1,522 matches
-
-și împrăștie căpițele și să-și usuce fânul. Se caută prin buzunar și scoase un briceag, înfipse lama în cureaua de piele de la gâtul lui Azor, îi dezlegă apoi lanțul de la gât, eliberându-l pe veci. Apoi îl apucă grijuliu de picioare și îl împinse în coteț, pentru a-l feri parcă de ploaia care nu stătuse încă. Pe urma se ridică și scrijeli inițială "A" pe coaja dudului. Făcuse o incizie adâncă, desprinzând coaja copacului până la verdele crud al
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
excursie la Leningrad pe care urma să o facă peste două zile și de celebrul Borodino, pe care unchiul Eugen o sfătuise să nu-l rateze cumva. Nu intră în vorbă cu nimeni, cu excepția recepționerilor de la hotel cărora le preda grijulie la plecare cheia. Moscova o încântă mult, vizitase muzee, case memoriale, palate, grădini, parcuri, văzuse chiar și sediul K.G.B pe dinafara; despre spionajul rusesc citise foarte mult, știa că rușii au unele din cele mai bune servicii secrete din
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
secrete” ale unor mari personalități (lecția de astăzi îl viza pe V. Hugo, mâine urma Goëthe). I-am pomenit în treacăt că furnizasem o carte despre genii, pe care ma ruga să i-o aduc și lui. Era atât de grijuliu cu mine, atât de preocupat de rolul de ,,amanți celebri”, încât adaugă: - Prin ține, femeie, voi deveni nemuritor. Am presimțit asta din prima clipă când te-am văzut acolo în amfiteatru, la Universitate. - Credeam că nu m-ai observat. - Cum
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de sens... Avusese un exces de sinceritate pe care el îl recunoscu după inflexiunile vocii Laurei, care era cât pe ce să izbucnească în lacrimi. - Numai orașul asta e de vină! Nu crezi? - Nu orașul, ci destinul, îl corectă ea grijulie. Deschise ochii mari, semn că vorbea foarte sincer și murmura: - Dacă poți suporta toate întâmplările astea atât de ciudate, atunci continuă. Dacă nu, la revedere!... - Mi-ar fi imposibil. Aș fi mutilat sufletește pentru întreaga viață. Lăură îi zise: - Perfect
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ea blând. Avea o expresie liniștită, urmându-și propria hotărâre. Nu știu exact la ce se gândea, dar simțea că între ei se instala o altfel de relatie, a lor pentru vecie. -Ție nu ți-e frig? O întreba el grijuliu. -Nu! Asta seară parcă este mai cald. El era emoționat, ardea de dorința de a o posedă fizic, după o reîntâlnire târzie. Ea era de acum un simbol pentru el, mama copilului lui, răsplată finală a „aventurilor” lui de cavaler
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fericirii naționale. Să nu cunoaștem iadul acela capitalist, muribund. De altfel, un ofițer de securitate i-a spus, Într-una din anchetele la care era chemat Al. Tăcu: „V-am amânat plecarea pentru că acolo să nu muriți de foame”. Ce grijulie securitate am avut, ce oameni miloși! După repetate chemări la securitatea din Dealul Copoului a domnului Tăcu pentru a da explicații de ce vrea să plece În America, de ce poartă corespondență cu străinii din Occident, care sunt legăturile sale cu mică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Andronic, cică, de profesie inginer, mi-a zis că are ordin de la ministrul Stamatoiu «să mă speleă pentru că «ăștiaă, adică activiștii de partid, «m-au murdărita și că trebuie să aibă Încredințarea că «nu vom muri de foame În Americaă” Grijulii tare băieții ăștia cu ochi albaștri față de destinul familiilor care cereau emigrarea În țări capitaliste! Alex. Tăcu l-a liniștit pe inginerul convertit În securist și l-a asigurat că va avea grijă, să fie sigur, el și ministrul său
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de trei mandate a așezat România În coadă Europei, iar năvălirea complicilor săi În București a trimis-o direct În Evul Mediu. Sub sceptrul sau roșu au Înflorit gropile comune, s-au spoliat bogățiile României, sub privegherea lui atentă și grijulie tovărășii de ideologie roșie și-au construit imperii financiare, bancare, mediatice, călcând pur și simplu În picioare demnitatea, bună credință, ființa românilor. Sub sceptrul sau au distrus eternă și fascinantă Românie mureșani, zaheri, voicani... Sub privegherea lui au scris cartea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și cuțitele le folosește să-și facă numărul." Are aerul de a spune că aceste cuțite de circ sunt speciale, nu ucid. Cléa strânge cuțitele și le pune pe noptieră, mod de a demonstra că sunt niște ustensile perfect inocente. Grijulie totodată să nu rătăcească sau să piardă cuțitele țiganului mitic din Gennevilliers. Ea se enervează: Până la urmă, ce e cu toți oamenii ăștia în camera mea?" "Procedăm la fel în domeniul umanitar, îi răspunde Cléa. Ai vrea să-i lăsăm
