27,010 matches
-
alții și atunci a decis: Bine mamă! Îmi voi construi casă deoparte pe parcela din preajma pădurii, cu mireasmă de cireș în toată primăvara, primită ca zestre de la Dobari. Întocmai așa să faci, dragul mamei! Dacă nu îți este pe plac gospodăria părinților tăi unde te-ai născut și unde ai supt țâța mamei! Ba îmi este și mi-a fost pe plac dintotdeauna! Dar la boala noastră un alt leac nu-i de găsit, după cum s-ar părea! * * * De la ruptura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
celei pentru care s-a despărțit de mama cea nemulțumită pentru alegerea făcută de el și i-a înmânat schița viitoarei lor locuințe, cuprinzând casa și anexele cu detaliile de rigoare. Ce-i drept, Mariuței i-au plăcut toate fețele gospodăriei, așa cum erau ele schițate în plan, dar s-a arătat ceva mai interesată de bucătărie, de baie, de dormitorul părinților și de camera copiilor, ca în final să aprecieze că totul este OK. Numai perioada de un an de absență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pentru mâine la istorie și e destul de dificilă, așa că mă va ține trează. Mă bazez pe tine, Leni. Fii fără grijă, că nu adorm. Ceciliei îi prindea bine câte o noapte de pauză cu câte avea pe cap. pe lângă treburile gospodăriei, pe lângă grija față de mamă-sa mai ținea legătura și cu prietenele ei de la facultate interesându-se ce le-a mai predat, ce cursuri s-au mai ținut, cum s-au mai pregătit ele. Le ruga să-i facă și ei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mulțumit pentru vigilență și au dat să plece. Când i-am întrebat, intrigați, cât ne costă, au dat mirați din cap, spunând că nu au făcut aproape nimic și că, oricum, este obligația lor să remedieze gratis orice defecțiune din gospodărie. Am primit chiar și cartea de vizită a firmei, pentru orice eventualitate. Aveam impresia că sunt proiectat într-un film neverosimil, o utopie a serviciilor domestice, un Empireu al eficienței muncitorești. Acestea fiind spuse, îmi rămâne, în final, sarcina ingrată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
avea multe de făcut pe lângă casă și era tare ocupată și destul de bolnavă. A sfătuit-o cineva ca pentru tămăduirea varicelor să se folosească de serviciile lipitorilor. S-a folosit de acest procedeu, dar de multă treabă ce avea pe lângă gospodărie, cu multe păsări și animale nu avea timpul necesar pentru a sta locului astfel ca lipitorile să-i sugă sângele închegat din venele bolnave care-i traversau pulpele picioarelor. Magnolia creștea în grija lui Dumnezeu, învăța cum putea, de una
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
te rogi să fii ajutat. Auzind îndemnul mamei, Norocel s-a oprit din plâns, și-a înlăturat lacrimile de pe obraz, apoi a zis mamei: -Bine, mamă așa voi face... A venit seara, și după ce a orânduit cele necesare în mica gospodărie, s-a îngrijit așa cum o făcea zilnic, s-a așezat în genunchi în fața icoanei și s-a rugat cum l-a sfătuit mama. A adormit fiind obosit și imediat a intrat în vis. Se făcea că este pe imașul satului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Telefonul în furcă dansa și pe mine mă chema la un ceai din fructe de pădure. Vântul flutura perdelele lăsând o mărgea ruptă din ploaie să se rostogolească pe covor. CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA CADE SIGUR ÎN EA Într-o gospodărie aflată la capătul satului Cristinești înspre Dămileni, printre alte orătănii, trăiau în bună înțelegere doi cocoși, Pripone și Cocone, până când într-o zi din te mir ce fălindu-se prin ogradă, s-au luat la sfadă. Cocone era tânăr, frumos
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
trăia un băiat pe numele de Costinel. Când el s-a născut mama i-a murit. Fiind bolnav de icter negru, mai târziu i-a murit și tatăl, așa Costinel a rămas singur. În lustra lui sărăcie creștea în acea gospodărie un porc pe nume Mozorel. După ce a murit tatăl, Costinel nu-și punea multe întrebări, dar acele cu care își muncea gândul erau foarte importante; Cum se va descurca? Ce va face cu Mozorel? Ce îi va da de mâncare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
