2,903 matches
-
i manieră de a proceda a constructorilor gotici. Urm?rînd apoi evolu?ia stilului gotic, Gilbert Luigi semnaleaz? co-responden?a stilistic? dintre arhitectur?, pe de o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ori e posibil. Acest contact este de ne�nlocuit. �n sf�r?it, o bibliografie ?i un lexic, prezente �n anexe, s�nt instrumente suplimentare pentru a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
suplimentare pentru a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i se pare c? vede, ca ?i �n limbile romanice, o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aba?ia de la Fontenay, 1119). �n marile aba?îi, centre de pelerinaj, cultul relicve-lor necesit? deambulatorii largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin din Toulouse, Saint-Gilles din Gard ?i, mai ales, Saint-Jaques-de-Compostelle (Spania, 1078-1122). 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) Oră?ul medieval Construc?ia catredalelor gotice a fost precedat?, �nc? din secolul al XI-lea, de o re�nnoire urban? f?r? precedent, care-?i are originea �n av�ntul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
largi ?i multiple capele dispuse radial, pentru celebr?ri simultane: Saint-Sernin din Toulouse, Saint-Gilles din Gard ?i, mai ales, Saint-Jaques-de-Compostelle (Spania, 1078-1122). 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) Oră?ul medieval Construc?ia catredalelor gotice a fost precedat?, �nc? din secolul al XI-lea, de o re�nnoire urban? f?r? precedent, care-?i are originea �n av�ntul economic ?i Industrial al Europei. Oră?ul medieval este, �n general, operă comercian?ilor dornici s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nivelul de lux atins de aceast? societate burghez?, dintre membrii c?reia unii s-au �nnobilat. Se poate aprecia gradul de complexitate ?i de rafinament atins de cultură urban? la sf�r?ițul Evului Mediu. Catedrală ?i construirea ei Arhitectură gotic? �?i g?se?te des?v�r?irea �n catedral?, care apar?ine tradi?iei bisericii de tip bazilical paleocre?-țin. Cu toate acestea, ea nu ?ine de arhitectură romanic?, care o precede, chiar dac? �?i apropriaz? unele tr?s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
veveri??�, roat? mare din lemn �n interiorul c?reia merge un om; dar ?i schelele, care de acum s�nt mobile ?i urm?resc progresiv zidurile �n construc?ie. Elaborarea unui stil nou Dup? ce a mo?tenit calificativul de �gotic� � deci, barbar � de la dispre?ul umani?tilor italieni ai Rena?terii, arhitectura medieval?, mai ales catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele al XII-lea ?i al XIII-lea, vigoarea intelectual? ?i cultural? a Fran?ei atrage filosofi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unui Ab�lard, la Paris. E. Panofsky a f?cut apropieri utile �ntre modul de g�n-dire ?i manieră de a construi �n epoca aceea (Architec-ture gothique et pens�e scolastique, 1948). �n fine, relev?m faptul c? na?terea goticului coincide ?i cu o perioad? de afirmare ?i de expansiune a monarhiei franceze ?i a influen?ei sale din ce �n ce mai mari �n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i, ca instrumente ale afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile str?mo?ilor regilor Fran?ei ?i pe cele ale regilor din Vechiul Testament. Prin urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re?te extinderea teritoriilor cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe cele ale regilor din Vechiul Testament. Prin urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re?te extinderea teritoriilor cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prezen?? ori-zontal?. La prelungirile transeptului, fă?adele s�nt compuse �n jurul unei roze. Cu catedrală din Reims (1211-1275), prin st?p�nirea propor?iilor, a structurii, a spa?iului ?i a diverselor moduri de decorare, sistemul constructiv ?i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O rela?ie dialectic? se instaureaz? �ntre plasticitatea senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