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cădea pe pat epuizată, privirea i se oprea pe o fotografie a tatălui ei. I-o făcuse chiar ea, cu câteva săptămâni în urmă, în ajunul plecării la Leningrad. El se căznea să zâmbească, așa cum îi cerea ea, fotografa, mai grijulie să cadreze bine decât să-și privească modelul, dar ochii lui exprimau o tristețe care se dovedea acum premonitorie. În fotografie, el știa că despărțirea va fi definitivă. Preocupată să conserve tehnic amintirea de moment, ratase ceea ce aparatul văzuse atât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fără proteste, fără a se plânge, fără a lăsa în urmă UN NUME. Cum îl cheamă pe omul acesta? Cum se cheamă copacul acesta? Acesta, cel ce rodește în iarnă, cum se numește el? Copăceii din curtea Goliei își leagănă grijulii fructul în ger. Privesc întrebători spre Crucea cea mare din vârful turlei, iar Ea le răspunde cu glas de mamă: „Răbdare, răbdare răbdare.” Și copăceii așteaptă, așteaptă. Așteaptă Primăvara sau poate, cine știe, măcar vreun condeier zgribulit care să le
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
eu? Așa îl păstrez în memorie pe Valer Mitru, gazetar de spiță veche, generos cu alții, risipitor cu el însuși, romantic, cu o mustoasă ironie la adresa lumii de lângă el și de aiurea, dispus să evadeze din prezentul impus de destin, grijuliu însă până la epuizare cu ziaristica culturală. Îmi place să cred că undeva, pe măsuța scârțâind din toate încheieturile, se află o Carte a Presei, lângă Cartea Cărților, din care se poate citi un gând frumos lăsat de el. ȘI TOTUȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
modelul timpuriu" (propus și impus de Școala de la Frankfurt), dar și studiile britanice îi trezesc reacția. În primul caz, studiile critice asupra comunicării, interesul pentru industriile culturale, a puterii lor de seducție și a efectului socializant, vehicularea conceptelor transdisciplinare sînt grijuliu expuse. Kellner nu ezită să considere rigidă distincția între cultura înaltă și cea comună, suspectată de monolitism (ideologizată, de fapt). În cel de-al doilea caz, apreciind "recolta" grupului de la Birmingham în jurul anilor ´60, în pofida conceptelor "instabile", același Kellner subliniază
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unchi", sugerînd că negrii sînt străini în Statele Unite. În cîntecele lui, furia lui Ice Cube ajunge la punctul de fierbere, cuvintele lui țîșnesc precum gloanțele, iar amărăciunea și furia lui sînt evidente în fiecare vers. Devenind mai blînd și mai grijuliu față de tinerii negri, în "Doing Dumb Shit" Ice Cube povestește cum trăgea fetele de păr cînd era în clasa a patra, cum îl provoca pe teroristul școlii, cum o făcea pe clownul clasei, spunînd glume proaste, cum trăgea cu pistolul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu veți fi întotdeauna în siguranță, însă nu exagerați pericolele. De exemplu, dacă gîndul inițial era Toți oamenii sînt răi, o alternativă mai rațională ar putea fi Unii oameni sînt răi, dar în nici un caz toți majoritatea sînt, de fapt, grijulii, prietenoși și în preajma lor te simți în siguranță. Dacă gîndul inițial era Nicăieri nu sînt în siguranță, alternativa rațională ar putea fi Sînt în siguranță în cele mai multe locuri, cel mai adesea voi avea grijă să nu ajung în situații periculoase
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perdurează acum casa memorială a poetului, camera lui personală, odaia unde voi fi mas în 1986, chiar în noaptea micuțului cutremur, fîntîna, ocultată însă de viloiul frațînesc în stil nouveau riche local, muntele ce se înalță din spatele gospodăriei, instanța maternă grijulie cu amintirile, vecinii, drumul ducător spre Culmile Stînișoarei, rîul, ramul... Cu Adrian Alui Gheorghe, cu Nicolae Sava, cu Daniel Corbu, cu instanța maternă dumitrașciană și Cristian Livescu, pe la mijlocul lui octombrie 1996, mă văzui dornic a sporovăi în jurul absentului drag, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
