1,968 matches
-
a Marii Săli: Friza neagră cu 25 desene numai în linii negre: 10 mamuți, apoi bizoni și cai. Printre alte compoziții se citează Capela mamuților, Omul rănit, Plafonul cu hieroglife, Femeia-bizon. Arta religioasă solutreană cunoaște și alte manifestări, în Franța (grota Capul Leului, Chabot, cu reprezentări animaliere pictate), în Europa Centrală, dar mai ales în Spania, unde unele peșteri, printre care se remarcă grota Parpallo, cu cele peste 5857 plachete ornate, unele pe ambele suprafețe, gravate și pictate, cu motive antropomorfe
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Capela mamuților, Omul rănit, Plafonul cu hieroglife, Femeia-bizon. Arta religioasă solutreană cunoaște și alte manifestări, în Franța (grota Capul Leului, Chabot, cu reprezentări animaliere pictate), în Europa Centrală, dar mai ales în Spania, unde unele peșteri, printre care se remarcă grota Parpallo, cu cele peste 5857 plachete ornate, unele pe ambele suprafețe, gravate și pictate, cu motive antropomorfe, zoomorfe, geometrice, care denotă o ideologie religioasă unică în cadrul manifestărilor epocii. Magdalenianul reprezintă apogeul creației artistice din toate timpurile, dar și al celor
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
zona anterioară a culoarului au fost pictați sau gravați cai și bizoni, dar și cervidee și mufloni. Uneori apar semne pătrate, care le însoțesc pe acelea barbelate, folosind asperitățile rocii pentru a le transforma în măști umane. De la intrarea în grotă și până în extremitatea distală, peste 60 de grupe de semne negre, puncte și bastonașe marchează grupe de figuri și spațiile intermediare. Acest ansamblu al picturilor în negru oferă un caracter stilistic omogen. Al doilea mare complex pictural îl constituie Marele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
2,25 m), alte animale, printre care pot fi recunoscute un mistreț, un bizon acefal, la care se adaugă o țesătură de semne diferite: claviforme, barbeluri. O bogată serie de gravuri reprezentând căprioare, cai, bizoni, mamuți, identice cu acelea din grota Castillo, completează ansamblul artistic. Font-de-Gaume, Franța, a fost cercetată începând din 1901. Este formată dintr-o galerie principală ca un culoar de 100 m, de unde pleacă mai multe ramificații. Cele mai importante spații cu destinație cultuală, desemnate prin varietatea operelor
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
spații cu destinație cultuală, desemnate prin varietatea operelor de artă, se află în a doua jumătate a traseului, unde acestea sunt etajate pe pereți: bizoni, cai, mamuți, reni, chiar un lup. Bizonii în șir sau renii afrontați formează compoziții. Originalitatea grotei o constituie bicromia. Printre cele 198 de imagini, se regăsesc 80 bizoni, 40 cai, 23 mamuți, 17 reni, semne diverse, unele tectiforme, mâini în negativ în mai multe registre, profile antropomorfe, dar care par să fi fost dotate și cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
semne gravate, printre care 120 cai, 40 de bizoni, majoritatea fiind alăturate sau suprapuse cu alte animale: urși, reni, mamuți, feline, chiar antroporfe, tectiformele fiind celebre. Figura antropomorfă o amintește pe cea de la La Magdeleine. Rouffignac, Franța, a fost supranumită “Grota cu 100 de mamuți” de către L.-R. Nougier (1975). O statistică finală cuprinde peste 150 de mamuți, dintre care 47 pictați, 17 bizoni pictați și 7 gravați, 9 cai pictați și 4 gravați, 12 mufloni pictați și 1 gravat, 6
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
că pe sol au fost gravate alte figuri zoomorfe, care întregesc dispozitivul parietal. Stilul omogen denotă execuția fină, a unor artiști care stăpâneau atât canoanele artistice, cât și pe acelea religioase. Prezența reprezentărilor pe solul de locuire, nedeteriorate de locuitorii grotei, ne determină să credem că existau unele practici religioase, scenarii bine stabilite și interpretate. Gabillou, Franța, este una dintre puținele ansambluri-sanctuar aflate în proprietate privată, ale cărei prime gravuri au fost remarcate în 1941, fiind cumpărată de dr. J. Gaussen
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
