2,459 matches
-
Constantin Zavloschi a făcut două luni de pușcărie” Margarita își continuă povestea și o simțim că-i vine greu să spună cele ce urmează: „În anul următor plecării forțate a regelui Mihai I din țară, comuniștii au pus gând rău gospodarilor satelor. Printre <<chiaburii>> proclamați de ei s-au numărat și socrii mei. De fapt, Luiza Zavloschi (născută Marinciu) rămăsese un fel de mandatar al pământului moștenit de la părinții ei, budeni get-beget, care însuma 9 hectare plus unul în jurul casei. Ei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chestia cantinei sătești din Valea Rea prin faptul că este administrată de Dl. director al școalei B. Ilie care are mai mult de jumătate din comună rude și toate rudele sale sunt înscrise să mănânce la cantină deși sunt buni gospodari și au cu ce trăi. Pe de altă parte Dl. director și cu preotul Vasile U. sunt atotputernici, pe care vreau ei scrie la cantină pe cine nu vrea nu-i scrie. Chiar și funcționarii acestei comune sunt nemulțumiți (...)”. În
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din precauție. Sentimentele anti sovietice al populației românești erau, încă, predominante. Făcând un minimal bilanț al activității poliției, Bontaș scria că: „...rezultatele după o muncă fără întrerupere au fost satisfăcătoare, în 2-3 zile s’au văzut și roadele, căci toți gospodarii Orașului ne-au ajutat la aceasta și ne-au dat tot sprijinul”. e. „Trei zile orașul nu a avut pâine și alimente” Ioan Bontaș a dedicat sub-titlul al II-lea al capitolului „Ce am făcut”, aprovizionării Bârladului cu cele necesare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
le spun: <<aici este votcă>> (subl.ns.). Soldatul asistă, plebea se repede în ușă, lacătul sare și sutele de pierde vară intră în depozitul de zahăr. Saci se zahăr, unul câte unul, iau drumul la periferie unde locuiesc acești buni gospodari (sic!, subl.ns.). Astfel sunt sparte magazinele de îmbrăcăminte, încălțăminte și cele de băuturi. Lumea se amețește, se trage cu pistolul. Și aceste valuri de jefuitori se succed unul după altul nestingheriți de nimeni. Nici un gardian, nici o autoritate”. După aceste
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului Secuiesc, Liga Comunităților Italiene din România, Liga Democrată a Croaților din România, Partida Romilor "Pro Europa", Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent Maghiar (Partidul Liber Democrat Maghiar din România), Partidul Romilor Cărămizari din România, Partidul Țiganilor din România, Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor și Lăutarilor din România (Partidul Alianța Democrată a Romilor din România), Uniunea Armenilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în URSS a refugiaților din Nordul Bucovinei și din Basarabia, aflați prin județele istorice Fălciu, Tutova și Vaslui. Jefuirea țăranului român de avutul său a fost una din caracteristicile acelei epoci, prin colectivizarea agriculturii însoțită de cotele obligatorii către stat. Gospodarii satelor dimpreună cu preoții și învățătorii au fost transformați în „chiaburi exploatatori”, „dușmani ai poporului”, și trimiși spre reeducare să sape la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Învățătorul Neculai Busuioc din Ferești s-a numărat și el printre cei care, în mod
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de rău, nu am găsit rezultatele nimicitoarei acțiuni asemănătoare unui adevărat holocaust asupra cârâitoarelor! În schimb, din documentul din care am citat am aflat că a fost organizat și un concurs „socialist” de genul: „Cine prinde ciori mai multe/ Este gospodar de frunte”. Iată frazele lămuritoare: „...acțiunile de distrugere a cuiburilor de ciori și de combatere a cărăbușului se vor organiza pe bază de intreceri socialiste între echipe, sate și comune (subl.ns.)”. De aici tragem concluzia că socialismul s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ordinului D-lui Maior Voronov (șeful comenduirii muscălești de la Bârlad, n.a.)”. Desigur, numai hotelul D-lui Paupelbaum nu putea asigura cazarea atâtor oameni așa că autoritățile găsiseră gazde „la mica înțelegere” și prin oraș. Astfel, în ziua de 4 ianuarie 1945, gospodarul bârlădean Ghiță Constantinescu încasase de la aceeași prefectură suma de 4.500 de lei „...pentru întreținerea și găzduirea a 3 familii basarabene conform ordinului Prefecturei”. Desigur, farmacistul Ușer Goldștein își va fi frecat mâinile de bucuria profitului cât timp orașul Bârlad