adele s�nt compuse �n jurul unei roze. Cu catedrală din Reims (1211-1275), prin st?p�nirea propor?iilor, a structurii, a spa?iului ?i a diverselor moduri de decorare, sistemul constructiv ?i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O rela?ie dialectic? se instaureaz? �ntre plasticitatea senzual? a fă?adei occidentale ?i puritatea geometric? a linearit??ilor structurii interne aparente, transfigurat? de lumină vitraliilor. Catedralele din �le-de-France s�nt modele pentru cele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1218-1274), din Picardie, de la Amiens (1220-1265; vezi pliantul, foto 3), sau pentru cele din sudul ??rîi, mai ales de la Clermont-Ferrand (�ncep�nd din 1248), de la Narbonne (corul �nceput �n 1272), de la Toulouse, de la Bordeaux. Dar, �n paralel, se dezvolt? un gotic specific Sudului, de pild? la iacobinii din Toulouse (1230-1240), biseric? construit? din c?r?mid?, cu nav? dubl? cu arca-de axiale; la fel, catedrală de la Albi (1282 � sf�r?ițul secolului al XIV-lea) este o capodoper? antinomic? a solu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care arhitectul � probabil P. de Montreuil � pentru a evita arcele butante, o �ncinge cu arm?turi metalice ?i o �nt?re?te cu tiran?i transversali ascun?i sub acoperi?uri. �nt?riturile metalice devin indispensabile �n aceast? faz? a goticului, preocupat? f?r? �ncetare de reducerea structurilor concepute ?i percepute că un sistem dinamic determinat de for?ele ?i presiunile pe care le re?ine; m?r-turii stau catedrală din Metz (secolele al XIII-lea ?i al XIV-lea), Saint-Urbain
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
concepute ?i percepute că un sistem dinamic determinat de for?ele ?i presiunile pe care le re?ine; m?r-turii stau catedrală din Metz (secolele al XIII-lea ?i al XIV-lea), Saint-Urbain din Troyes (1262), catedrală din Strasbourg (1180-1439). Gotic flamboaiant Acest calificativ, datat din 1830, evoc? ritmurile că de fl?c?ri ale re?elei de curbe ?i contracurbe care �mpo-dobesc ferestrele, timpanele, frontoanele triunghiulare, de exemplu, de la fă?ada principal? de la biserica Trinit� din Vend�me (secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
triunghiulare, de exemplu, de la fă?ada principal? de la biserica Trinit� din Vend�me (secolul al XIV-lea). ?i �nc? această nu-i dec�ț o construc?ie din limbaj ce nu poate da seam? de diversitatea ultimei faze a arhitecturii gotice, care dureaz? de prin 1380 p�n? prin 1550. �n cursul acestei perioade de construc?ie intens?, admirabila pricepere a constructorilor este folosit? pentru a produce un spa?iu intern mai fluid ?i mai omogen, fie ridic�nd la maximum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolului al XIV-lea); �n vreme ce, c�?iva ani mai ț�rziu, pe turnul de nord al fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form? de panouri circulare �nconjurate de frunze este larg r?sp�n-dit? �n Fran?a. La �nceputul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un spa?iu cristalin ?i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf�nt, noul Ierusalim, ?i la str?lucirea să asem?n?toare pietrei pre?ioase, a unei pietre de matostat transparente că un cristal� (Sf�ntul Ioan, Apocalipsa). Goticul englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asem?n?toare pietrei pre?ioase, a unei pietre de matostat transparente că un cristal� (Sf�ntul Ioan, Apocalipsa). Goticul englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un arhitect francez, Guillaume de Sens, chemat �n 1176 pentru a reconstrui catedrală Canterbery. Cu excep?ia aba?iei Westminster, biserica unde
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Sf�ntul Ioan, Apocalipsa). Goticul englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un arhitect francez, Guillaume de Sens, chemat �n 1176 pentru a reconstrui catedrală Canterbery. Cu excep?ia aba?iei Westminster, biserica unde s�nt un?i regii, construit? �ncep�nd din 1245 dup? o viziune fran?uzeasc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de orizontale; continuitatea ritmic? ?i unitatea spa?ial? s�nt ignorate. Arcele butante aproape lipsesc. Catedralele de la Wells ?i de la Salisbury, unde solu-?iile de tradi?ie arhitectural? englez? absorb formele de origine francez?, s�nt reprezentative pentru Early English (gotic primitiv). Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc o st?p�nire excep?ional? a artei decor?rîi bol?ilor cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia Westminster (1503-1519), care este ?i un exemplu des?-v�r?it de stil perpendicular, ca de altfel capelă de la King�s College, la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se orneaz? cu arcaturi deosebite, �n form? de fus � ?i la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]