1,396 matches
-
învățămînt, cercetare, cultură, mass media, activități editoriale, relații internaționale. Este semnificativă înființarea secțiilor de Limbi Moderne Aplicate și a celei de Traducători-Interpreți. Mari personalități care au predat sau care s-au format aici : B.P. Hasdeu, Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ana Cartianu, Elena Vianu, Ion C. Chițimia. Domenii de licență: Limbă și literatură, Studii culturale, Limbi moderne aplicate. Specializări: Engleză (ZI), Studii Americane (ZI), Franceză (ZI), Germană (ZI), Spaniolă (ZI), Italiană (ZI), Portugheză (ZI), Arabă (ZI), Chineză (ZI), Japoneză (ZI
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București () [Corola-website/Science/308932_a_310261]
-
înființat în ilegalitate în 1972, de către un grup condus de Gheorghe Ghimpu (n. 26 iulie 1937, d. 13 noiembrie 2000), fratele fostului președinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Printre conducatorii FNP din Basarabia erau Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu si Valeriu Graur. În Bucovina de Nord, mișcarea era coordonata de Alexandru Șoltoianu. Deținut politic în perioada sovietică pentru acest act, Fondator al Mișcării de Eliberare Națională, Gheorghe Ghimpu a fost primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
al Republicii Socialiste România, îl informa pe Președintele KGB al URSS, Iuri Andropov, despre vizita "cetățeanului sovietic Usatiuk Aleksandr". Împreună cu scrisoarea, Stănescu îi trimite lui Andropov și plicul cu documentele lăsate de Usatiuc-Bulgăr. Ca urmare, Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu sunt arestați : după jumătate de an de anchetă, dosarul nr. 6648 privind lotul Usatiuc-Ghimpu-Graur este trimis la Curtea Supremă de Justiție a RSSM. Judecata durează trei zile : acuzații sunt condamnați la șase sau șapte ani de lagăr
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
sunt anchetați, dați afară de la lucru, în special, din învățământ. O mulțime de elevi și studenți sunt eliminați din instituțiile de învățământ. Mai mulți tineri au fost puși sub urmărire Odată cu proclamarea restructurării (Перестройка : perestroika), Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Gheorghe Ghimpu, Valeriu Graur și Alexandru Șoltoianu, împreună cu mulți alții, se încadrează activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății, fiind autori ai proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație și despre controlul de stat. La 27 aprilie
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Nicolae Cartojan, Dumitru Caracostea, Ștefan Ciobanu, Tache Papahagi, Theodor Capidan, Iorgu Iordan, Boris Cazacu, Ion Coteanu, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Silvian Iosifescu, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Vladimir Streinu, Mihai Pop, Emanuel Vasiliu, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a. Evident, la această listă se adaugă un număr mare de istorici, filosofi sau sociologi, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Dimitrie Onciul, Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu
Facultatea de Litere a Universității din București () [Corola-website/Science/306104_a_307433]
-
săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă "„Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent la "Catedra de lingvistică generală", la recomandarea și insistențele lui Alexandru Graur. Afirmă că doi oameni i-au orientat viața spirituală: Alexandru Graur și Petre Țuțea. Ion Coja a fost ales prim vicepreședinte al PDAR în anul 1995 și desemnat candidat al PDAR pentru alegerile prezidențiale din 1996. În perioada 1992-1996 a
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent la "Catedra de lingvistică generală", la recomandarea și insistențele lui Alexandru Graur. Afirmă că doi oameni i-au orientat viața spirituală: Alexandru Graur și Petre Țuțea. Ion Coja a fost ales prim vicepreședinte al PDAR în anul 1995 și desemnat candidat al PDAR pentru alegerile prezidențiale din 1996. În perioada 1992-1996 a fost senator de Constanța, din partea PDAR. A înființat „Liga pentru Combaterea
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
studiile Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița (1955-1959). Între 1959 și 1964 a urmat studiile la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale din cadrul Universității București, unde i-a avut profesori pe N. I. Barbu, G. Călinescu, Iancu Fischer, Aram Frenkian, Al. Graur, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Al. Rosetti, Sorin Stați, Tudor Vianu, Lucia Wald ș.a. La "Institutul Pedagogic din Baia Mare", azi "Universitatea de Nord din Baia Mare" a fost preparator (1964-1966), asistent (1966-1972), lector (1972-1984). A obținut titlul de doctor la "Institutul de
Nicolae Felecan () [Corola-website/Science/314172_a_315501]
-
doctor la "Institutul de Lingvistică și Istorie literară al Academiei Române", filiala Cluj-Napoca, în anul 1976, cu teza "Sistemul lexico-semantic al termenilor ce denumesc părțile corpului uman în limba română", sub îndrumarea prof. dr. doc. Béla Kelemen. Referenți au fost acad. Al. Graur (București), prof. univ. dr. M. Zdrenghea (Cluj) și prof. univ. dr. Gh. Pop (Baia Mare). În 1978-1979 a ocupat postul de lector de limbă română la "Universitatea din Aarhus", Danemarca. Din 1984 a fost profesor de limbă latină la Liceul „Mihai
Nicolae Felecan () [Corola-website/Science/314172_a_315501]
-
muzicale le începe la Craiova cu Savel Horceag (teorie-solfegiu și canto). Studiază apoi la București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani și Leo Kalmuschi (canto). Începe să lucreze, mai întâi, ca pictor de biserici, după care, în 1929, debutează în rolul flăcăului lui Graur din vodevilul „Cinel-Cinel”, pe scena Teatrului Național din Craiova. În perioada 1929-1934 devine solist tenor în Corul Ansamblului „Armonia” din Craiova. În perioada 1934-1945 cântă ca solist-vocal în diverse restaurante din București, înregistrează numeroase discuri la casa de discuri Cristal
