1,400 matches
-
către cămin și-l privi cu atenție. Sub cenușă, se mai zăreau resturi din jăratic, pâlpâind brusc, la răstimpuri, când, pe sub ușă, ajungea până aici viscolul, în gura căminului rămase, doar pe jumătate carbonizat, un picior de lemn, neașteptat de gros. Când întoarse mirată capul, Ieronim zâmbi. - Credeți că e picior de masă? întrebă. Nu. Picioarele de masă le-am ars săptămâna trecută. Acesta e picior de cuier. Cel mai gros cuier din tot cartierul. Mândria Generălesei!... Marina tresări, parcă ar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din comandă în comandă, rămăsesem trei... - Știu la ce faci aluzie, îl întrerupse din nou locotenentul, dar n-a fost vina dumitale. Toată Ucraina era împînzită de partizani și de detașamente speciale admirabil camuflate. Îndată ce o unitate se despărțea de grosul diviziei, risca să fie înconjurată și decimată. Ați avut noroc dacă din șaisprezece ați scăpat trei. - În orice caz, reluă Darie, de data aceasta nu mai voiam să-mi iau răspunderea. Și acum, pentru că suntem între noi, mai vă pot
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne îndreptăm spre pod, de unde scăpasem ca prin minune în viață cu o zi mai înainte. Înțelesesem că nu mai putem intra în sat dacă ipoteza lui Zamfira era justă, și anume că rușii schimbaseră direcția după atacul aviației germane. Grosul coloanei rusești părăsise șoseaua principală și se răsfirase prin satele din apropiere. Dar nu înțelegeam de ce trebuia să ne întoarcem înapoi spre pod. Evident, mă încredeam în simțul lor de orientare. Amândoi erau siguri că mergem în direcția cea bună
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a tăiat și după aia ajungem Într-o pădure virgină. — PĂi aia cum de le-a scăpat? — Nu știu. Poate era a cuiva care nu voia s-o vîndă. Au tot furat de pe margini, pentru care au plătit ceva, dar grosul e Încă acolo și nu există drum care să ducă la partea aia de pădure. — Dar de ce n-au urmat cursul pîrÎului? PÎrîul trebuie să aibă o gură din care izvorăște. Se odihneau Înainte să-nceapă partea mai grea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
atribuțiile mele asemenea cercetări, dar parcă în ultimul timp a slăbit disciplina socială cam pretutindeni. La țăran, ca la toți primitivii, reacțiunea se manifestă fatal în explozii de sălbăticie... Maiorul Tănăsescu, încălecînd un roib impozant, plecase în trap leneș înaintea grosului coloanei și chiar a avangardei, pe urmele patrulei de recunoaștere. Baloleanu îl văzu venind înapoi într-un galop furtunos. Se cutremură. În aceeași direcție se zărea conturul unui sat. Puse mâna pe brațul procurorului, să-i oprească sforțarea intelectuală: ― Un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
arzătoare. Pe șosea, între cele două ziduri de soldați, ca într-o poartă deschisă spre altă lume, se agitau într-o zăpăceală galbenă prefectul Baloleanu, primul-procuror și maiorul Tănăsescu, având în spate trăsura cu doi cai cu trupul nemișcat al grosului armatei în coloană de marș cu bateria de tunuri în coadă. ― Ce facem, ei, ce facem? strigă prefectul nervos cu manifestul guvernului mototolit în dreapta. Domnule maior, ce facem?... Domnule prim-procuror? ― Tâlharii au înnebunit de tot, făcu maiorul, învîrtindu-și calul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se prăbușeau fără să mai clintească. Dar goana țăranilor îl întărîta, ca și când i-ar fi socotit lași sau ar fi dorit o împotrivire ca să justifice gloanțele. Suduia neîncetat printre dinți, răcorindu-și puțin nervii, apoi iar comanda: ― ...stai!... ochi!... foc!... Grosul trupelor rămăsese la marginea satului pe loc, așteptând întîi curățirea terenului. Împreună cu ele rămăsese și prefectul Baloleanu cu primul-procuror, lângă trăsura lor. Baloleanu nu-și mai dădea seama cum s-au întîmplat lucrurile, dar se simțea profund jignit că maiorul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
maica! Apoi deodată se răsuci pe loc, mânioasă, bombănind: ― Fire-ați ai dra... Se prăbuși zvîrcolindu-se și mișcând numai buzele, fără glas. Trăsura cu prefectul Baloleanu și primul-procuror, escortată de trompetul batalionului pe care maiorul îl trimisese cu ordine la grosul trupei, opri pe bătătura cârciumii, înconjurată de soldații cu baioneta la armă. ― Domnule maior, vă rog, am crezut că... zise Baloleanu îngrozit de cadavrele și răniții întîlniți pe drum. Maiorul Tănăsescu, călare, se apropie de trăsură cu mâna la cozoroc
