60,329 matches
-
fi putut așterne pe hîrtie două fraze mulțumitoare. Scrisul e o plăcere chinuitoare". Și tot aici o mărturisire revelatoare pentru laboratorul său de creație: "A scrie un roman nu e totuși atît de greu cît sînt transcrierile. Întîia așternere pe hîrtie are toate plăcerile necunoscutului. Transcrierea înseamnă muncă meticuloasă de complectări, suprimări, șlefuiri, de rotunjire și echilibrare. Pentru aceasta e istovitoare. Am transcris Ion de trei ori, Pădurea Spînzuraților de două ori iar Adam și Eva de asemenea de două ori
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
exact, problema cărții, se compune, ca să zic așa, din mai multe crize: a scrisului, a tipăritului, a cititului și a colportajului". La S.S.R., el, ca președinte, a încercat să rezolve componenta scrisului și, implicit, a tipăritului, optînd pentru importul de hîrtie, care e mai ieftină. Stăruia asupra aproape inexistentei acțiuni de publicitate pentru răspîndirea cărții (el numea asta colportaj). Și adăuga: Ne trebuie aici o inițiativă particulară. Sforțarea trebuie făcută de editori și librari, pe care statul poate să-i sprijinească
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
de sîmbătă: a condus singur ședința, în primele ore, apoi, împreună cu dl Ioan Flora și cu mine, ca urmare a hotărîrii Consiliului. Comunicatul a fost dat în numele Consiliului, cum se convenise, și a fost expediat oficial de Uniunea Scriitorilor, pe hîrtie cu antetul instituției. Nici chiar fanii d-lui Uricaru care au participat la Consiliu nu pot nega acest lucru. De ce o face dl Uricaru, iată adevărata întrebare. Răspunzător de organizarea Conferinței, actualul președinte interimar, s-a achitat cît se poate
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
pe cer și de atunci nu mai trăiește decît așteptînd să-l mai vadă o dată. Aștept telefonul lui. E ultima noastră întîlnire. Ochii îmi strălucesc de bucurie și în mine e un cîine care trage să moară." Rămîne orașul de hîrtie, orașul care trăiește într-o singură carte, orașul cu un singur locuitor care vă așteaptă să-i treceți pragul! Și cred că au mai rămas multe lucruri ascunse în această carte, ca într-un sipet foarte prețios și fin în
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
a maturizat și iubește basmele. Unul căruia îi place să citească cele mai trăznite istorii. Dar care, atenție!, nu se plictisește de cele banale. Pur și simplu fiindcă adoră ficțiunile, tot ce iese din imaginația omului și e pus pe hîrtie sub forma unor întîmplări, personaje, discuții sau emoții. Știți ce simt eu cînd citesc? Că mi se îngăduie să zbor pe altă planetă, undeva în galaxie, să trăiesc într-o lume paralelă. Ce are a face că uneori pare lumea
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
Dacă în unele topuri figurează cărți nescrise încă sau autori aflați prin zona debutului, ar fi necesar și un top al cărților necitite. Dar mă opresc aici, deși ar mai fi cîte ceva de spus: uimitoarea degajare a unora în fața hîrtiei albe, absența răspunderii pentru cuvîntul scris. După cum era de așteptat, nu figurez în top ten și cineva ar putea crede că cele spuse de mine sînt expresia nemulțumirii mele, povestea cu strugurii acri... Din păcate, toate aceste păreri le exprim
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
sufocantă și mă întreb cine trebuie să curețe în locul nostru? O.N.U., U.E., N.A.T.O.? Cine să scoată copiii din canale? Cine trebuie să le spună bucureștenilor că solul capitalei nu trebuie să fie compus din coji de semințe, hîrtii și scuipat? Cine ar fi obligat să vopsească acele blocuri sinistre care murdăresc fața orașelor țării, cine trebuie la urma urmei să ne îngrijească curtea? Ajuns în diverse localuri de sănătate stai și te întrebi ce mare molimă a trecut
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Dar cine să știe, cine să știe.../ Mărul proaspăt e și preafrumos,/ Plasă de fluturi pe creanga/ Ta vlăguită clipele de prisos.// E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți florile mele de hîrtie/ Sprijinită de lacrimi ca de un geam" (Început de seară). Pentru ca aceeași frenezie să se exprime și în codul opus, al înverșunării grotești, al demoniei care caricaturizează. Făurită dintr-o unică substanță, viziunea apare răsturnată: "Am ieșit în față, am
