1,360 matches
-
verii sunt puse în funcțiune și liniile de 110 kV care mergeau spre Suceava și Fălticeni. Prima turbină pornea câteva luni mai târziu. Cu un an înainte de finalizarea barajului, au pornit lucrările în aval de acesta pentru realizarea celorlalte amenajări hidroenergetice. În 1980 s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din acumularea nou constituită. Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
și un bazin hidrografic ce se întinde pe 24.050 km². Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare, barajul de la Slatina fiind unul dintre cele mai importante baraje amenajate pe râu. Pusă în funcțiune în anul 1981, acumularea hidroenergetică Slatina, prezintă următoarele caracteristici: H baraj = 23 m, S acumulat = 497 ha, V total acumulat = 31 milioane m3. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Slatina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
și a devenit reședința raionului Piatra Neamț din Regiunea Bacău. În 1968, în urma reformei administrativ-teritoriale, orașul redevine reședința județului Neamț, ceea ce dă pe plan local un nou impuls economic. După construirea barajului de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic pe cursul mijlociu și inferior ale râului Bistrița în anii 1960, rolul economic și aspectul râului s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
comprimat de la un compresor. <br/br>Prin introducerea unui debit de aer la capătul furtunului la partea inferioară este antrenată împreună cu apa o cantitate de mâl, nisip etc. Draga absorbantă este utilizată la degajarea unor structuri aflate sub apă, baraje hidroenergetice, arheologie subacvatică, îndepărtarea amestecului de apă, nămol, nisip și sedimente din unele compartimente inundate ale epavelor, spălarea depunerilor marine și ușurarea epavei pentru micșorarea forței de adeziune la teren și ranfluarea acesteia. Funcție de diametrele conductei de refulare și conductei de
Dragă absorbantă () [Corola-website/Science/319276_a_320605]
-
sau producătoare de energie electrică. Regiunile stepei cazacilor zaporijieni au fost transformate în zone puternic industrializate, iar acest proces a avut un impact puternic asupra mediului și sănătății locuitorilor. Cursul vijelios al Niprului a fost regularizat prin intermediul unor ample lucrări hidroenergetice. Producția celor mai moderne intreprinderi industriale ucrainene a fost subordonată nevoilor militare, dar producția de bunurilor de larg consum a fost în cea mai mare parte neglijată, înregistrând niveluri inferioare față de țările din blocul răsăritean. Economia planficată în mod rigid
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
într-o buclă de 365 km în jurul secțiunii nenavigable de la Guajará-Mirim pe râul Mamore. O subspecie de Boto (delfin de Amazon) este cunoscută ca locuind în rețeaua hidrografica a râului Madeira. În iulie 2007, planurile pentru a construi două baraje hidroenergetice pe râul Madeira au fost aprobate de către guvernul brazilian. Acestea au fost contestate de ecologiști și de organizațiile drepturilor indigene, invocând amenințări la adresa migrației speciilor de pești, defrișări și presiunea asupra zonelor de conservare și teritoriilor populațiilor indigene. O centrală
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
, comuna Ceahlău, județul Neamț, este o biserică construită în 1773 și aflată în prezent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Biserica a fost transferată în muzeu prin 1958, ca urmare a începerii lucrărilor la barajul hidroenergetic de la Bicaz. Biserica din Răpciuni face parte din cele 4 biserici de lemn aflate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Arhitectura se încadrează în stilul vechilor biserici moldovenești din lemn. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și, reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1964 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 370,6 m, lungimea luciului de apă este de 3700 m, lățimea de 730 m și adâncimea maximă de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
Începând din anul 1974 a coordonat realizarea hidrocentralelor din cadrul Grupului de Șantiere Olt-Inferior (Drăgășani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni), ca director de grup, creând și utilizând tehnologii noi. Între anii 1987 și 1993 a condus Trustul de Construcții Hidroenergetice București în calitate de Director General cu rangul de funcție de stat prin importanța și mărimea întreprinderii - 80 de mii de salariați.. Deși această perioadă s-a caracterizat printr-o puternică recesiune în toate domeniile economice ale țării și reducerea tuturor investițiilor în
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
ecran subțire, a incidentelor îndiguite - invenție care a fost aplicată în locul unor tehnologii franceze foarte costisitoare (de exemplu, în locul peretelui clasic de 60 de cm. a rezultat un perete de 15 cm., cu aceeasi rezistență). În 1995, Trustul de Construcții Hidroenergetice a obținut „Premiul Internațional de Calitate” și „Steaua de aur” la Madrid , acordat de Trade Leaders' Club.