St. John (bona lui Mihai - n.n.) îl iubește prea mult și are prea multă grijă de el. El este adorabil, dar este în permanență copleșit de toți. Sitta și Carol nu-l lasă niciodată singur. Socotesc că sunt exagerat de grijulii cu el”. Duminică, 28 octombrie. Aflată încă la Belgrad, Regina Maria își petrecea dimineața în pat, corectându-și cartea, aflată încă în stadiul de manuscris, Viziuni. „În general, Mihai vine la mine. Se uită la toate lucrurile mele, le atinge
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
satele Bucovinei și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cernoziom și recoltele obținute nu se lăsau așteptate. Era socotit unul din cele mai roditoare sectoare ale satului. Paznicul era și el un bun gospodar, serios și harnic. Locuia chiar în acel sector. Purta armă și mereu era pe câmp. Grijuliu și atent din fire, își făcea serviciul cu multă conștiinciozitate. Adesea ne ajuta și la lucrările agricole (el având pământ mai puțin și o familie numeroasă, ce trebuia întreținută). Totdeauna ținea legătura cu noi și de câte ori venea în sat (centru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Băieții le îngânau șoptit, fluierând, fiind parcă într-o întrecere cu ele. Totul era așa de frumos! Și natura ținea cu noi. Perele mari, galbene și coapte erau parcă dintr-o pictură în ulei, pe pânză. Oltea era atentă, foarte grijulie, ca nu cumva să se strivească bunătate de pere. Tata a mai făcut rost de niște ziare și le-a aranjat în cutii, pe rafturile rămase goale din beci. Mama ne-a invitat pe toți la o gustare și am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la fiecare zbor. Prin semne și cu ajutorul obiectelor ajutătoare ni s-a arătat cum să procedăm în caz de turbulențe și incendiu. Cât durează călătoria, însoțitorii de bord își dau silința să ne asigure un zbor plăcut: sunt atenți, zâmbitori, grijulii. Când ne apropiam de Narita, am primit un formular special pe care l-am completat, răspunzând la câteva întrebări privind țara de proveniență, adresa etc. , formular pe care l-am predat la vamă, în aeroport... Odată formalitățile îndeplinite, cu inima
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o glumă proastă. M-am descurcat bine cu studiile și am avut noroc să-mi decopăr o anumită vocație pentru învățămînt care m-a salvat. Pe de altă parte însă, am avut șansa de a crește într-o familie numeroasă, grijulie, cu mulți adulți de la care aveam ce învăța atît între rude cît și în cercurile de prieteni ale părinților și bunicilor. Bunicul meu, veteran din ambele războaie, soția lui și două mătuși locuiau cu noi. Erau vizitați de persoane elevate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
peste două luni, reprezentantul fundației, Dl. Kittredge, sosind la București, a luat contact cu mine, și-a luat toate informațiile și recomandările și În toamna anului 1935 eram cu bagajele gata pentru a porni spre SUA. Americanii (SUA) sunt foarte grijulii. Nimeni nu aplică mai mult ca ei dictonul: „socoteala bună face amiciție bună”. Mă prezint la legație pentru Îndeplinirea formalităților. După ce le arăt că sunt invitatul și bursierul fundației Rockefeller, o domnișoară se prezintă cu un lung formular-chestionar. Sunteți căsătorit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că nu simt ceva la ficat și că de abia am luat masa, asa că este explicabilă starea mea fizică. În fine am terminat și aici. Plecăm, ziua următoare, la un oculist. Mi se atrage atenția că americanii sunt extrem de grijulii față de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 22 conjuctivită și că trebuie să aplic un tratament și să revin după 4-5 zile, căci eu am ochii prea injectați. Fac și asta, dar Îi explic că În afară de activitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tehnicile trezirii energiei Kundalini, cine să mă învețe lucrul corect pe chakre, cine să mă îndrume pentru a învăța cum să-mi înnobilez ființa prin recunoașterea Spiritului? Cu corpul fizic slăbit și ocrotit permanent printre perne în confortabilul pat, acoperit grijuliu cu o plapumă călduroasă de către buna mea soție, complet căzut și psihic, dar susținut de noile lecturi, mi-am amintit de o anumită poză. O poză xerox, alb-negru, pe format A4, ștearsă de timp și spălată de ploi, pe lângă care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]