1,698 matches
-
televiziunea, sondajele, publicitatea." La el se referă Gerstlé care, fără a nega rolul tehnicilor, amendează viziunea tehnocratică, instrumentală și reducționistă asupra comunicării politice, potrivit căreia aceasta "este ansamblul de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia". Mutilînd atît comunicarea cît și politica, această perspectivă proiectează o concepție tehnică a comunicării asupra unei concepții manipulatoare a politicii. Inovațiile tehnologice, mai ales cele din zona comunicării de masă, afectează nu numai
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
măsuri de aceea, în cazul lui, este extrem de importantă rapiditatea execuției iar nu profunzimea investigației, ceea ce constituie o trăsătură distinctivă în raport cu ancheta pe bază de chestionar sau de interviu. Rapiditatea retroacțiunii este cea care dă caracter de "normalitate" comunicării dintre guvernanți și guvernați. În cel de al doilea caz, al influenței indirecte, este vorba de rolul sondajului de opinie în dezvoltarea publicității și a marketingului din spațiul economic, a căror experiență trece mai tîrziu în zona publicității și a marketingului politic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o serie de probleme specifice: accelerarea circulației informației, a schimbărilor politice, profesionalizarea comunicării politice, creșterea costurilor activităților politice. Creșterea rolului mass media în societate, în general, și în viața politică, în particular, antrenează o serie de transformări, dintre care amintim: guvernanții caută tot mai mult să-și valorizeze acțiunile și urmările lor în sensul popularității; viteza mare a informației și caracterul ei efemer încurajează, mai degrabă, rezolvarea problemelor pe termen scurt; descurajează gestionarea problemelor mai puțin spectaculoase prin definiție; sporește dificultatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
vizează elaborarea și explicarea deciziilor, este o comunicare de serviciu cînd facilitează accesul publicului la serviciile oferite de municipalitate, administrații sau asociații și devine relațională atunci cînd asigură receptarea și ascultarea indivizilor, răspunzînd cererilor acestora. Comunicarea ascendentă, dinspre cetățeni către guvernanți, care procedează la "convertirea raporturilor sociale în raporturi politice" (G. Burdeau), ia o amploare tot mai mare. Ea este încurajată de fenomenul participării politice, care desemnează ansamblul de practici prin care cetățenii caută să influențeze activitatea politică din comunitatea lor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să se instaleze o concepție dominantă, deși foarte rar explicitată, al cărei principal punct de sprijin este o viziune cu totul instrumentală, potrivit căreia comunicarea politică este ansamblul de tehnici și procedee de care dispun actorii politici, cel mai adesea guvernanții, pentru a seduce, dirija și înșela opinia. Această limitare mutilează, în egală măsură, comunicarea, dar și politica, mai ales pentru că le disociază. Ea proiectează o concepție tehnică a celei dintîi asupra unei concepții manipulatoare a celei de-a doua. Cu
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă ca un act ritual de participație 8? În cele din urmă, aspectele structurale ale comunicării fac trimitere la căile pe care aceasta avansează. Este vorba despre canale, rețele și media prin intermediul cărora se derulează fluxul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sociale solicită o reflecție asupra mecanismelor deciziei și a centrului politic. Lăsînd la o parte acum anticipările și trecînd la examinarea consecințelor pe termen scurt ale revoluției mediatice asupra conduitelor politice, vom observa transformări incontestabile în ceea ce îi privește pe guvernanți, pe guvernați, dar și în funcționarea spațiului public. Mediatizarea afectează munca guvernanților și conduita lor în afaceri, accentuînd mai ales preocuparea de a-și valoriza acțiunile și urmările lor în sensul popularității. Invitat să își exprime părerea în problema puterii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
perspectivă macrosociologică, participarea politică este un proces de revelare a preferințelor și de transmitere a acestora sistemului politic. Astfel, sînt reluate analizele funcționaliste privind articularea și agregarea intereselor. Din același unghi de vedere, alegerile trec drept instrumente de comunicare între guvernanți și guvernați. Din perspectivă comportamentală, toate modalitățile de participare implică o formă de comunicare, fie că este vorba despre concurarea într-o campanie politică, despre contacte stabilite între responsabili locali sau naționali, despre cooperarea între indivizi ai grupurilor informale sau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tensiunea dintre politicul personalizat și mediaticul de masă, nu trebuie să ocolească formele