5,312 matches
-
nu numai o sarcină logică (redarea gîndurilor), ci și o sarcină socială, care depinde de condițiile specifice comunității lingvistice, nu există nici de data aceasta o corespondență de unu la unu între formele gramaticale și cele logice sau între categoriile gramaticale și cele logice, deși existența structurilor logice la baza celor lingvistice pare evidentă. Din acest motiv, în vreme ce structura logică a judecății, de exemplu, este universală, structura propoziției este în mare parte dependentă de particularitățile gramaticale proprii fiecărei limbi. Ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cele logice sau între categoriile gramaticale și cele logice, deși existența structurilor logice la baza celor lingvistice pare evidentă. Din acest motiv, în vreme ce structura logică a judecății, de exemplu, este universală, structura propoziției este în mare parte dependentă de particularitățile gramaticale proprii fiecărei limbi. Ca atare, deși se construiește pe baza judecăților și a raționamentelor, structura sintactică și textuală urmează norma specifică fiecărei limbi, iar nu o regulă universală instituită de gîndirea logică. De aceea, de exemplu, poziția determinanților față de determinați
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
semnificației cuvîntului în limbă și în vorbire (sinonime, antonime, paronime, contex-te). De aceea, la acest lingvist, valorile sînt diferențieri pure, definibile negativ, prin raporturile cu alte elemente ale sistemului, iar nu pozitiv, prin conținutul propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite limbi, categoriile gramaticale, în ulti-mă instanță, deci, tot variabile ale semnificației. Cele două cazuri relevă aceeași situație, o evaluare conceptuală din perspectiva sistemului, fiindcă partea conceptuală a valorii este constituită numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
De aceea, la acest lingvist, valorile sînt diferențieri pure, definibile negativ, prin raporturile cu alte elemente ale sistemului, iar nu pozitiv, prin conținutul propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite limbi, categoriile gramaticale, în ulti-mă instanță, deci, tot variabile ale semnificației. Cele două cazuri relevă aceeași situație, o evaluare conceptuală din perspectiva sistemului, fiindcă partea conceptuală a valorii este constituită numai din raporturile și din diferențele față de celelalte elemente ale limbii. Valoarea lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relații între minte și smintire). Strădania sa de a legitima un presupus "sentiment românesc al ființei" se concretizează prin reconstrucții ale unor cu-vinte (precum întru, rost, sinea etc.) sau prin supraevaluarea, din perspectiva identificării unor trăsături particularizante, a unor forme gramaticale (cum ar fi infinitivele lungi, variantele de viitor sau derivarea unor verbe de la substantive). Dar, atît cuvintele, cît și formele gramaticale respective sînt scoase atît din contextul secvențelor vorbirii, cît și din structura claselor și categoriilor limbii, fiind interpretate prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unor cu-vinte (precum întru, rost, sinea etc.) sau prin supraevaluarea, din perspectiva identificării unor trăsături particularizante, a unor forme gramaticale (cum ar fi infinitivele lungi, variantele de viitor sau derivarea unor verbe de la substantive). Dar, atît cuvintele, cît și formele gramaticale respective sînt scoase atît din contextul secvențelor vorbirii, cît și din structura claselor și categoriilor limbii, fiind interpretate prin amestecarea nivelurilor limbii și prin anularea treptelor ei de evoluție, ceea ce permite lui Noica să le atribuie o componentă metaforică neașteptată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
evoluției interne a limbii, încît să poată fi valorificate ca ținînd de specificul românesc. De aceea, știința limbii nu poate lua în serios asumpțiile lui Noica, întrucît el pierde din vedere faptul că un cuvînt, o sintagmă sau o formă gramaticală pot fi exploatate filozofic numai dacă întrunesc anumite însușiri ce rezultă din folosirea lor, iar nu dacă asemenea însușiri sînt doar atribuite de individualitatea unei singure persoane, indiferent cît de puternică ar fi această individualitate. Dar, apreciind că limba creează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
va fi redat prin arabul shahid. Așa vor fi numiți martirii musulmani morți în lupta împotriva necredincioșilor și susceptibili de a fi răsplătiți în lumea de dincolo pentru aceste fapte meritorii. Totuși, în arabă, acest cuvânt ține de o formă gramaticală pasivă, însemnând mai degrabă "mărturisit". Ceea ce a dat loc la dezbateri pentru a se determina dacă martirul mărturisește sau trebuie ca altcineva să depună mărturie pentru el. În această perspectivă, Dumnezeu sau îngerii devin martorii morții martirului. În perioada persecuțiilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să se constate caracterul nedialectal al limbii noastre. Năvălirile migratoare (slave, germanice, turco mongole și fino ugrice) au produs un impact punctual asupra evoluției limbii române. Invaziile au reușit să diversifice fondul de cuvinte, fără a produce modificări asupra structurii gramaticale. Păstrarea unității limbii române a fost esențială pentru supraviețuirea neamului nostru. Fiind vorbită timp de milenii de un popor de țărani, am putea spune că limba noastră s-a născut la sat. Româna a fost vorbită prin bordeie sărăcăcioase și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este cazul). Important este întotdeauna să nu se omită cunoștințele esențiale din materia supusă verificării (examinării). • Prezentarea conținutului să se facă sistematic și concis, într-un limbaj inteligibil (riguros din punct de vedere științific și corect din punct de vedere gramatical). • Forma lucrării presupune și o anumită organizare a conținutului (în funcție de specificul acestuia), unele sublinieri, realizarea unor scheme, tabele și grafice, pentru a pune în valoare unele idei principale și a-i permite corectorului să urmărească mai ușor aceste idei. Când
