1,645 matches
-
pâine și să uităm de carne. Tâmpit obicei, întâlnit din păcate la mulți cunoscuți. Cu murăturile e altceva. Nu îngrașă, însă fac parte din conștiința noastră națională. Pusul la saramură de gogonele și varză reprezintă repere istorice în viața unei gospodine, iar concurența este acerbă, prietenii vechi se pot destrăma din orgoliul legat de calitatea murăturilor familiei. Niciodată nu-mi critici varza, dacă-mi ești prieten, clar? De vreo doi ani însă, familia mea se bucură de aceste delicatese fără cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
nu-mi critici varza, dacă-mi ești prieten, clar? De vreo doi ani însă, familia mea se bucură de aceste delicatese fără cel mai mic efort. Totul constă în niște telefoane strategice pe care soacră-mea le dă prietenelor ei gospodine. Le zice că nu mai poate de oboseală, fiindcă tocmai a terminat de pus la butoi o sută de kile de pătlăgele și o tonă de varză. Conform legii concurenței, ele se vor apuca imediat de aceeași treabă, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
REVIZUIASCĂ, PRIMESC După ce au ratat răsunător primenirea clasei politice prin instituirea votului uninominal, partidele fac și ele ce pot, încearcă să ajungă tot acolo prin niște liste mai curate. Parcă le și văd pe fiecare ieșite în prag ca niște gospodine și scuturându-și listele. Scamele zboară în toate părțile, lăsând impresia unui Parlament mai curat. Primul care a înțeles că electoratul vrea o schimbare a fost PSD. Alegerile locale l-au trezit brusc din visul de aur al celor 50
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Bogdan Romaniuc Mic tratat de management culinar este romanul de debut al lui Daniel Mafteiu. Cartea este un fals tratat despre managementul culinar, un ghid care poate să le fie de folos atât „extraterestrelor cu MBA în management“, cât și gospodinelor mici și mijlocii, în drumul lor către bucătărie. Motto-ul romanului - „pentru toți foștii mei iubiți: îmi pare rău că ați făcut foamea când am trăit împreună, dar cred că a meritat; nimic nu depășește în intensitate dragostea pe burta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
spune autorul în începutul cărții, tratatul își propune să aducă zâmbetul pe buzele cititoarelor și să le îndemne să pășească în bucătărie. Cine sunt extraterestrele? Extraterestrele sunt superfemeile manager, inițiate în arta culinară. Pentru a accede la statutul de „mare gospodină“ și pentru a dobândi „independența culinară“, fiecare extraterestră trebuie să parcurgă un drum anevoios, un drum plin de obstacole și de tentații. Pentru extraterestrele cu MBA la Paris, cu funcții înalte în multinaționalele în care lucrează, bucătăritul se dovedește a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
de tentații. Pentru extraterestrele cu MBA la Paris, cu funcții înalte în multinaționalele în care lucrează, bucătăritul se dovedește a fi mult mai dificil (chiar „o muncă supraomenească“Ă decât semnarea unor contracte de milioane de euro. Doar o mare gospodină reușește să fie pe placul extratereștrilor pretențioși. Înainte de a intra în bucătărie trebuie mai întâi să treci pe la piață sau pe la supermarket, iar extraterestra lui Mafteiu, ajunsă deja „mare gospodină“, le povestește celorlalte extraterestre, cu mai puțină experiență în ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
semnarea unor contracte de milioane de euro. Doar o mare gospodină reușește să fie pe placul extratereștrilor pretențioși. Înainte de a intra în bucătărie trebuie mai întâi să treci pe la piață sau pe la supermarket, iar extraterestra lui Mafteiu, ajunsă deja „mare gospodină“, le povestește celorlalte extraterestre, cu mai puțină experiență în ale bucătăritului, ce trebuie să facă pentru a-și impresiona extratereștrii. Extraterestra de treizeci de ani, cu înalte studii la Paris, devine astfel ghidul tuturor ucenicelor în ale gospodăriei: le învață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
