1,381 matches
-
Nu mai puțin semnificativ este interesul, accentuat În campanii electorale, pentru sondajele de opinie, identificate abuziv cu sociologia, iar sociologii acceptă cu resemnare această denaturare. Aș vrea să semnalez și slabul ecou avut În media românești a cărții de sociologie. Grupaj realizat de Maria Larionescu Primit la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
A more comprehensive image of the Gusti’s performance has been structured into two directions: sociological causality, especially the low of sociological parallelism, and the interdisciplinary principle. Primit la redacție: mai 2005 Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Grupaj realizat de Paul H. Stahl Printre materialele rămase de la Institutul Social Român de dinainte de război, se află și o serie de foi legate de vizita făcută, în 1936, la Chișinău, de către Dimitrie Gusti. Ele cuprind trei părți: discursul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
promoției și ale grupului local. Mai în vârstă decât ceilalți comilitoni, el debutează cu o poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de grup ale decadei a noua, Drumul cel mare (1985), un grupaj de proză scurtă cu titlul Unchiul. După o perioadă de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
cu Premiul „Città di Monselice”, îl va impune că redutabil cunoscător al tradiției poetice românești. Treptat va fi interesat îndeosebi de manifestările avangardei poetice românești, din scrierile căreia traduce, în 1975, pentru revista „L’Europa letteraria e artistică”, un prim grupaj de texte, prefațat de Ov. S. Crohmălniceanu. Volumul Poesia romena d’avanguardia (1980), pe care il publică în colaborare cu Marin Mincu, este o antologie bilingva de texte și manifeste poetice, deschizându-se cu un substanțial eseu, intitulat Per una
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
romena del novecento (da Bacovia alla generazione ’80) (1996), a fost distinsa cu Premiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor. În două numere ale revistei “și scrive”, care apare la Cremona, s-au publicat, în 1996 și în 1997, două masive grupaje de traduceri întitulate Letteratura moldava: ritratto di gruppo - poeți della Bessarabia și La poesia negli anni di transizione: la România postcomunistă. În privința prozei, interesul traducătorului și comentatorului a fost atras de scrierile lui Zaharia Stancu, Mircea Eliade și Constantin Noica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
vie, a Europei», cum afirma mari etnologi români și străini”. Sunt incluse în sumar multe culegeri de folclor, studii și articole, unele fiind traduceri din opera unor mari specialiști, precum Claude Lévi-Strauss și Jean Cuisenier. Publică, de asemenea, câte un grupaj de poezii de Ioan Alexandru, Adrian Ălui Gheorghe, Vasile Avram, George Boitor, Leo Butnaru, Daniel Corbu, Nicolae Dabija, Aurel Dumitrașcu, Ioan Floră, Petre Got, Ion Iuga, Valeriu Matei, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Pintescu, Gheorghe Pituț, Ioan Es. Pop, Cristian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora), Ultimul învins (1965) -, grupajul de nuvele La capătul drumului, în volumul colectiv Povești fără țară (1957, împreună cu Faust Brădescu și N.S. Govora) și volumul de proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora), Ultimul învins (1965) -, grupajul de nuvele La capătul drumului, în volumul colectiv Povești fără țară (1957, împreună cu Faust Brădescu și N.S. Govora) și volumul de proză scurtă Cetăți sfărâmate (1973). În 1982 i-a apărut o culegere de nuvele în limba germană: Sturm und
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
declarație în conformitate cu codul comunitar prevăzut în acest sens în anexa nr. 3. CASETA 2: Expeditor/Exportator Se indică numele și prenumele sau denumirea companiei și adresa completă ale ultimului vânzător al mărfurilor înainte de importul acestora în Comunitate. În cazul unor grupaje, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista expeditorilor/exportatorilor. CASETA 3: Formulare Prima casetă : se completează în toate cazurile când se depune și declarația complementară, numerotându-se fiecare formular în ordinea pe care acesta o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]
-
completă ale persoanei interesate. În cazul plasării mărfurilor sub regim de antrepozit vamal într-un antrepozit privat (de tip C, D sau E), se precizează numele și adresa completă ale antrepozitarului, dacă acesta nu coincide cu declarantul. În cazul unor grupaje de mărfuri, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista destinatarilor. CASETA 9 - Responsabil financiar Se înscriu datele de identificare ale băncii, la care titularul operațiunii sau reprezentantul acestuia are deschis contul din care se efectuează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]
-
declarație în conformitate cu codul comunitar prevăzut în acest sens în anexa nr. 3. CASETA 2: Expeditor/Exportator Se indică numele și prenumele sau denumirea companiei și adresa completă ale ultimului vânzător al mărfurilor înainte de importul acestora în Comunitate. În cazul unor grupaje, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista expeditorilor/exportatorilor. Dacă mai mult de două părți sunt implicate în operațiunea de import, ultimul vânzător al bunurilor înainte de introducerea acestora pe teritoriul Comunității (așa cum acesta este definit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214220_a_215549]