boz în hotarul grădinii. Către seară au sosit acasă toți membrii familiei și l-au găsit pe Dondică plâns și tare necăjit. La întrebarea acestora care-i cauza necazului, Dondică a povestit de isprăvile lui Dondonel. La auzul acestora, stăpânii gospodăriei au exclamat a necaz, își făceau cruce și se rugau la Dumnezeu să-l alunge pe necurat cât mai departe de casa lor. Fetele au ridicat panoul de pe fântână și au strigat pisica în speranța că nu s-a înecat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a dat lui Dondică simbria pentru o zi de muncă, zicând: -Te plătesc pentru că învoiala se încheie între doi oameni care se țin de cuvânt. Dumnezeu să-ți îndrume pașii cât vei vedea cu ochii. De acum în colo această gospodărie s-o ocolești. -Mulțumesc frumos, gospodare, iar pentru necazul pe care vi l-a pricinuit fratele meu îmi cer iertare, este băiat bun dar mai face și câte o dandana, zise Dondică și a ieșit pe poartă cu inima strânsă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Ziua era pe sfârșite, soarele se scălda în roșul aprins, anunțând că urmează amurgul. Vreme cuminte cu cer curat, cornutele se întorceau de la pășunat, iar gospodarii satului căutau să și ogoiască păsările și animalele pentru noaptea care urma. Fiecare în gospodăria lui își pregătea uneltele agricole pentru a doua zi, după care urma cina și-n corul greierilor și al broaștelor se lăsau în valurile viselor. Pentru a evita o nouă neplăcere, Dondică s-a învoit cu stăpânul gospodăriei ca să-și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Fiecare în gospodăria lui își pregătea uneltele agricole pentru a doua zi, după care urma cina și-n corul greierilor și al broaștelor se lăsau în valurile viselor. Pentru a evita o nouă neplăcere, Dondică s-a învoit cu stăpânul gospodăriei ca să-și țină pe lângă el pe Dondonel și plata o vor primi numai pe ceea ce muncesc. S-a făcut dimineață și fiecare era împărțit să facă ceva; stăpânul gospodăriei a plecat de dimineață la cosit, urmând să plece cu toții la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a evita o nouă neplăcere, Dondică s-a învoit cu stăpânul gospodăriei ca să-și țină pe lângă el pe Dondonel și plata o vor primi numai pe ceea ce muncesc. S-a făcut dimineață și fiecare era împărțit să facă ceva; stăpânul gospodăriei a plecat de dimineață la cosit, urmând să plece cu toții la adunat, încărcat și adus fânul acasă. Până atunci Dondică a rămas să facă ordine într-un depozit de paie. Zi frumoasă, soarele de pe bolta cerească trimitea raze care încingeau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
stăpâna casei l-a chemat pe Dondică să dea o mână de ajutor la legat un taur care scăpase și făcea ravagii prin curte, printre păsări. Acestea cotcodăceau de mama focului iar cei doi căini ciobănești pe care-i avea gospodăria nici că reușeau să liniștească taurul liber, plus că cei din grajd făceau mare tămbălău. Dondică, cu încă un vecin, ajutați de cei doi câini se munceau de zor să prindă taurul slobod. Dondonel, speriat rău, a început să plângă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
din acea parte de lume, crăiasa a umblat prin sat, care nu era sărac dar nici bogat, motivul fiind lipsa de bărbați. Într-un final a hotărât; a bătut la o poartă, a bătut la șapte, a înnoptat la o gospodărie, a înnoptat la șapte, dar să aibă norocul de a vedea vreun bărbat, nici vorbă. S-a gândit ea ce s-a gândit și a întrebat pe o femeie însărcinată, care mai avea un copil în brațe și pe altul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
