1,516 matches
-
de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși, libelule. 2. Fauna pădurii de silvostepă este reprezentată prin puține specii de mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Canis vulpea), căprioara (Capreolus capreolus), bursucul( Meles meles), la care se adaugă apariții mai rare cum
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
membrii din toate familiile cu exceptia vulpilor-zburatoare) se hranesc cu insec insecte. Gr Grupele de insecte cel mai frecvent capturate sunt sunt: gândacii (Coleoptera), fluturii de noapte (L (Lepidoptera), mustele si tântarii (Diptera), gân gândacii de bucatarie (Blattoidea), termitele (I (Isoptera), greierii si cosasii (Orthoptera), ci cicadele (Homoptera), albine si viespi (H (Hymenoptera). Există numeroase estimări ale beneficiilor pe ca care liliecii le aduc agriculturii. Astfel, McCracken (1996) a arătat că în Texas, unde Tadarida brasiliensis formează cele mai m mari colonii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
efectiv pentru derularea activității. Li se reamintește că trebuie să recite rar, clar, destul de tare și mai ales foarte expresiv. Conținutul scenariului vizează poezii, cântece și mici scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea retenției și a transferului Topârceanu; “Toamna” - D Botez; “Stă bunica în grădină” - M Eminescu; “Ce te legeni codrule”M Eminescu; “Uite toamna” - E. Farago; “Toamna”; “Pomul” - G. Vieru; “Brumar”- I.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii, durerea pe care o comunică sfârșitul; ea înțelege mai mult, căci prin peisajul acesta pustiit însingurarea face ecou, iradiază în cântec de har: "mă doare câmpul dimprejurul meu/ cu greieri prinși de febra toamnei/ și care-mbătrâniți fără scăpare/ cântă deasupra oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o întrepătrundere în care febra toamnei, îmbătrânirea, recluziunea și înstrăinarea sunt tot atâtea semne ale unor imagini în declin. Dar ceea ce semnifică imaginile - descărnate parcă de corpul vizibilității imediate - se spune mai curând decât se vede, se aude în cântecul greierilor, în sfântul lor dor de izolare ce înzestrează lumea întreagă. Ce înseamnă acest cântec? Face el imagine în corpul poetic? Dacă la acest nivel înțelegem fără să vedem, intuim intelectiv un sens care începe să închege fluidul imaginal, este pentru că
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
amestecă prin piețe, alături de frații lui „jongleri ai lui Dumnezeu”, cu ceilalți oameni, întotdeauna pregătit să-L dăruiască pe Cel Prea Înalt, tuturor creaturilor. Toma de Celano ne povestește: „la Porțiuncula, pe un smochin aflat lângă chilia Sfântului, stătea un greier ce cânta adesea cu obișnuita lui gingășie. Într-o zi, întinzând mâna spre el, Părintele l-a invitat cu blândețe: Fratele meu greier, vino la mine! Ca și cum l-ar fi înțeles, i-a zburat îndată în mâini, iar Francisc i-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
creaturilor. Toma de Celano ne povestește: „la Porțiuncula, pe un smochin aflat lângă chilia Sfântului, stătea un greier ce cânta adesea cu obișnuita lui gingășie. Într-o zi, întinzând mâna spre el, Părintele l-a invitat cu blândețe: Fratele meu greier, vino la mine! Ca și cum l-ar fi înțeles, i-a zburat îndată în mâini, iar Francisc i-a spus: Cântă Fratele meu greier și laudă-L cu bucurie pe Domnul, Creatorul tău!”. Francisc a iubit mult muzica și obișnuia să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui gingășie. Într-o zi, întinzând mâna spre el, Părintele l-a invitat cu blândețe: Fratele meu greier, vino la mine! Ca și cum l-ar fi înțeles, i-a zburat îndată în mâini, iar Francisc i-a spus: Cântă Fratele meu greier și laudă-L cu bucurie pe Domnul, Creatorul tău!”. Francisc a iubit mult muzica și obișnuia să cânte, plin de înflăcărare, înainte de predică, în timpul predicii și după. Julien de Spiro a compus muzică liturgică atât pentru Sf. Francisc cât și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
apleca spre Apus. În stânga mea, se așezase surdul și undeva departe se auzea bătaia unui câine și, ca în surdină, o detunătură de pușcă. În noaptea aceea, întins și învelit pe fânul din colțul cramei, am ascultat până târziu cântecul greierilor și poate m-am gândit la întâmplările din ziua aceea. Într-un colț, la icoane, ardea candela, în aer era rece și târziu, după întâiul cântat al cocoșului am adormit. * Prin 1904-1905 începuse să apară filoxera în vii și tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
apa din apropiere, căldura parcă denaturaliza tot, pâlpâirile cerului lungeau în sus sămănături și arbori, broaștele dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de țânțari, cu țârâitul ușurel al greierilor, cu pregătirea cinei și a fumarului pentru vremea nopții. Moș Gavril a pregătit mămăliga și scrobul, eu am strâns ierburi pentru cele trei fumare, două în fața colibei și unul în spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să fac patul!.. Gheorghe sforăie ritmic și, pe chipul lui blând și istovit de muncă, Anica citește cu dragoste osteneală care l-a răpus și îl învelește delicat cu oghealul. Nu se mai aude niciun sunet, doar cântatul melodios al greierilor sau orăcăitul broaștelor. Anica bolborosește grăbita cu ochii către icoana: "Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înfloritoare în limba provensală, franceza a fost intens influențată, în secolele al XII-lea și al XIII-lea, de această limbă, din care a preluat numeroase elemente lexicale: amour, asperge "sparanghel", aubergine "pătlăgică vînătă", ballade, cabane, cadeau, cade-nas "zăvor", cigale "greier" etc. Printr-un decret al lui Fran-cisc I din 1539 