-
completă ale persoanei interesate. În cazul plasării mărfurilor sub regim de antrepozit vamal într-un antrepozit privat (de tip C, D sau E), se precizează numele și adresa completă ale antrepozitarului, dacă acesta nu coincide cu declarantul. În cazul unor grupaje de mărfuri, se indică mențiunea "Diverși", iar la declarația vamală se va atașa lista destinatarilor. CASETA 9 - Responsabil financiar Se înscriu datele de identificare ale băncii, la care titularul operațiunii sau reprezentantul acestuia are deschis contul din care se efectuează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214220_a_215549]
-
Un succes de public oarecum neașteptat a avut romanul Golful sălbatic (1977). Colaborează cu versuri la „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Săptămâna”, „Viața românească” ș.a. Versurile din Ceasul umbrei trasează liniile generale pentru dezvoltările lirice următoare. Într-o structură tripartită, fiecare grupaj fiind circumscris, cel puțin teoretic, câte unui citat semnificativ (Imaginea răzbunătoare - sub semnul unui descântec akkadian, Dezlegarea de mare - sub cel al unui extras din opera lui Dimitrie Cantemir, Ceasul umbrei - cu un moto din Pascal), se valorifică trimiteri livrești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum: Coloritul românesc al Seghedinului, Descălecatul Ungariei și „problema românească” (Mihai Cosma), Elev român - școală ungurească (Vasile Marc), un grupaj de articole despre aromâni, între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
ca oriunde în opera sa lirică apărută postum; se apropie aici de o limpezime și o seninătate clasică (chiar și sub raportul formei, împinsă către o simplificare rafinată), dar nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
textul celui care, devenit celebrul dramaturg al absurdului, își va dovedi cu prisosință asimilarea constructivă a numeroase alte mărci ale caragialismului. 4.4.5. Temă și variațiuni În probleme cu identitatea (variațiuni în căutarea temei), inclusă de Mircea Nedelciu în grupajul cu titlul paradoxal Și ieri va fi o zi, contexte parțial schimbate găzduiesc aceeași întâmplare. Însă nu mai este vorba, ca în schița caragialiană, de tendențiozitate în prezentarea poveștii, ci de modificarea parțială a identității protagonistului, ceea ce nu pune sub
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nopții de pomină de către magnatul Grigore Bucșan, mânuitorul din umbră al sforilor care dirijau marionetele de pe scena politică. Cel mai clar exemplu de însușire a sugestiei caragialiene în acest sens este însă chiar demonstrația că "orice se poate demonstra" din grupajul eseistic Nu al lui Eugen Ionescu. Avem în vedere în primul rând cele două variante de critică literară, categoric opuse una celeilalte, pe marginea romanului Maitreyi, "succesiv aprobată și reprobată de către aceeași conștiință funcționând succesiv sub două unghiuri diferite"188
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
orgoliul inteligentei metrese. Cu fleru-i artistic, Athénaïs l-a secondat pe Regele Soare în activitatea de mecenat. Ea a fost aceea care i-a susținut pe Racine și pe Boileau ca istoriografi regali, pe La Fontaine ce i-a dedicat un grupaj de fabule. I-a comandat lui Molière o piesă de teatru despre viața de Curte și celebrul dramaturg a răspuns cu Les amants magnifiques. Favorita Regelui Soare era atent preocupată să-l încânte pe suveran cu ținuta-i elegantă, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Edgar Allan Poe”, Stelaru va figura frecvent la rubricile „Poeții tineri” și „Cartea cu poezii” (Icar, Drumuri fără drumeți, Cadavrul de aur, Omul nou, Cei trei, Dinspre vest, Orbi ș.a.). E de semnalat inițiativa redacției de a alcătui periodic grupaje tematice: Poeții și războiul, Poeții mării, Poezia primăverii, Poeții și toamna, Iarna în poezia românească, în care sunt antologați autori din toate epocile, de la preromantici până la cei contemporani. O grijă deosebită de a armoniza tendințele, de a oferi texte variate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai Giugariu, Pompiliu Marcea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
defectolog în școli ajutătoare (învățământul special), iar după 1990 a trecut în învățământul universitar, fiind lector de psihologie la Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială a Universității din București și profesor asociat al Academiei de Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
a lungul anilor. Pot fi întâlnite creații inedite ale unor importanți poeți interbelici: Vasile Voiculescu (Epidaur, Maturitate, 10/1965; Palatul de marmură neagră, Aur, Ghețarul, Chiparosul din Lido, Deznădăjduirea Oceanului, 9/1970), Ion Vinea (Ispită, Retorsus, 10/1965) ș.a. Apar grupaje lirice, uneori ample, ale unor poeți de seamă din așa-zisa „generație a războiului”, precum Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, și, mai ales, poeme ale unor autori aflați în plină afirmare în anii ’60 și ’70: Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza îi are ca autori pe Sergiu Dan, Alina Dan, Neagu Rădulescu și Leontin Brudașcu. Sectorul publicistic este bine ilustrat de nume precum Martha Bibescu, Alexandru Kirițescu, Virgil Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]