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îi erau mototolite, dar se vedea că se străduise să se îmbrace cât mai curat, doar că hainele se molipsiseră de oboseala trupului pe care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre bărbie ca să-i astâmpere tremurul. Buza de sus era suptă, subțiată după gingia lipsită de dinți, iar buza de jos, umedă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și să se stabilească în câmpia (pusta) Panoniei, regiune prielnică pentru păstoritul animalelor. Unii autori (Notarul anonim) susțin plauzibil că ungurii au pornit spre nord, de-a lungul Carpaților Moldovei și Galiției, până la Munkacs, apoi au înaintat spre apus cu grosul efectivelor lor prin pasul nordic Verecke-cale tradițională de trecere ale migratorilor nord-pontici spre Europa centrală. Alți istorici susțin, puțin verosimil, că ungurii n-au ocolit pe la nord, ci au trecut de-a dreptul spre apus, prin trecătorile Carpaților răsăriteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
munți, au trecut în masă Dunărea în imperiul roman, invadând întreaga Peninsulă Balcanică (inclusiv Grecia), înjghebând, încă în veacul al VII-lea, formații statale și formând împreună cu bulgarii (turci) primul stat slavo-bulgar...La nord de Dunăre, unde s-a format grosul poporului român, numărul slavilor rămași trebuie să fi fost redus, prin urmare relațiile româno-slave au fost aici, slabe..." (apud I. I. Russu). Se admite, în general, că influența slavă asupra teritoriului și populației românești a fost îndelungată și adâncă, mult
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puternică alcătuită din oastea cnejilor ruși de Kiev, Cernigov și Pereiaslav i-a atacat cu corăbiile pe Nipru și unitățile de cavalerie, apoi, intimidați, ei nu au mai revenit în sudul Rusiei. Abia după această expediție și, în urma atacurilor cumanilor, grosul forțelor uzilor s-au strămutat în regiunile nord-dunărene, evacuate de pecenegi. Dar stabilirea lor în regiunile extra-carpatice nu a fost de lungă durată, din cauza primejdiei cumane și a atracției Imperiului, ei s-au mutat în masă în sudul Dunării, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vigilența. Invocând surse autentice, Codrika susținea că Metternich proferase amenințarea „că dacă Moldova continua să fie un focar de intrigi și comploturi, nu se va sta la îndoială deloc să fie tratată cum a fost tratată Cracovia”. Istoricul V. Ja. Grosul a avansat chiar ideea potrivit căreia între cauzele intrării trupelor țariste la 1848 în Principatele Române ar fi fost și aceea a activității emigrației polone aici, Nicolae I declarând că „nu va îngădui ca Moldova să devină un focar polonez
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să închege relații foarte utile cauzei independenței lor; poporul român - continua nota - are în posesiunile austriece circa trei milioane de oameni, dând patru regimente grănicerești și 1/6 din regimentele de linie pe care Ungaria le pune la dispoziția Austriei; grosul remontei armatei austriece îl dau provinciile românești; „legăturile strânse care unesc de Principate provinciile românești ale Austriei și care fac ca acestea din urmă să primească acțiunea spiritului național care predomină la București” vă sunt bine cunoscute și nu va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regat" (Woodward, 1991: 258-9). Curînd după aceea, o echipă de militari americani a sosit cu poze în care trupele irakiene se părea că se desfășoară la granița saudită, iar generalul Norman Schwarzkopf a explicat saudiților că irakienii au trimis înaintea grosului de trupe mici unități de comandă și de control, lucru care explica de ce cercetașii saudiți nu le-au văzut (ibid., 1991: 268). Un fost ofițer CIA, Ralph McGehee, a declarat jurnalistului Joel Bleifuss: "în trecut nu s-a ezitat nici o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cele mai luminate spirite, stăpîni ai științei, artei și tehnicii secolului nostru. Un popor care a dat lumii cei mai influenți gînditori ai socialismului. Cînd spun popor, am în vedere și masele de muncitori, deși nu ele i-au furnizat grosul trupelor și al electoratului. Aceste exemple ilustrează foarte bine ceea ce spunea Le Bon despre conducători: "Sînt prea puțin clarvăzători, și nici nu ar putea fi, căci clarviziunea conduce în general la îndoială și inacțiune"200. Nu are rost să le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
teritoriului dintre Prut și Nistru în componența URSS, încât curățarea de elementele presupuse dușmane regimului avea loc chiar în primii ani de după război. După o perioadă de dispute istoriografice, locul principal între istoricii republicii a fost ocupat de Iakim Grosul și Nikolai Mohov, care își vor păstra statutul în următoarele aproximativ trei decenii. Mohov, născut în Caucaz, a fost trimis la Chișinău în 1945, după ce anterior fusese, timp de 20 de ani, profesor. Mohov susținea că „strămoșii moldovenilor s-au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