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de genul Hagi Chiriac, 7 Noiembrie (fostă Principele Nicolae), 30 Decembrie (fostă Principesa Maria), Călugăreni sau Ștefan cel Mare (parțial). Vehiculele majoritare erau cele cu tracțiune animală care nu poluau cu gaze de eșapament, în schimb dădeau dureri de cap gospodarilor numiți „de partid” în fruntea cetățenilor, datorită mizeriei pe care o lăsau în urma lor precum și datorită zgomotului asurzitor pe care îl făceau roțile cu cercuri de fier pe pavajul cu bolovani de râu sau piatră cubică (mai rar!) ale aproape
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
celor îndreptățiți, de către Baltă Vasile, președintele Sfatului popular. Mergându-se mai departe cu precizia ceasornicăriei elvețiene „made in Vaslui”, strict în intervalul 17,30-18,10 urmau a lua cuvântul CEI DESEMNAȚI DIN TIMP PENTRU ACEST LUCRU și anume: Gheorghe Acatrinii, gospodar fruntaș; Ioan Nicolau, deputat; Elena Mihăescu, preș. comit. de femei; Paul Szabo, directorul IGO; Socrate Gheorghiu, director OCL mixt Vaslui. Celebritatea acestei manifestări a mers până acolo încât a fost transmisă în direct la radio cuvântarea Elenei Mihăescu, ce trebuia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vaslui: „Întreprinderile și instituțiile din oraș au acordat și ele o atenție sporită bunei funcționări a imobilelor în care își desfășoară activitatea, contribuind prin aceasta la îmbunătățirea aspectului estetic al străzilor respective. În această direcție au dat dovadă de buni gospodari tovarășii de la Întreprinderea de Prelucrare a Tulpinilor de Cânepă, I.C.I.L. (Întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui, n.a.), Banca de Investiții, Stația C.F.R., I.R.A.V.I.C.O.P. (acronim pe care nu-l putem dezlega, n.a.), Banca Națională, Spitalul Unificat, O.C.L.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
faptul că stalinismul primitiv importat din URSS și sădit cu mare dragoste în România de către tot felul de lichele oportuniste, a fost extrem de periculos pentru unii cetățeni onești ai acestei țări care au reprezentat, la urma urmei, bunii și adevărații gospodari ai satelor noastre. După instaurarea prin forță și șantaj a guvernului dr. Petru Groza, a început apocalipsa în mediul rural. Ultrareacționarul ziar bolșevic Scânteia, apărut ca un buboi cangrenat pe fața curată a României, începuse în special din anul 1948
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a născut în anul 1906 în satul Tătărăni, comuna Ferești, iar mama în 1907 la Ciofenii Zăpodenilor. Amândoi au absolvit în acele vremuri cursurile școlilor normale din Vaslui, respectiv Iași, devenind învățători calificați. Părinții amândurora erau oameni așezați și buni gospodari, din care cauză se bucurau de stima și respectul consătenilor. Există un proverb popular cum că <<omul sfințește locul>>. Așa s-a întâmplat și cu părinții mei, care și-au cumpărat o locuință în satul Ferești, ce avea două camere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și cei care nu aveau pământ sau aveau foarte puțin, însă mai dețineau și un cazan de rachiu ori o moară, o presă de ulei sau o prăvălie amărâtă. Partidul muncitoresc român era decis să termine o dată pentru totdeauna cu gospodarii satelor, așa că noi nu credem că a rămas vreun „chiabur” fără să fi trecut prin pușcăriile comuniste sau măcar printr-o deportare în Bărăgan ori fără să fi mirosit insalubrele aresturi ale Securității, barem pentru câteva zile, de-o spaimă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și o întreprindere privată, respectarea contractelor și grija pentru balanța de plăți constituie criteriile fundamentale ale bunei gestionări. Ponderația, "simțul măsurii", neîncrederea față de excesele ideologice și față de aventurieri, acestea sînt însușirile prin care sînt recunoscuți în fruntea afacerilor publice "marii gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre Pinay și interesul hotărîtor acordat coșului familiei: în contrast cu neîncrederea în dosare, "Paris-Match" atribuie noului președinte al Consiliului "o memorie de gospodină
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
născut la 30 iulie 1929, în satul Cucorăni, nu departe de Ipoteștii lui Mihai Eminescu, lângă Botoșani. Părinții săi, Dumitru și Teodora Cristea, i-au insuflat dragostea de locurile natale și oamenii satelor. Tatăl său, învățător, era și un bun gospodar, căruia îi plăcea și practica agricultura “ca la carte”, după cum menționează un biograf, adică în mod temeinic și nu întâmplător, cum se mai vedea sau se mai vede uneori. Conștienți că propășirea satului românesc este de datoria, în primul rând