de la început un lucru: habar n-am să gătesc. În activitățile gospodărești sunt mai degrabă spectator, ca să nu zic leneș. Cu toate acestea, multă vreme am fost de-a dreptul fascinat de trucurile casnice publicate prin reviste. Pentru mine, pagina gospodinei era pagina umoristică, o citeam și râdeam de inepțiile transmise pe post de sfaturi. Mă amuzau savantlâcurile de genul „cum se face rața cu portocale flambată? nimic mai simplu: gătiți rața cu portocale ca de obicei, apoi o flambați“. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
cu portocale flambată? nimic mai simplu: gătiți rața cu portocale ca de obicei, apoi o flambați“. Mă distrau și truismele ridicate la rang de supremă înțelepciune culinară, de pildă „când tocați verdeață nu cumva să vă tăiați degetele!“. Sfaturile pentru gospodine au devenit așadar un pretext pentru amuzament, un zăcământ de umor inepuizabil și ușor de exploatat: e de ajuns să plusezi la factorul stupizenie. De aici și până la această carte e distanță mare, dar ideea așa s-a născut. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
pretext pentru amuzament, un zăcământ de umor inepuizabil și ușor de exploatat: e de ajuns să plusezi la factorul stupizenie. De aici și până la această carte e distanță mare, dar ideea așa s-a născut. Nu e vina mea, sfătuitorii gospodinelor au început. Cărui tip de cititor i se adresează romanul Mic tratat de management culinar? În primul rând, am scris pentru cei care nu se mulțumesc cu umorul involuntar oferit de viață și-l caută pe cel comis cu premeditare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
nou început. Poveștile sunt construite cu o tehnică remarcabilă Extrem de bine conduse, poveștile celor câteva personaje ale romanului-mozaic, pionierul Iulian Ciocan (!), veteranul de război Polikarp, muncitorul Ionel Pâslari și vărul lui de la țară Grișa Furdui, micul nacealnic Pavel Kavrig și gospodina Dochița Barbalat se întâlnesc în moduri subtile, apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mulțimii, ca altădată Ulise în cele ale mării haine, vei simți cum buna dispoziție se evaporă și cum, în locul ei, rămâne o zgură de furie neputincioasă. Ai fi vrut tu acel filtru de cafea pe care o mânuță vioaie de gospodină tocmai l-a umflat de pe raft. Ai sta mai mult la brânzeturi, dacă perechea aceasta de pensionari ar binevoi să se deplaseze mai încolo. Ți-ar face plăcere să zăbovești la vinuri, dacă niște tineri aparent alcoolizați nu și-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
am tăria necesară acestui poem. O să ne cunoaștem și o să ne detestăm reciproc. Nu mă pot abține să nu mă cert cu poeții (mai ales cu ei), obosesc foarte repede. 2) Citesc cărțuliile din colecția „Caleidoscop“. E o colecție pentru gospodine. Sunt delicioase! Mai ales Păsări de apartament. Vei afla că există „turturica-diamant“. Vei vedea cum sunt hrăniți canarii. 3) Îmi plac orașele străine chiar dacă sunt urâte; aș spune: mai ales dacă sunt urâte. Când pleci, lași în urmă ceva ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
prins pe uscat. Țin minte precis. Era cald, cald. Vară, ca și-acum. Mă jucam cu un amic în drum, trăgând o creangă după noi, bucurându-ne de norii de praf care se ridicau în urma noastră. Mai ieșea câte o gospodină care tocmai își atârnase rufele la uscat și ne trimitea pe la casele noastre, ne amenința că ne spune lu’ mama, dar pe noi ne durea în cot. La un moment dat, am zărit o chestie ciudată pe cer. Un planor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
prazul, vinetele și nu în ultimul rând morcovii, țelina, leușteanul, sfecla roșie și ardeii de toate felurile. în trecut, se mai cultiva pentru hrana oamenilor hrișca și meiul, iar prin grădini pe suprafețe mai mici cânepa și inul din care gospodinele lucrau în timpul iernii diferite țesături necesare gospodăriei țărănești. S-a cultivat și în trecut, dar și în zilele noastre secara . Din vechime, în comuna noastră s-au cultivat și pomii fructiferi. Referitor la acest lucru am putea arăta că satului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera de zi. Uneori sunt stricate, posesorii lor nedându-și seama de valoarea lor etnografică și sunt înlocuite cu altele „la modă străine ca motiv și colorit. Mai sunt puține gospodine care în zilele noastre să se mai ocupe cu țesutul acestor bunuri casnice. în Vatra doar la 4-5 gospodării se mai practică această activitate casnică. Cânepă și