permanente sau mai frecvente reprezentate de contribuția comunicării la participarea mai organizată a cetățenilor activi. II. Expresii și acțiuni colective ale cetățenilor Comunicarea politică descendentă, pornită de la guvernanți spre guvernați, a reținut mai întîi atenția cercetătorilor, fără îndoială din cauza importanței ridicate de problematica efectelor, problematică ce s-a impus lesne prin cercetarea emipirică. Însă astăzi tinde să ia amploare analiza comunicării ascendente care, după expresia lui G. Burdeau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sunt invitați să intre în 2010. Mă întreb: ce trebuie să faci? Ții ore sau participi la grevă? În aceste condiții, guvernul cere performanță. Or, se știe foarte bine: unde sunt bani puțini, nu va fi în veci performanță. Domnilor guvernanți, trebuie să-i plătiți foarte bine pe medicii, profesorii și cercetătorii din România pentru ca țara s-o ducă mai bine. Cea mai mare gogomănie auzită de mine în cei 46 de ani pe care-i am este de dată relativ
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
clar că se dorea o atitudine de forță - este lansată și a treia scrisoare, unde Partidul Comunist Iugoslav este acuzat de scindarea blocului comunist, de trădare și naționalism. Un alt motiv de nemulțumire pentru liderii comuniști sovietici era elaborarea de către guvernanții de la Belgrad a unui plan de dezvoltare economică independent de indicațiile venite de la Moscova, ceea ce a condus la o escaladare a tensiunii diplomatice. Într-una din scrisorile sale, adresată lui Stalin, conducătorul comuniștilor iugoslavi preciza: „Studiem și luăm drept exemplu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și nerușinat poporul, afirmând că ei ar construi socialismul”, evitând să spună că s-au despărțit de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socialiste. Populația este supusă unei „terori turbate”, închisorile sunt pline de cei care
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
la ample citate din opera lui Lenin, a cărui concepție ideologicăcare se știe foarte bine, punea mare accent pe centralizarea economică. A fost lichidata Comisia de Stat a Planificării, utilizându-se o „planificare de stat” similară cu a Germaniei hitleriste. Guvernanții regimului Tito, par a nega până și caracterul obligatoriu al planului de stat. Miron Constantinescu, presedintele Comitetului de Stat al Planificării din Republică Populară Română, comentând la un momentdat legislația iugoslavă în materie de planificare, precizează că există două forme
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
coboară zilnic numai două treimi din muncitori, iar în minele Mlava și Zlatovo, numărul celor ce refuză să lucreze ajunge până la 35 - 40% din cifra totală”. „Intensificarea exploatării muncitorilor iugoslavi” este un material ce ia atitudine împotriva măsurilor adoptate de guvernanții din Belgrad cu privire la trecerea întreprinderilor în mâinile „consiliilor muncitorești”, taxând inițiativa drept un truc ieftin, menit „să camufleze procesul de restabilire a proprietății private”. Respectivele organisme jucau mai degrabă un rol polițienesc, așa cum s-a întâmplat la o fabrică din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
teme, presa preluându-le neschimbate. Cu foarte mici excepții, nu am întâlnit note de originalitate, jurnaliștii locali nefăcând decât să copieze indicațiile venite de sus. CAPITOLUL AL V-LEA Aspecte politico-militare reflectate în presă de la Târgu-Jiu Printre măsurile adoptate de guvernanții români în plan intern se numără și legea din 1 martie 1948 privind stabilirea unor măsuri de siguranță în zona de frontieră a țării noastre. Pericolul cel mai mare era în opinia liderilor de la București „titoismul”, orice persoană suspectă putând
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a statului, limitată de numeroasele reglementări internaționale pe care a fost nevoit să le accepte. Cu acțiunile lor rezonează aproape toți funcționarii instituției, foști polițiști deveniți prin decret funcționari publici, cărora li s-au confiscat toate atributele puterii de către niște guvernanți slabi și corupți, supuși la toate mofturile occidentalilor. Că aceasta este ideea lor despre pedeapsă stau mărturie desele înrudiri ale personalului cu mascații, acoperirea abuzurilor lor în fața numeroaselor comisii de anchetă și retragerea din fața lor de fiecare dată cînd aceștia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedeapsă în care au fost aruncați cei care încălcau legile și atentau la ordinea socială. Teama de pedeapsă a stat la temelia societăților, iar închisoarea a fost ultima dintr-un șir întreg de instituții menite să protejeze statul și pe guvernanții săi. Dar închisorile nu au fost la fel de-a lungul vremilor, iar variațiile au fost atît de mari, încît între cele feudale și cele din epoca modernă par a nu exista în comun decît numele și funcția strictă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intervine autoritatea regelui, care se află deasupra legii, pentru a putea să supravegheze la aplicarea ei. Potrivit acestei opinii, "regele [...] este concentrarea spirituală și eternă a istoriei unui neam întreg". Fiind considerat "principiul autorității", în mijlocul democrației transformate în scop de guvernanții români din acele momente, regele este, în același timp, "corectivul necesar al democrației". Exprimând în continuare, punctul de vedere al georgiștilor asupra problemei analizate, autorul apreciază că: "monarhismul este un ideal, un principiu etern de viață și de conducere", în timp ce