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
a "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni" are loc în Bobota pe 10 august 1902. În funcția de președinte a fost reales vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte a fost ales Vasile Olteanu, secretar Ioan Hendea, notar George Nichita, casier Nicolae Pop, controlor Daniil Graur senior, iar ca jurist consult a fost ales dr. Coriolan Meseșian. Pe data de 10 iunie 1919, în cadrul unei adunări care a avut loc la Zalău, se schimbă denumirea societății din "" în "Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni", ca secție a asociației
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
a fost un ziar didactic și politic al învățătorilor români din Ungaria, al cărui prim număr a apărut la Șimleu Silvaniei pe 1 octombrie 1912, sub conducerea lui Daniil Graur. În ziua de 26 iulie 1912 la scoala română din Șimleu Silvaniei a fost ales comitetul de redacție: Președinte Daniil Graur, Secretar de redacție Simion Oros, redactor-șef și girant Ioan P. Lazăr, iar restul: membri în Comitet. Tot în
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
din Ungaria, al cărui prim număr a apărut la Șimleu Silvaniei pe 1 octombrie 1912, sub conducerea lui Daniil Graur. În ziua de 26 iulie 1912 la scoala română din Șimleu Silvaniei a fost ales comitetul de redacție: Președinte Daniil Graur, Secretar de redacție Simion Oros, redactor-șef și girant Ioan P. Lazăr, iar restul: membri în Comitet. Tot în această ședință se redactează și semnează următorul act: Fondatorii împreună își asemneaza salariile lor pe un an de zile, înființează în
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
numele orașului vine din ungurescul "vár" + "hely" (cetate + loc), însemnând „loc al cetății”, cu sensul "locul unde era o cetate". Originea maghiară a numelui a fost susținută și de cercetătorii Nicolae Drăganu, Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Alexandru Boldur, Alexandru Graur, Anatol Eremia și alții. Cuvântul "orhei" a fost atestat și în limba populației locale, cu sensul „deal întărit, cetățuie sau curte boierească părăsită” În epoca sovietică, se căutau pentru toate denumirile moldovenești etimologii turco-tătare (iar când existau, ele erau oficializate
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică. Profesor la Facultatea de Litere din București, a fost unul dintre patronii spirituali ai școlii lingvistice de la București, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Române din 1948. Alexandru Rosetti era un urmaș al familiei prințului Rosetti, și-a susținut doctoratul la Paris, unde s-a căsătorit cu Maria Rallet. A ajuns în 1933 directorul Fundației pentru Literatură și Artă
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
socialist-comunistă, când o parte importantă dintre academicienii care nu aderaseră la noua doctrină își pierduseră titlul academic la fel ca și titlul de profesor universitar (fiind astfel excluși complet din viața publică). Astfel, câțiva lingviști importanți ca Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Jacques Byck, Ion Coteanu și apoi Alexandru Rosetti se dovediseră părtinitori noii structuri politice, rămânând în înaltele foruri științifice și culturale și activând de asemenea ca profesori universitari. Totodată Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române îi poartă numele (alături de
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
(n. 9 iulie 1900, Botoșani - d. 9 iulie 1988, București) a fost un lingvist, savant român de origine evreiască. A fost tatăl comentatorului sportiv Dumitru Graur. Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
(n. 9 iulie 1900, Botoșani - d. 9 iulie 1988, București) a fost un lingvist, savant român de origine evreiască. A fost tatăl comentatorului sportiv Dumitru Graur. Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
Graur. Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici. Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur și-a schimbat deseori domiciliul împreună cu părinții. A fost căsătorit cu Neaga (Nina) Sion, care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion. Unul din frații Ninei a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central
Alexandru Graur () [Corola-website/Science/297572_a_298901]
-
și titlul, de o subtilă ironie, "Pseudokynegeticos" - „Fals tratat de vânătoare”). Simulând improvizația (dar de fapt opera este atent elaborată) autorul asociază, într-un savuros sistem de digresiuni, peisaje (printre care faimosul tablou al Bărăganului), savante dispute filologice (despre denumirea graurilor și a sturzilor în limbile romanice), mostre de critică de artă (comparația dintre "Diana cu ciuta" de la Muzeul Luvru și "Diana" lui Goujon), un basm cult și numeroase referințe literare, muzicale, plastice, ba chiar și ironii la adresa latiniștilor etc. Indiferent
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
p. 4; nr. 555, 18 septembrie 1938; p. 8, nr. 556, 26 septembrie 1938, p. 8. CONSTANTINESCU 1983: Emilian Constantinescu, "Precursorii anarhismului liric autohton: Ștefan Petică", în „Studii literare”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 271-272. CRAINIC 1904: P. Crainic (C. Graur), "Ștefan Petică", I, II, II, IV, V, în „Avântul”, Galați, I, nr. 37, 38, 40, 42, 43, din 7, 14, 28 noiembrie și 12, 19 decembrie 1904, p.1 (partea a II-a,pp. 1-2). CRĂESCU 1912: P. Crăescu, "Șt.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]