D-S cu aceleași complementarități: bouri-cai, bizoni-cai-semne, bouri-bizoni-cai, bour-calmuflon-semne. A. Leroi-Gourhan (1965, p. 259) a remarcat că Gabillou se află printre marile sanctuare ale Paleoliticului superior: Lascaux, Niaux, Combarelles, unde se constată repetarea temei principale, organizată în funcție de topografia internă a grotei: compoziții animaliere cu semne specifice uneori. Astfel, semnele feminine se înscriu într-o serie de 12 pătrate închise, compartimentate (cloisonnés), dar inteligent organizate, care permite, ca și la Lascaux, stabilirea și clasificarea lor. Nu lipsesc semnele masculine, asociate, uneori, cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cu cap de bizon), la care mai adăugăm Femeia acefală, scena animalom. Prin numărul mare de creații artistice, cu caracteristici cert religioase (unele au fost vopsite cu ocru), la care se adaugă marele număr de semne, definite sau încă nu, grota Gabillou se remarcă printre marile sanctuare create de Cro-Magnon-ul european. Lascaux, Franța, Capela sixtină a Preistoriei, cum a fost denumită, a fost descoperită, întâmplător, în 1940, iar în 1963 a fost închisă publicului; în1983 a fost deschisă pentru public Lascaux
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
că la Lascaux operele de artă, apogeu al artei preistorice, au fost realizate de un grup nu prea mare, într-o singură secvență de locuire, și reprezintă ideologia religioasă a vremii, destul de mult schimbată față de ce s-a realizat în grota Chauvet, cu aproximativ 17 milenii în urmă. În prezent sunt cunoscute și alte numeroase locuiri paleolitice în grote sau în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mare, într-o singură secvență de locuire, și reprezintă ideologia religioasă a vremii, destul de mult schimbată față de ce s-a realizat în grota Chauvet, cu aproximativ 17 milenii în urmă. În prezent sunt cunoscute și alte numeroase locuiri paleolitice în grote sau în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R. Moldova, poate
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
grota Chauvet, cu aproximativ 17 milenii în urmă. În prezent sunt cunoscute și alte numeroase locuiri paleolitice în grote sau în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R. Moldova, poate chiar Mitoc și Piatra Neamț-Poiana Cireșului, cu bogate și variate obiecte de artă parietală, respectiv mobiliară, îndeosebi pe obiecte non-utilitare, dar care
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
dar care ar fi putut avea un scop cultic, religios, specific preocupărilor și necesităților spirituale ale acelor comunități umane. Am constatat, așadar, că au existat cinci tipuri de sanctuare: I. la intrare, sau în partea cea mai ușor accesibilă a grotelor (Altamira, Lascaux); II. situate în zonele profunde, aproape inaccesibile ale acestora, de unde și caracterul de sacralitate, de mister (Niaux, Font-de-Gaume); III. expuse atât aproape de intrare, dar și în zone mai profunde (Gabillou, Lascaux etc.); IV. situate pe culoarul grotei, de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a grotelor (Altamira, Lascaux); II. situate în zonele profunde, aproape inaccesibile ale acestora, de unde și caracterul de sacralitate, de mister (Niaux, Font-de-Gaume); III. expuse atât aproape de intrare, dar și în zone mai profunde (Gabillou, Lascaux etc.); IV. situate pe culoarul grotei, de regulă, strâmt și relativ greu accesibil (Gabillou, Combarelles); V. în aer liber (Dolni-Vestonice, Kostienki etc.) sau în adăposturi sub stâncă (La Madeleine, Cap-Blanc etc.). IV. Interpretarea faptelor Pornind de la cele mai simple elemente de artă, semnele, unele cu rol
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Gargas). Atât de numeroasele reprezentări, la Chauvet (peste 500 de semne), Gargas (peste 250, dar numai 10 întregi), ne transmit nouă mesajul religios al comunităților umane respective. Mâna care creează poate fi simbolizată și de faptul că în mai multe grote creațiile artistice au fost făcute cu mâna (degetul) în argila moale a pereților, sau pe locul de călcare, aceste realizări cu rol religios fiind protejate, nedistruse în cadrul ceremoniilor cultice. Ideea mâinii protectoare a străbătut mileniile și, în iconografia creștină, Maica
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Dar nu se va ști, probabil, niciodată dacă acestea au fost vocalizate, și unde. Cu mai multă certitudine se deduce că cele dintâi forme acustice s-au produs prin instrumente de suflat, de tipul falangelor de ren, perforate, descoperite în grota Aurignac, încă din 1860, dar experiențele în domeniu s-au făcut abia în secolul următor descoperirii, atunci când astfel de obiecte s-au multiplicat în spațiile nivelelor de locuire, îndeosebi în asociere cu elemente de artă. Experimentările au demonstrat că și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Bibikov a creat muzica obținută prin percuție, pe care noi o considerăm că putea reprezenta o modalitate de exprimare sonoră în cadrul manifestărilor cultice. Se mai consideră (M. Duvois, 1994, p. 19-22) că în cadrul ceremoniilor religioase, care aveau loc în grotele pictate, sonoritatea se putea obține și prin percuția stalactitelor, ba chiar se induce ideea că motivele picturale ale unor animale, modalitățile de reprezentare (cu capul întors, cu gura deschisă etc.), puteau constitui elemente de transmitere a unor mesaje, simboluri ale