însă, franceza a devenit singura limbă oficială, iar provensala a intrat într-un proces de decadență și a început să fie asaltată de elementele franceze. Ca urmare a stăpînirii unor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stranii și fabuloase, poezia devine vis și viață de magie, cel puțin mie așa mi se pare. Fumul de țigară urcă pe un fir suspendat, iar fața poetului pare și mai transfigurată. În tăcerea tulburată doar de cântecul odihnitor al greierilor din iarbă, el meditează trist și pilduitor. Ochii au împrumutat ceva din argintul lunii de pe cer, parcă și ea părtașă la masa poeziei. Prudență între strigăt și vehemență? Dar poetul are dreptul să se rostească, presimțindu-și marea eclipsă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nimicuri, ci chiar sunt cu rost, cu lacrimi de rouă, cu ochii la pământ, la oameni, la cer, cu trăiri arborescente, sub arome de aburi plutitori și irezistibili din salcâmi, tei, liliac și iasomie, ființe și ele ascultând cântece de greieri, așa ca în primordiile facerii lumii. Și nu-i exclus ca într-un timp dincolo de timp sau poate într-o seară calmă, care nu mai prinde fantomele nopții, marele condor să se întoarcă din văzduhul infinit pentru a căuta, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
respirația capătă normalitatea ritmică a seminței de viață. Nu e prea târziu? Încă o piruetă în miezul indiferenței vegetalelor din jur. Dantelele frunzelor, măcelărite de sârma invizibilă a nopții, se volatilizează în așteptarea răsăritului de mâine. Apar și fluturii multicolori, greierii și-au pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile animate din palmă și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Une curieuse solitude". Nu una din cărțile lui cele mai bune, dimpotrivă e una pe care o reneagă. Dar nu citisem nimic de el. În ultimul timp n-am citit prea mult, doar o carte a lui Brian Glanville, "Jelania greierilor captivi" (cam sirop) și povestiri de Cortázar (extraordinare!), plus o revenire la Hölderlin, îmi erau cam neclare anumite sunete ale lui. Aștept să mă liniștesc (cred că și faptul că fiul fratelui meu e aici, deși nu plînge mă face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine și niște falii laterale în care al rigoare se puteau aciua greierii în sezonul hibernal. Tumefiate asemenea unor butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari, negre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nelipsită de la Castelul din parcul dendrologic de la Miclăușeni, unde era însoțită de prietenul ei drag, mort de mulți ani, însă fetele erau tinere, iar viitoarea mea mamă abia ieșea din copilărie. Cine era "conu' Mihai", cine compusese versurile despre un greier mic, despre toamna fascinantului cuvânt cucurbitacee, care mă obsedează de atunci? Nimeni alții decât bine știuții, iar pe doamnă o chema Otilia Cazimir. A.B.Sunt din ce în ce mai mulți prieteni ce pleacă în lumea de dincolo, nu îi uitam și îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât de cu vrednicie o înlocuiește, publicația domnului Gh. MaximBurdujanu Crainicul Cetății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avem vești de la dvs., dar sper că totul merge bine la Uppsala. Șederea noastră la Santa Barbara ne-a permis să regăsim (vai! pentru șase săptămâni...) un Paradis terestru. Facem baie în ocean, suntem asurziți de păsări, iar noaptea de greieri; inutil să încerc să descriu florile și fluturii... Pe 12 martie ne reîntoarcem, prin Denver, la Chicago. Probabil că ne așteaptă iarna, dar cel puțin nu voi mai avea cursuri... Această scrisoare are și un scop practic. Ați accepta un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de celălalt. — Cristi, ești bine ? întreabă Fernic, după ce se verifică cu mâinile pe toate părțile. Nu avea decât câteva julituri și îl dureau șoldurile de la aterizare. Cristi ! Nu se vedea aproape mai nimic. Era un întuneric ca moartea, unde doar greieri și broaște se auzeau. — Cristi ! Sunt bine, sunt bine, răspunde într-un târziu. Am nime- rit aici, într-un fel de mlaștină, fir-ar mama ei... Am noroi și-n chiloți. Cred că mi-am rupt piciorul, abia pot să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10.2013 Dramatizare: Ciuboțelele ogarului 4. 12.10.2013 Povestirea educatoarei: Frunză 5. 24.10.2013 Povestirea copiilor după un început dat: Poveste de toamnă 6. 31.11.2013 Colaj: Poveste de toamnă 7. 07.11.2013 Lectură: Balada unui greier mic. Colorează scenă din poezie 8. 14.11.2013 Balada unui greier mic-poveste creată după versurile poeziei 9. 21.12.2013 Povestirea copiilor după un șir de ilustrații-Poveste de iarnă 10.28.12.2013 Povestea brăduțului Colorează brăduțul și împodobește
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
5. 24.10.2013 Povestirea copiilor după un început dat: Poveste de toamnă 6. 31.11.2013 Colaj: Poveste de toamnă 7. 07.11.2013 Lectură: Balada unui greier mic. Colorează scenă din poezie 8. 14.11.2013 Balada unui greier mic-poveste creată după versurile poeziei 9. 21.12.2013 Povestirea copiilor după un șir de ilustrații-Poveste de iarnă 10.28.12.2013 Povestea brăduțului Colorează brăduțul și împodobește-l. Desenează sub el ce dorești să-ți aducă Moș Crăciun 11
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Vai de vânătorul cela ce cu ochii stă la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc cu torba goală, dar cu sufletul meu plin. Și în drumul meu spre casă, pășesc leneș, gânditor, Greierul și pitpalacul mă petrec cu cântul lor, Aripatul șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare. IV Când am plecat ca prefect la Dorohoi, părintele meu mi-a dăruit un echipaj complect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]