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
un om de viață, cu o fire optimistă fiind apreciat în timpul conducerii unității, în egală măsură atât de cercetători cât și de funcționari și muncitori. Pe toată perioada cât a fost director la stațiune, s-a dovedit un foarte bun gospodar, dovedind mult talent în obținerea de fonduri pentru construirea diferitelor clădiri în cadrul unității. A reușit întotdeauna ca pe baza observațiilor din cadrul câmpurilor experimentale și a discuțiilor purtate cu colectivul de cercetători să desprindă concluziile cele mai utile privind tehnologia de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cercetător Principal II 220 *** Cuvânt de înaltă prețuire Activitatea și personalitatea domnului dr. ing. Cristea Mihai se înscrie pe următoarele coordonate: 1. CA OM: dr. ing. Cristea Mihai a fost un bun coleg, sociabil și cu calități deosebite de bun gospodar și administrator. A format un colectiv bun de cercetători, care au desfășurat o muncă de cercetare științifică prestigioasă (TUNARII DE LA SUCEAVA, așa cum ne-a numit domnul Cristian Heraă. Deși provine dintru-un județ vecin (Botoșaniă, s-a acomodat foarte bine
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
că ne revine nouă, cei care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme de viață, datoria de a lăsa câteva rânduri pe o carte despre vremurile de demult. Și aceasta pentru că vechile cătune, populate cândva de cei mai vrednici gospodari, au devenit Încet Încet pustii, acolo unde cândva clocotea viața, acum se plimbă În voie sălbăticiunile. Cei mai mulți dintre noi trăim drama de a nu ne mai putea vedea casa copilăriei unde fiecare colț de odaie Își are povestea lui. Desigur
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o plută Încărcată cu zece lanțuri, doisprezece corni, cinci sute pari pe care le duc până la Reghin. Dintre toți gospodarii satului doar unul, Zbârcea, avea cel mai mult pământ: 9,25 iugăre (un hectar = 1,75 iugăre). Despre Subcetate, comună din care a făcut parte o vreme Gălăuțașul, prima atestare datează din anul 1720. Numele maghiarizat era Varhegyalja, pe la 1750
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu toții de mai mult timp, și trei fete: Onița, Anuța și Ana. Onița, dacă nu mă Înșel, era cea mai mare și se căsătorește cu Toader Vodă, copil din flori al Mariei lui Ilie, despre care știm că a dat gospodari Înstăriți satului, cum este feciorul ei mai mare, Ionuț. După ce i-a murit soțul, unul care umbla prin sat și vindea iconițe, oamenii din sat zicându-i Iconarul, probabil i-a căzut cu tronc și așa s-a născut Toader
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Pici. De unde o fi inventat porecla cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au avut urmași și averea amândurora rămâne unui flăcău, Simion, Înfiat de Toader. În casa lui Toader, Într-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
jos zilnic cam optsprezece kilometri. Această navetă istovitoare o făcea pentru că, fiind declarat chiabur, dar nefiind alt Învățător la Fundoaie, a fost pus să alegă Între două variante: pușcăria sau apostolatul. Și bineînțeles că a ales a doua variantă. Fiind gospodar de frunte În sat trebuia să Îndeplinească acasă și muncile din gospodărie și de la câmp. Și le-a făcut cu prisosință pe toate. Acest Ilisan Vasile, asemenea fiecăruia dintre noi, a avut și el păcatele lui. Moartea prematură a primei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu fii și să ai mamă vitregă! O maximă din limba latină spune: De mortuis nihil nice bene, adică: Despre morți nimic decât de bine. Că oamenii nu au numai calități, ci și defecte, o știm cu toții. Cărturar dar și gospodar de frunte În tradiția Ilisanilor, Învățătorul meu, Vasile Ilisan, n ar fi exclus să fi manifestat o afecțiune sporită vlăstarelor din a doua căsnicie. Asemenea slăbiciuni le au mai toți bărbații supuși acestui destin. Văzându-i mai Întreprinzători pe copiii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
atâta vreme, mi se pare un lucru nu Întotdeauna cel mai potrivit. Cât timp cerem lui Dumnezeu să ne ierte greșelile noastre, să nu-l judecăm nici noi prea aspru, ci să-i vedem mai mult faptele bune. Tot dintre gospodarii de frunte din sat era și vecinul său, Baciu Dănilă, venit aici de pe Dealul Armanului, și se trăgea din neamul Băcenilor. Ca și Andrei al Petrei, a cunoscut și el ghețurile Siberiei, de unde s-a Întors acasă evadând. Cum au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]