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
acest punct de vedere, dacă statueta de la Galgenberg reprezintă nu o orantă, ci o dansatoare, imaginea ei se aseamănă până la identitate cu redarea, pictată, de pe ceramica eneolitică (Cârniceni-Iași). Păstrarea urmelor de pași în mai multe grote-sanctuar, chiar și pictura din grota Fumane, ar putea constitui tot atâtea elemente de certitudine a existenței unor dansuri rituale în cadrul ceremoniilor religioase. V. Concluzii Pornim de la ideea că omul și-a constituit caracterul social al existenței sale cel mai târziu odată cu primele manifestări coerente
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cel puțin două etape: prima, în care putem vedea o religie consacrată animalelor periculoase omului, la Chauvet și Arcy-sur-Cure, aparținând Aurignacianului, și a doua, consacrată marilor erbivore, în Magdalenian, când animalelor periculoase le sunt rezervate spații obscure, neimportante, din geografia grotei. Între acestea două, sunt statuetele feminine - divinitatea feminină, cu multiplele sale roluri cultice. În același sens, precizăm că am identificat sanctuare care conțin toate cele trei importante elemente specifice: creații artistice, vetre (prezența focului ca simbol extrem de important) și morminte
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
artistice, vetre (prezența focului ca simbol extrem de important) și morminte, care reprezintă atenția acordată celor trecuți, ca factor de continuitate spirituală, de trecere și transmitere. Stabilirea unor locuri speciale, în mediul deschis sau subteran, uneori în întunericul de nepătruns al grotelor, tocmai pentru a sublinia și potența caracterul de mister, a devenit o normă de marcare a ceremonialului religios. Se consideră că “il n’y a pas de religion sans le sentiment que certaines forces dépassent la mesure de l’homme
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
aussi le créateur des symboles d’expression verbale ou des formes symboliques”. <reflist> 1. D. Baffier, 2005. La grande grotte d’Arcy-sur-Cure (Yvonne, France), persistance de l’iconographie aurignacienne, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005, p. 76-81. 2. A. Besançon, 1996. Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandiski, Humanitas, București. 3. G. Bosinski, 1990. Homo sapiens. L’Histoire des chasseurs du Paléolithique supérieur
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
L’Histoire des chasseurs du Paléolithique supérieur en Europe (40.000 - 10.000 ans avant J.-C.), Errance, Paris. 4. M. N. Brézillon, 1969. Dictionnaire de la Préhistoire, Larousse, Paris. 5. Broglio, G. Dalmeri (red.), 2005. Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005. 6. M. Cârciumaru, 1987. Mărturii ale artei rupestre preistorică în România, București. 7. M. Cârciumaru, M. Mărgărit, 2002. Arta mobiliară și parietală paleolitică, Cetatea de Scaun, Târgoviște. 8. M. Cârciumaru, V.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
signes d’un émergence progressive, în Religions & Histoire, 2, mai-juin, Faton, Paris, p. 18-25. 17. J. Clottes, 2005 b. La grotte Chauvet, près de dix ans après sa découverte, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, p. 67-75. 18. N. Conard, 2005. Aurignacian Art in Swabia and the beginnings of figurative representations in Europe, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, p. 67-75. 18. N. Conard, 2005. Aurignacian Art in Swabia and the beginnings of figurative representations in Europe, în A. Broglio, G. Dalmeri (red.), Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, p. 82-88. 19. Colectiv, 1964. Musée des Antiquites Nationales. Collection Piette. Art mobilier préhistorique, Paris. 20. Colectiv, 1984 a. Art et civilisation des chasseurs de la Préhistoire (34.000 - 8.000 ans av. J.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
extraordinară de ape minerale naturale, cu varietatea constituenților fizico-chimici, menționăm și apa Mării Negre, apele sărate din lagune, în care se formează nămoluri. Trebuie subliniată posibilitatea practicării talasoterapiei, posibilitatea folosirii emanației naturale de gaze (mofete, CO2 sau H2S), tratamentul în saline (grote subterane de sare). La Iași s-au efectuat numeroase studii de balneologie. Au comunicat și publicat în reviste de balneologie sau chimie, în principal, prof. C. Caraman (chimie), dr. V.Bejan (balneologie), prof. Gh. Ghimicescu (chimie), acad. N. Macarovici (geologie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]