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
chestia e cum și în ce fel..." Îi povestisem pe loc cu această ocazie cum un ofițer de securitate însoțit de un altul mai tînăr veniseră la mine și îmi propuseseră să mă fac informatorul lor. Să semnez adică o hîrtie prin care să mă angajez... Fusesem șocat, intrigat la culme! Cel tînăr, văzînd că ezit, spusese că știa cît îmi plăcea mie Parisul și că, dacă semnez, îmi netezesc ei calea, să capăt o bursă în Franța pe doi ani
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
Cîteva zile înainte de sosirea lui Tzara, pe cînd ieșeam împreună cu Georges Auric din Hotel des Grands Hommes în strada Montagne Sainte Geneviève, pe neașteptate, Auric, vorbeam despre Zürich, se opri strîngînd din buze și lipindu-și de piept cărțile și hîrtiile pe care le avea asupra lui: "Ce dezamăgire, totuși, dacă Tzara ăsta pe care-l așteptăm nerăbdători ar fi un groaznic elvețian, provincial și zgomotos." De decepția cu pricina ne temeam toți, dar nu pe ea o resimțirăm la primul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
are identitate: "Nu știe nimeni nici măcar cum arată, dacă e mic sau mare, scund sau înalt, slab sau gras, rotund sau filiform, ca o bilă sau ca un băț, cu brațe, crengi sau frunze sau neted ca o foaie de hârtie, cu ochi sau fără ochi, cu limbă sau fără limbă, cu voce sau fără voce, alb sau negru, colorat sau străveziu, plin sau gol, urât sau frumos, luminos sau întunecat, tânăr sau bătrân." Descifrăm aici (noi, maturii) o fină comedie
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
registrului ironiei. Dar mi-am dat seama că de fapt așa ceva nu mi se potrivește. În 1990 am trăit o întîmplare foarte interesantă, cu suspense și mi-am zis: "acum te așezi la masa de scris și o așterni pe hîrtie". Manuscrisul a fost apoi publicat, este vorba de romanul Mode, Mord und Models, și așa am început să scriu întîmplări cu suspens, romane polițiste, literatură de divertisment. R.B.: Există o plăcere pe care o generează lectura romanului de care ne-
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
al unei morți discrete, scrie Carvalho, acea moarte care-ți permite să respiri, să dormi, să procreezi, dar care se recunoaște după cenușa locurilor comune și a platitudinilor, a acelor alcătuiri de cuvinte și de fraze-tip, asemenea florilor de hîrtie presărate pe morminte, a acelor idei care circulă în forme aproape identice, din gură-n gură, reproducînd "opinia generală". Respingînd tezele lui Gramsci după care vocația gîndirii și cunoașterii ar aparține nu individualității umane ci colectivității, Carvalho consideră că numai
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
cărții, romanul a pornit de la găsirea unui vechi tablou de familie, un portret din secolul al XVIII-lea foarte ciudat, pentru că infățișa o femeie aristocrată, cu o expresie specială pe chip și care ținea în mână o foaie albă de hârtie. Atunci am aflat povestea acestei femei și mi s-a părut interesantă. Deseori mie mi se întâmplă ceea ce spunea Pirandello: nu eu sunt cea care îmi aleg personajele ci personajele sunt cele care mă aleg pe mine. După ce am văzut
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în România, un număr de tineri isteți și talentați au alcătuit un grup de creație denumit "Noesis" care a scos primul său volum, o antologie din creația membrilor grupului, direct pe Internet, fără a se folosi de suportul tradițional de hârtie. Ce crezi despre un asemenea experiment? Internetul este un loc la care oricine poate avea acces și poate scrie ce și cum îi trece prin cap. În pofida acestei accesibilități, cred că deocamdată raportul cultural, ce intră în sfera gesturilor intime
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