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
fost folosite pentru a permite apei intrarea în canalele de alimentare din partea de sus a planului pentru a conduce o turbină sau să ridice și să coboare un șlep pe un canal pe o pantă abruptă. Exemple de căi ferate hidroenergetice sunt în Statele Unite în Canalul Morris din New Jersey,conectând Raul Delaware cu râul Passaic,folosind 23 de plane,dar și o serie de bucle de-a lungul degradeurilor.Allegheny Portage Railroad,parte din canalul din Pennsylvania a fost construit
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
Secția de Electroenergetică, a fost repartizat la CIC Valea Călugărească de unde, după cei trei ani de stagiu a fost transferat la UCECOM, ca inginer energetic șef. Din 1979 până în 1987 a fost inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice, ajungând către final șef de proiect pe partea electrică a hidrocentralelor. În martie 1987 i s-a desfăcut contractul de muncă, pe motiv că avea rude în străinătate, pe sora sa, plecată legal, în 1979, în Germania. S-a angajat
Mihail Montanu () [Corola-website/Science/322863_a_324192]
-
1949, la chemarea profesorului Dorin Pavel, Aristide Teodorescu s-a transferat la Institut de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) din București înființat pentru elaborarea documentațiilor tehnice ale centralelor electrice și rețelelor de distribuție prevăzute în Planul de Electrificare. În domeniul hidroenergetic, acest institut a reușit să atragă un grup de tineri ingineri, aparținând aceleiași generații, entuziaști și bine pregătiți, care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat în elaborarea primului plan de amenajare hidroelectrica a fluviului Dunărea. Printre primele amenajări hidroenergetice a caror execuție a fost promovată imediat a fost centrală hidroelectică Sadu V (Sibiu), de pe râul Sadu. Pe lângă funcția de șef de proiect al lucrării, Aristide Teodorescu a îndeplinit și sarcina de inginer îndrumător a execuției, coordonând grupul de proiectanți
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
cel mai mare lac construit de om, care acoperă aproximativ 8500 km². Lacul reprezintă 3,6% din suprafața terestră a Ghanei . Scopul principal al construirii barajului Akosombo a fost acela de a furniza energie electrică pentru industria de aluminiu . Complexul hidroenergetic de la Akosombo a fost numit "cea mai mare investiție unică în planurile de dezvoltare economică a Ghanei" . Puterea electrică originală a fost de 912 MW; din 2006, după modernizare, puterea a ajuns la 1020 MW. Inundațiile care au creat lacul
Barajul Akosombo () [Corola-website/Science/322022_a_323351]
-
a început în 1972, străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea s-a făcut în 1974 - când a fost și iluminat artificial, ulterior această facilitate lipsind pentru multă vreme. Construirea a fost încredințată "Trustului de Construcții Hidroenergetice București", la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul - militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în "Căldarea Mioarelor". Din păcate pe parcursul activității au fost și victime umane.
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
se află în Munții Bucegi, pe valea râului Ialomița. Este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 în scopuri hidroenergetice. Lacul este situat la altitudinea de 1.197 m, adâncime maximă 15 m și ocupă o suprafață de 5,7 ha. se întinde între localitățile Scropoasa și Dobrești, pe o lungime de 2,5 km și alimentează hidrocentrala de la Dobrești
Lacul Scropoasa () [Corola-website/Science/328625_a_329954]
-
și al patrulea râu ca mărime și importanță din Macedonia, după Vardar, și Bistrița (Aliakmon). Cerna are douăzeci de afluenți mai lungi de 10 km: Boișka, , , , Kraeșka, Vir, Lajecika, , , Trnovcița, , , Blașița, Kamenica, , Jureșnița, Blato, Krușeicika, și . Cerna are o importanță hidroenergetică mare, mai ales în Скочивирската Râpă. În general, însă, energia sa nu este complet exploatată, existând planuri de extindere. Pe cursul Cernei sunt construite 35 de lacuri de acumulare, dintre care principalele sunt: , și Suvodol, iar altele sunt mai mici
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
este un port fluvial românesc din zona amonte a lacului de acumulare „Complexului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I” din județul Caraș-Severin. Este situat în localitatea Moldova Veche, pe malul stâng al Dunării, la kilometrul 1048. Râdă portuara este cuprinsă între kilometri 1047-1050,50. Portul dispune de cheiuri verticale în lungime de
Portul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336992_a_338321]
-
puterea instalată, cât și dimensiunile hidroagregatelor. La Porțile de Fier II se află una din cele mai mari hidrocentrale din România, ea ocupând locul II în România după Porțile de Fier I. Amplasată la kilometrul fluvial 863+358, acest obiectiv hidroenergetic, în componența căruia, actualmente, există o centrală de bază echipată cu opt hidroagregate cu turbine tip bulb, cu puterea inițială instalată de 27 MW fiecare, aceasta fiind ridicată cu 4,4 MW după modernizare. Cele opt hidroagregate ce echipează centrala
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
aceste lacuri constituie și puncte de atracție turistică, prin frumusețea peisajului de pe malurile lor. S.H.E.N. Porțile de Fier II, amplasat la cca. 80 km în aval de Porțile de Fier I, asigură, de la inaugurarea ei din anul 1984, valorificarea potențialului hidroenergetic al Dunării pe sectorul româno-iugoslav, contribuind și la îmbunătățirea funcționării hidrocentralei Porțile de Fier I prin stabilizarea nivelului din aval al acesteia. La 1500 de m de Hidrocentrala Porțile de Fier II se află ecluza Porțile de Fier II peste
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia. Aici a fost și o curte a domnitorului Gheorghe Ștefan, sub forma unei fortărețe cu ziduri și turnuri înconjurate de un șanț de apă. Fortăreața a fost folosită de către acesta ca reședință în timpul luptelor pe care le-a
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
monahale de aici este în curs de desfășurare. Mănăstirea se află pe Lista monumentelor istorice din România la . Ruinele se află în vestul satului Podoleni pe partea stângă a Bistriței, între vechea albie a râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia, care le separă de zona locuită. Accesul se poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
suplimentare aduse de noi în companie, consemnând un alt record și anume cel mai mic onorariu procentual încasat vreodată în România de către un practician în insolvență. 8. Euro Insol este administrator judiciar și la UCM Reșița, furnizorul strategic de echipament hidroenergetic și hidromecanic pentru Hidroelectrica și Hidroserv. În cei 5 ani de mandat la UCM Reșița, în care am reusit profitabilizarea acestui important agent economic, preluandu-l cu o pierdere de 760 de milioane lei, onorariul încasat de noi a fost
Borza: Ministrul Energiei să mai rărească postările pe Facebook, ipocrizia și demagogia () [Corola-website/Journalistic/102812_a_104104]