930, în comuna Goicea Mică, județul Dolj. Tatăl său, Ion Gh. Gigea, era notar al comunei, iar mama sa Ecaterina, casnică. 1. În perioada 1937 - 1941, urmează școala primară în comuna sa natală, apoi
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Republica Zair, Congo Brazaville, Gabon, Finlanda, Republica Populară Chineză, Pakistan, Japonia, Mongolia, ș.a.m.d. În anul 1984, revista engleză „"Euromoney"” i-a acordat ministrului de Finanțe român, calificativul de „"cel mai bun negociator al anului”." 6. Dar Petre G. Gorun cochetează permanent cu poezia, proza și memorialistica, ca a doua sa pofesiune. Până în prezent, Petre G. Gorun a scris și tipărit 39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]