1,982 matches
-
fizică, emoțională, socială, balanța înclină în defavoarea victimei. Există autori care consideră că hărțuirea la școală începe doar când copiii au deja 9 ani (Trudel, Puentes-Noiman, Ntebutse, 2002), plasând deci hărțuirea în proximitatea cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate fi întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a hărțuirii consideră că aceasta constă în acte repetate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cronologică a adolescenței. Dar alți autori arată că hărțuirea poate fi întâlnită încă de la grădiniță (Dill et al., 2004), când un coleg este marginalizat, i se iau jucăriile, este bătut, înlăturat, agresat verbal de alți colegi. O definiție comună a hărțuirii consideră că aceasta constă în acte repetate de agresivitate sau coerciție psihologică, verbală, fizică, sexuală, socială, îndreptate împotriva unei persoane (sau grup de persoane), realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a dizabilității pe care o are. Agresorul sau grupul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările de victimizare prin hărțuire a unui coleg sau grup de colegi care se disting prin anumite caracteristici comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările de victimizare prin hărțuire a unui coleg sau grup de colegi care se disting prin anumite caracteristici comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales în pauze: în clase, pe coridoare, în grupurile sanitare. Ele se pot petrece însă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales în pauze: în clase, pe coridoare, în grupurile sanitare. Ele se pot petrece însă și în afara incintei școlii, în curte, pe stradă, în locurile de recreere. Efectele hărțuirii asupra victimei sunt întotdeauna evidente. Victima dezvoltă depresie, anxietate, o îngustare a câmpului de interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și la simptome de internalizare. Așadar peer victimization se asociază cu maladaptări sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând încă o dată modul cum se aplică regula de funcționare a violenței: violența conduce la violență. Copiii maltratați în familie, anterior și concomitent integrării în mediul școlar, devin adesea ținta victimizării colegilor ca urmare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce se petrece între copii, de a împiedica manifestările de hărțuire ale unui copil din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen frecvent, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen frecvent, care în literatura de specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde și sporește prin aportul de energie, devotament și creativitate a fiecărui angajat. Hărțuirea la locul de muncă se asociază uneori cu anumite ritualuri de inițiere care sunt prezente în numeroase instituții sociale și asociații și care constau în „probe”de o mare violență la care este supus cel ce urmează a fi acceptat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate dezvolta programe comunitare țintind scăderea violenței în școală și în comunitate. Dar școala are în zilele noastre o grijă în plus: creșterea abandonului școlar și a eșecului școlar, conducând adeseori spre abandon. Este evident faptul că violența în școli, hărțuirea nu pot conduce victimele decât spre abandon școlar. Mass-media adesea atenționează asupra unor fenomene îngrijorătoare în sistemele societății. Astfel, în ziarul Cotidianul din 12 iunie 2007, se spunea că jumătate din populația de copii rromi de vârstă școlară nu frecventează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui, considerate holistic. Consecințele, diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul și neglijarea emoțională a copilului compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de rezistență armată. Concluzii în realizarea unui „23 august invers” existau inițial doi actori interesați în mod special, Germania și Mișcarea Legionară. Germania dorea recuperarea teritoriilor românești, îndeosebi ajungerea pe Carpați, și a resurselor petroliere, la care se adăuga necesitatea hărțuirii sovieticilor în teritoriile pe care aceștia le controlau. Mișcarea Legionară urmărea refacerea structurilor sale în teritoriu și să dea dovezi de fidelitate față de Reich, sperând în revenirea la putere în România. Desigur, cei doi parteneri nu erau egali, legionarii fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sub semnul Thanatosului. Dar abia al doilea și ultimul ei roman relevă grozăvia uciderii copilăriei, a violentei înăbușiri a candorilor infantile, tematizate în prima carte. Crima se comite nu prin aruncarea copilului în mămăligă, ci prin promiscuitatea, prin sfîșierea și hărțuirea din interior a unei familii în captivitatea pe care i-o impune conviețuirea într-o rulotă de circ, după fuga din România comunistă. Raftul cu ultimele suflări este riguros structurată, după un principiu simetric, în trei părți. Agonia și decesul
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
trebuie instituit un boicot împotriva tuturor celor care, ca becalii și dragomirii, încalcă normele de civilizație, Constituția și legile. Tăierea limbii e pedeapsa cuvenită pentru niște indivizi care se dau periodic în stambă sau amenință (cu moartea!). Un scandal de hărțuire Nu se prea întîmplă ca editorialiștii ziarelor centrale să comenteze emisiunile postului de televiziune OTV. La începutul săptămînii trecute însă nu mai puțin de trei editorialiști și-au spus punctul de vedere despre prestația unei tinere ziariste, Laura Andrișan, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
a provocat în cursul unei recepții la Londra - redacția cotidianului Curentul a decis să se debaraseze de serviciile acestei nefericite" povestește obidit Cătălin Popa. De unde i se trag protestele redactorului șef? De acolo că tînăra ziaristă l-a acuzat de hărțuire sexuală pe un politician, dar din detaliile pe care le-a produs ea însăși la OTV reiese mai degrabă contrariul. Pe scurt, Cătălin Popa declară că între ziarul pe care îl conduce și Laura Andrișan nu mai e nici o legătură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
la care au recurs, la comandă politică, Parchetul și Poliția, în scandalul Armagedon 2, ROMÂNIA LIBERA le propune cititorilor săi o comparație zdrobitoare. "Mugur Ciuvică a dat cu pixul la Poliție timp de 14 ore, plus percheziție la sînge și hărțuirea familiei", asta în vreme ce, constată România liberă: "Sorin Ovidiu Vîntu a fost invitat la Poliție pentru 3 ore. Nici măcar o descindere la sediul GELSOR, unde s-a aflat casieria FNI". Tot România liberă avansează ipoteza că Scandalul Armagedon 2 ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. E. Programa analitică pentru disciplină: Securitatea autovehiculului și a pasagerilor Durată: ore 1. Statistici referitoare la violență în taximetrie 2. Riscuri diverse: a) clientul dificil; ... b) clientul neplatitor; ... c) hărțuirea sexuală; ... d) furtul de obiecte din vehicul; ... e) furtul vehiculului ... 3. Furtul cu violența și amenințări: a) consecințe posibile; ... b) profilul autorului; ... c) armele folosite; ... d) măsuri adoptate pentru evitarea atacului; ... e) cauzele care influențează riscul unui atac; ... f) desfășurarea
NORME METODOLOGICE din 24 iulie 2003 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 38/2003 privind tranSportul în regim de taxi şi în regim de închiriere Metodologia de licentiere a tranSporturilor rutiere publice de persoane sau bunuri în regim de taxi, a tranSporturilor rutiere publice de persoane în regim de închiriere, condiţiile privind agrearea autovehiculelor care efectueaza tranSport în regim de taxi, precum şi metodologia de eliberare a certificatului de atestare a pregatirii profesionale a taximetristilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151557_a_152886]