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
presupuneri extrapolează plecând de la poezia lui; cei mai puțin frecventabili dintre acești paraziți, creștini angajați în luptă, se mulțumesc cu calomnii, bârfe și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se pe analize sintactice, concentrându-și atenția pe vocabular, luând ca martori turnurile gramaticale și ca dovezi descrierile de peisaje, propun ca loc de naștere Campania și ca loc de reședință Roma; judecând după stilul familiar al dedicației către Memmius, cutare exeget deduce o apartenență socială la casta cavalerilor, poate chiar la cea a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dată au fost dificile mai ales în ceea ce privește stabilirea numărului surselor și apoi ierarhizarea lor după importanță. Studenții de la limbi străine au relevat și alte tipuri de sarcini, specifice domeniului lor de specializare, și anume: alcătuire de eseuri, aplicații ale structurilor gramaticale, lecturarea lucrărilor beletristice reprezentative pentru limba studiată, fiecare dintre acestea presupunând o orientare specifică în sarcină și activizarea anumitor abilități mentale. În confruntarea cu diversele sarcini de învățare, se stabilizează treptat un stil propriu de lucru care devine o altă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
străină lui, individul trebuie să învețe să abordeze diferențele, să se adapteze lor, construindu-și o nouă personalitate: o personalitate interculturală. A comunica cu o persoană dintr-o altă cultură înseamnă mai mult decât a vorbi o limbă străină corect gramatical - înseamnă în primul rând a comunica în concordanță cu așteptările acelei persoane, cu practicile sociale și discursive care formează bagajul său cultural, înseamnă a te adapta nevoilor și așteptărilor celuilalt. Domeniul comunicării interculturale: între teorie și practică. Domeniul comunicării interculturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de discuție și să stabilească distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ cu bărbații, manifestă preferință pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe întrebări, pun multe întrebări de confirmare (nu-i așa?, da?); manifestă preferință pentru anumite subiecte și tendința de a-și exprima sentimentele, au gesturi și mișcări discrete, zâmbesc mai mult, privilegiază comunicarea nonverbală, recurg mai frecvent la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lungul a trei dimensiuni: formal/informal, intens/superficial, egalitate/inegalitate de putere, competitiv, ostil/cooperant, prietenos. Comunicarea informală are ca scop principal relaționarea, stabilirea de contacte sociale în situații de rutină, în care vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbitorii se cunosc și recurg la structuri gramaticale laxe și un lexic simplu. Comunicarea formală are ca scop principal transmiterea de informații și rezolvarea de probleme în situații constrânse de reguli sociale și de „etichetă”, când vorbitorii recurg la structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de specialitate. Gradul de intimitate dintre interlocutori este determinat de stadiul în care se află relația interpersonală (vezi supra, 2.2) și se măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este negociată de pe poziții de rol; are grad mare de structurare tematică și, în mod ideal, se desfășoară conform unui protocol de interacțiune mai mult sau mai puțin formalizat. Discuția are de obicei caracter formal și este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
măsură în mod inconștient construită din obișnuințele de limbaj ale grupurilor (Sapir, 1921, apud Terzea-Ofrim, 2002, p. 23). Teoria postulează existența unei relații sistematice între gândire și limbă: între modul în care vorbitorii înțeleg (percep, conceptualizează) realitatea și categoriile (lexico-)gramaticale ale unei limbi. Disecăm natura pe liniile trasate de limba noastră maternă. Categoriile și tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenelor nu le găsim acolo pentru că sar pur și simplu în ochi oricărui observator; dimpotrivă, lumea se prezintă într-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oamenii folosesc limba, trebuie să înțelegem felul în care limba este modelată și construită de cultură (Philipsen, apud Gudykunst, 2003, p. 57). Diferențele comunicative induse cultural se plasează la două niveluri aflate în interacțiune: la nivel lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele nonverbale în cadrul comunicării). 2.1. Nivelul lingvistic Discursul se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care determină construirea relațiilor, tipul și profunzimea lor. Unele cuvinte sunt aproape intraductibile, desemnând realități culturale ce nu au corespondent într-o altă cultură: engl. self-assertion, privacy, rom. dor. 2.1.2. Gramatica Mai mult decât simpla variație tipologică, structurile gramaticale specifice unei limbi reflectă moduri diferite de raportare la realitate. ...cei care utilizează [limbi cu] o gramatică semnificativ diferită sunt ghidați de gramatica pe care o folosesc să observe și să evalueze în mod diferit obiectele externe ale unui act
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bani/engl. much money). Referirea la inanimate se face printr-un pronume special în engleză (it), dar printr-un pronume comun animatelor și inanimatelor în limbile romanice (rom. el, ea / fr. il, elle / it. lui, lei / sp. ello, ella). Sistemul gramatical al politeții se materializează prin desemnarea interlocutorului printr-un singur pronume în engleză - you -, prin doi în franceză - tu, vous -, prin trei în română - tu, dumneata, dumneavoastră -, în funcție de relația de deferență dintre interlocutori, prin mai mulți termeni în japoneză, în funcție de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]