strămoșii moldovenilor s-au strămutat de dincolo de Carpați și au găsit o populație slavă pe teritoriul Moldovei (...), slavii au fost strămoșii direcți ai moldovenilor pe teritoriul RSSM”. În 1949 a apărut Cursul de istorie a Moldovei, la care au colaborat Grosul și Mohov, dar și ministrul educației din Moldova pe acea vreme, Artiom Lazarev. Manualul era un produs tipic al erei staliniste târzii. Singurele surse la care se făceau referiri erau clasicii marxist-leniniști și lucrările lui Stalin. Cartea era plină de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
realitățile din 1918 părea pregătit. Ziarul oficial al Sovietului Suprem a fost redenumit Sfatul Țării, deputații gândindu-se chiar să numească Parlamentul în acest fel. La sfârșitul lui 1989, după revoluția din România, Petru Lucinschi, care îi succedase lui Semion Grosul, a insistat asupra unor legături mai strânse cu România. La sfârșitul lui ianuarie 1990 au fost deschise șapte noi puncte de trecere peste Prut, iar zona de securitate de 50 de kilometri a fost desființată. Se părea că odată cu dezintegrarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
rusești post-sovietice. În timp ce tot ce este românesc este demonizat, fratele de la răsărit este elogiat ba, mai mult, se încearcă ștergerea crimelor comunismului în Basarabia. Referindu-se la foametea din 1946-1947, în care au pierit peste 200.000 de oameni, V. Grosul constata că „nu corespund realităților afirmațiile despre tăinuirea de către conducerea locală a adevăratului tablou al foametei, despre faptul cum că acesta nu era cunoscut de Guvernul URSS. Potrivit memoriilor publicate ale lui N. G. Coval, fost prim-secretar al CC
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se cuvenea, că doar au fost uciși și sute de mii de cetățeni sovietici nevinovați, așadar o compensație în sânge nevinovat se cuvine. Cât despre înfometarea populației Basarabiei, justificată de ajutorarea flămânzilor din ... România, ironia doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii școlilor românești (sau moldovenești dacă sună mai bine pentru
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Maramureș nu se numesc după locul unde trăiesc, ci-și zic Români. Așa trebuie să facem și noi”. Dintre lucrările care urmează linia edificată de Moldovenii în istorie, publicate în ultimul deceniu al secolului trecut, mai pot fi menționate: Vladislav Grosul, Despre termenii norod moldovenesc și limba moldovenească, 1991; I. Levit, Mișcări pentru autonomia Basarabiei în anul 1918. Organizarea Sfatului țării. Atentatul la Republica Democratică Moldovenească, 1997; Istoria Republicii Moldova de la începuturi și până în prezent, lucrare colectivă a Asociației oamenilor de știință
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Eremia descoperea „caracterul de foileton pseudoștiințific” al lucrării și stilul „huliganico-agresiv” al acesteia. Însă, cum se întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit Ia. Grosul: „recent, chiar vara trecută, apare în limba moldovenească, la Chișinău, cartea lui V. Stati, cunoscut filolog și istoric, - „Istoria Moldovei”. Anume această carte a atras atenția noastră, deoarece ea este scrisă după niște canoane neobișnuite și, întâi de toate, este
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
se lansează în lozinci „patriotarde” ce subliniază statalitatea moldovenească și identitatea poporului moldovenesc: „pentru prima dată se dezvăluie bine fundamentat temeliile istorice, etnice, culturale, politice și de drept ale statalității moldovenești - bază a istoriei Patriei, a existenței poporului moldovenesc” (Vladislav Grosul, doctor în științe istorice, profesor la Moscova, Institutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Științe a Federației Ruse); „o cercetare sistematizată a statornicirii istorice, a continuității politice și de drept a Republicii Moldova, un studiu științific de sinteză care elucidează
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
condiția să se alăture raționalității critice, nihilismul european ne învață să înfruntăm Incertitudinea și Angoasa Destinului. Problematizarea generalizată ne invită să reîncepem aventura europeană, însă cu o nouă deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o stare de realism somnambulic. Regăsim paradoxul dublului joc între conștiința noastră și inconștiența noastră. Va trebui să încercăm să ne jucăm rolul de cataliză și să spunem Europei să se trezească, elaborînd și asociind un discurs
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]