ea îmi sosește. De exemplu, am avut nevoie de o carte din biblioteca de la Stanford din Statele Unite și am avut-o imediat. Dar ca să pot citi o carte venită prin Internet, trebuie întotdeauna să mi-o scot la imprimantă, pe hârtie. Mi-ar fi imposibil s-o citesc pe ecran, mi-ar obosi ochii, n-aș putea să mă concentrez. Deocamdată, așa cum se prezintă el astăzi, computerul este un foarte prost instrument de lectură. Care consideri că sunt cele mai interesante
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
să fac, să le mănânc eu?" o repezea vânzătorul la încercarea timidă de protest și se mai găsea cineva să strige: "hotărăștă-te odată, iote la ea, mai e dată și cu ruj!". După ce pleca din prăvălie constata că la o hârtie de cincizeci primise rest ca de la douăzeci și cinci, dar nu mai avea curaj să se întoarcă. În autobuz era admonestată că a atins cu plasa ciorapii cucoanei bătrâne sau înjurată că se înghesuie în meseriașul băut. În locurile publice pe unde
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
lirica, în trei volume apărute simultan, Poezii. Dar să nu uit faptul că și poetul, în 1944, își încălca testamentul său literar din 1943 care stabilea că lirica sa întreagă să-i fie adunată într-un singur tom, imprimat pe hîrtie biblia (foiță de țigară). E, poate, mai adecvat, acum, la reluarea ediției, să poarte numele de Opere, sub acest titlu generic urmînd să fie publicate și celelalte compartimente ale creației sale (teatrul, eseistica, tălmăcirile și corespondența). Și să nu uit
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
următoarea știre: „După ce o viață a fost terorizat și hăituit de Securitatea românească, poetul Cezar Ivănescu se vede la această vârstă (67) acuzat de Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, că a fost informator al Securității, fără să existe nici o hârtie oficială în această privință, nici o consultare a dosarului. Este pur și simplu o calomnie strecurată prin presa din România pentru a încerca un linșaj mediatic. A protestat pe toate căile, și începând de azi 04.02. 2008, orele 12,00
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
C și receptarea (citirea) unor mesaje (texte) lungi pe ecran. Aceste activități sunt realizate prin procese psihice sui generis, adică pe de o parte printr-o redactare (scriere) relativ asemănătoare dactilografierii, cu posibilitatea corijării imediate (fără ștersături, ca în cazul hârtiei ca suport), dar șí al dificultății de a reveni rapid sau simultan asupra mai multor pagini anterioare (exceptând cazul când se folosește imediat imprimanta - deci se revine la "hârtie" - sau se pot "înghesui", în ferestre simultane scrierii, câteva pagini micșorate
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
asemănătoare dactilografierii, cu posibilitatea corijării imediate (fără ștersături, ca în cazul hârtiei ca suport), dar șí al dificultății de a reveni rapid sau simultan asupra mai multor pagini anterioare (exceptând cazul când se folosește imediat imprimanta - deci se revine la "hârtie" - sau se pot "înghesui", în ferestre simultane scrierii, câteva pagini micșorate de altfel). Pe de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
folosește imediat imprimanta - deci se revine la "hârtie" - sau se pot "înghesui", în ferestre simultane scrierii, câteva pagini micșorate de altfel). Pe de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
scrierii, câteva pagini micșorate de altfel). Pe de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un articol științific dintr-o revistă, o nuvelă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
spre a interpreta textul. Un autor conștiincios revine mult asupra textului, îl corijează ori îl modifică în funcție șí de ceea ce a scris cu multe pagini mai înainte - ceea ce se poate face rapid când textul este scris pe pagini de hârtie. Sau, drumul invers: de multe ori, când este necesar să fie bine înțeles textul, să se facă evaluări, să se memoreze anumite părți, un cititor avizat frunzărește paginile înainte și înapoi, repede, iar acesta este posibil să se facă pe
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]