inima ușoară și gândul fericit că au fost în stare să facă bine pe pământ. PERIPEȚIILE REGELUI CĂIȚĂ La margine de Cristinești trăia odată un băiat pe numele de Căiță, orfan de copil. După urma părinților i-au rămas o gospodărie mare și mult pământ. Pe lângă gospodăria lui Căiță s-au aciuat în timp un măgăruș pe numele de Trotinel, un câine pe care-l striga Stup și o pisică pe care a botezat-o Zvârluga. La moartea tatălui, Căiță a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au fost în stare să facă bine pe pământ. PERIPEȚIILE REGELUI CĂIȚĂ La margine de Cristinești trăia odată un băiat pe numele de Căiță, orfan de copil. După urma părinților i-au rămas o gospodărie mare și mult pământ. Pe lângă gospodăria lui Căiță s-au aciuat în timp un măgăruș pe numele de Trotinel, un câine pe care-l striga Stup și o pisică pe care a botezat-o Zvârluga. La moartea tatălui, Căiță a primit prin ordin judecătoresc să fie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Trotinel, un câine pe care-l striga Stup și o pisică pe care a botezat-o Zvârluga. La moartea tatălui, Căiță a primit prin ordin judecătoresc să fie protejat până la majorat de fratele răposatului. Și acesta avea mult pământ și gospodărie frumoasă, gard în gard cu a lui Căiță. De ce are mult, omul vrea și mai mult, pentru că lăcomia, odată încolțită, crește și sufletul omului învrăjbește. Atunci omul nu mai are liniște, nu mai are somn și acestea două din urmă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a întâmplat și cu unchiul lui Căiță. Deși avea pământ de nu reușea să se descurce, se gândea că într-o zi Căiță se va însura într-o altă localitate, ca așa să pună mâna pe pământul și acareturile de pe lângă gospodăria acestuia. Motiv din cauza căruia îi zicea mereu lui Căiță că ar fi bine să se însoare, că nu-i bine să stea singur, că însurat viața este altfel. Ideea cu însurătoarea a început să-l macine pe Căiță și, într-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
voi asculta liniștită. -Moșul meu este bogat ca și mine. Lăcomia l-a îmbolnăvit atât de tare încât zilnic sapă în sufletul lui transformându-l într-un om tare invidios și cu o plăcere puternică de a pune mâna pe gospodăria mea. Mi-a zis într-o zi, nu demult, că eu m-aș potrivi foarte bine cu o fată care locuiește departe de aici și cu care crede el că m-aș putea înțelege foarte bine și că ar fi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
trebuie să-l alimentezi numai cu lapte de iapă tânără care a fătat pentru prima dată. Iar de mâncare să-i dai doar ovăz încolțit. -Așa voi face, tu știi mai bine, zise cu împăcare Căiță. Din acea clipă în gospodăria lui Căiță a început o activitate febrilă. Zvârluga își ascuțea ghearele, Ciric își ascuțea dinții, Buburuza își lustruia carapacea, Căiță își pregătea merinde, încălțăminte, îmbrăcăminte. Și-a ascuțit iataganul, a șters de praf buzduganul, și-a pregătit arcul cu câteva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care ocupau teritoriul de peste râul Hatti. Aceștia se bucurau de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Din lemnul care constituia materia primă, zona fiind bogată în păduri de fag, stejar, mesteacăn, carpen, plop și tei, făureau obiecte de folosință de pe lângă gospodăria omului cum ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și fete începând cu cele care aveau în jur de treisprezece ani. Fetele urieșilor, erau foarte bune gospodine, harnice, frumoase și dotate cu har în dragoste față de soți pe care-i socoteau protectorii și stăpânii lor. Odată căsătorite purtau responsabilitatea gospodăriei și a copiilor atât timp cât soții erau chemați la lupta pentru apărarea teritoriului precum și a bunurilor obținute după urma muncii istovitoare de la câmp. Comunitatea urieșilor era condusă de către cel mai viteaz dintre ei, pe numele de Uran, care avea și rolurile
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care o viață întreagă a trăit, doar cu singurătatea. Nu-i voi pronunța numele pentru a nu-i întina sufletul. Fie-i calea luminoasă în viața de apoi! Locuia în Cristinești la șosea într-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
părinții și învățătorii la școală eram copii cuminți, salutam trecătorii cât și pe acei gospodari pe care-i vedeam trebăluind prin ogradă sau stând la gard și observând consătenii care circulau care încotro după diferite treburi. Când ajungeam în dreptul modestei gospodării la care fac referire, unii dintre copii erau cuviincioși, alții nu, șușoteau între ei, precum că omul este nebun. În ceea ce mă privește îl salutam respectuos întotdeauna și omul, la rându-i, îmi răspundea de asemenea cuviincios însoțit de un
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]