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvernului ultimatumul în urma căruia a intervenit demisia primului ministru Nicolae Iorga, la 31 mai 1932. În iunie 1932, când în cercurile politice se discuta formarea unui nou guvern, Gheorghe Brătianu atrăgea regelui atenția asupra necesității de a cere socoteală foștilor guvernanți. În același timp, el exprima disponibilitatea conducerii partidului georgist de a prelua răspunderea guvernării 383. După demisia cabinetului condus de Nicolae Iorga, regele a încredințat lui Nicolae Titulescu sarcina de a forma un guvern de concentrare națională. Solicitat pentru o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din 18 decembrie. Acuzațiile la adresa guvernului și măsurile sugerate pentru remedierea situației au determinat interzicerea publicării discursului. Gheorghe Brătianu a înfierat servilismul liberalilor guvernamentali, care în loc să combată, au speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558. Începutul anului 1935 aducea noi accente în relația dintre partidele politice din opoziție. Gheorghe Brătianu a intensificat eforturile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestui partid. S-a prelungit cârmuirea Tătărăscu. Defectul din născare a acestei soluții trebuia corectat prin alegeri. De aici, caracterul violent al alegerilor de la 20 decembrie 1937. S-a folosit toată arta falsificării și toate mijloacele tehnice pe care foștii guvernanți le posedau până la dexteritate. Și s-a abuzat mai ales de starea de corupție. [...] Alegerea de la decembrie a fost alegerea banului, a alcoolului și a bătăii. În această din urmă lupă ne-am atins obiectivul principal ce l-am avut
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Protestul stârnit de adolescenta Felicia Mărgineanu la Stockholm prin intermediul Facebook arată că social media pot contribui la transmiterea de mesaje dinspre electorat înspre politicieni. Revoluțiile din Tunisia și Egipt sunt exemple și mai dramatice, care demonstrează că, atunci când dialogul dintre guvernanți și guvernați este rupt, așa cum se întâmplă de obicei în autocrații, oamenii se pot ajuta de social media pentru a răsturna regimul. Dar acestea sunt cazuri extreme, iar social media pot fi folosite nu numai pentru a scoate oamenii în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
1950, față de exigențele de modernizare a societății franceze. Incompetența Parlamentului în fața problemelor puse de complexitatea schimbărilor lumii moderne este făcută responsabilă de lipsa spiritului cetățenesc care invadase viața publică. Adunarea Națională nu mai asigura decât o comunicare foarte defectuoasă între guvernanți și guvernați. Nathan Leites a întocmit un tablou detaliat "al nenorocirilor politice ale Franței"214 care au dus la agonia celei de-a IV-a Republici. Se guvernează prin absurd, urmând o politică opusă față de ceea ce se dorește a face
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se debaraseze de responsabilitate fiindcă se cred incompetenți? Cum să se facă pentru ca modernizarea politicii să nu trimită "democrația în vacanță?"222 Orice efort modernist în materie de politică rezidă, încă din anii 1960, în căutarea formelor de comunicare între guvernanți și guvernați capabile să articuleze solidaritatea colectivă cu sentimentul responsabilității individuale, capabile să combine construcția propriei existențe 223 cu îndeplinirea unor roluri sociale. La începutul anilor 1960, aceasta era numită exigența participării și "se prezenta atunci nu ca un obiectiv
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de convingerea că poate scoate în evidență această provocare: cum să fie conciliat surplusul de raționalitate cu mai multa libertate, din moment ce existau îndoieli că a doua ar decurge automat din progresul celei dintâi. Cum să se asigure o comunicare între guvernanți și guvernați la înălțimea tehnicității problemelor unei societăți moderne și demne de constituția sa democratică? Pentru a înlătura sechestrul pus de notabili pe definiția interesului general, pentru a se descotorosi de tendința orientării asupra propriilor privilegii ignorând viitorul, administrația consultativă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]