in nu se mai cultivă în comună decât întâmplător și chiar deloc. Lâna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pânză care se țesea era renumita pânză „de borangic țesută și cu fire de mătase naturală obținută de la viermii de mătase. Pânza se realiza în războiul de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pânza obținută era înălbită de către gospodine trecând prin mai multe faze: înmuierea, zolirea în stiubei cu apă clocotită și cenușă, ghilirea la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era oficiată la primărie și începeau pregătirile de nuntă, tinerii rămânând fiecare la casa părinților săi. Nunta în vechime, avea loc întotdeauna numai dumineca și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă nunii mari, adică viitori nași ai celor doi tineri, care să le dea sfaturi bune și folositoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Voalul era așezat apoi de către nună la o viitoare mireasă, iar floarea mirelui la un viitor mire și aceștia dansau împreună. La dezgătitul miresei se dădeau cadouri din partea nașilor, a socrilor și a rudelor mai apropiate, atât miresei ca viitoare gospodină, cât și mirelui ca viitor gospodar. în general, la nunta tradițională participa mai tot satul și nunta era un fel de petrecere cu muzică, mâncare și băutură dată în cinstea tinerilor căsătoriți. Părinții mirelui donau acestuia o pereche de boi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se organiza horă pe mehedeanul din centru satului, iar seara bal în Căminul cultural. Acum tineretul se distrează la discotecă . O altă sărbătoare este la 9 martie când se sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. în preziua acestei sărbători, gospodinele din Hudești pregătesc aluatul din care vor împleti mucenicii(sfinții) care arată ca numărul 8. Aceștia sunt dați și copți în cuptor. După ce sunt scoși din cuptor, sunt unși cu miere de albine și presărați cu nucă măcinată. Se zice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Fasolă Dumitru, cântărețul Nazare Ionel-Cristian, Ilaș Teodor, Corlăteanu Dumitru, Bostan S. Dumitru și lista ar putea continua cu toți flăcăii satului. Cu răbdare și cu rugăciuni au trecut și unele momente mai grele din viața de zi cu zi. Și gospodinele din sat au ajutat la construcția noii biserici chiar dacă n-au lucrat, dar au venit cu mâncare și cu băutură la oamenii care lucrau. Se cuvine să evidențiem pe: Macovei Viorica, Bostan D. Elena, Afloarei Eugenia, Fasolă Gh. Maricica, Atitienei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și înnorări temporare. Bărbații mergeau uneori pe stadioane la meciurile de campionat sau admirau voleiul feminin în încăperi largi și înalte, ticsite de o lume în căutare continuă de senzații și emoții mistuitoare. Femeile își manifestau cu volubilitate îndatoririle de gospodine și susținătoare perpetue a modei vestimentare. Doar pensionarii, adunați în mici grupuri, se căinau că nu mai plouă odată să crească grâul. Și aveau dreptate, era parcă o înciduare a vremii, încât adesea se înnora de se întuneca ziua în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
am luat o femeie divorțată cu un copil, trecută prin viață, cu mai multe necazuri și întâmplări neplăcute, iar după un an a mai născut un copil, dar acesta era al meu și mă bucurasem foarte mult, era o femeie gospodină harnică, era admirată de toată familia, eram foarte mulțumit de ea. Când peste om dă un necaz, acesta atrage după el mai multe și mai mari păcate. Când am sosit dintr o delegație mi-am găsit nevasta internată în spital
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
oferea întâia adevărată vacanță în viață: „Să nu fac eu nimic, să nu muncesc nimic?“ - repeta copilărește, încântată și uimită, fiindcă maică mea îi interzisese orice activitate casnică, deși femeia era încă în putere: ajunsese ea, între timp, o strașnică gospodină și cu ajutorul soacrei ei, care, când voia, gătea minunat. Cu prilejul acestei vizite la Aiud, mi-a dat totuși un motiv de ciudă. Ordonanța, un băiat pirpiriu, dar drăguț, care până atunci se opusese tentativelor mele particulare, dormea dus, după-amiaza
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]