9,279 matches
-
Gădălin (Căian) - av. confl. Bărăi M31-RO11 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bazin hidrografic - Menținerea stării pădurilor pentru suprafața bazinului hidrografic Gădălin S = 1607 ha. moderată M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice de Regim, Autorități locale Buget ROMSILVA 120 r. Gădălin (Căian) - av. confl. Bărăi M31-RO17 Remeandrarea cursurilor de apă. Restaurarea cursurilor de apă și a luncii inundabile (include reîmpădurirea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Fizeșului- Actualizarea reg. de expl. al lacului de ac. Tăul Popii scăzută M.M.A.P., A.N.A.R., A.B.A. Someș-Tisa Buget național 134 r. Pârâul Ocnei - av. loc. Ocna Dejului M31-RO11 Menținerea sau creșterea suprafeței de păduri destinate protecției hidrologice, la scara întregului bazin hidrografic Împădurirea la scara larga a bh Menținerea sau creșterea supr. păduri destinate protecției hidrologice, la scara intregului bh Menținerea stării pădurilor pentru supr. bh Pârâul Ocnei aferentă APSFR-ului S = 591,69 ha scăzută M.M.A.P., Gărzile forestiere, R.N.P.- Romsilva, Ocoale Silvice
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
de apărare împotriva inundațiilor și totodată de conservare și îmbunătățire a condițiilor ecologice și de mediu prin creșterea conectivității laterale. Rezumatul justificării Proiectul integrat acoperă principala zonă expusă riscului la inundații din punct de vedere al pagubelor potențiale din bazinul hidrografic Crasna. Exisă oportunități solide pentru măsuri verzi, care contribuie la potențialul crescut al proiectului de finanțare prin fonduri UE. ... ... 2. Descrierea măsurilor propuse 2.1. Obiective hidraulice și standarde protecție Standardul de protecție poate fi diferit pentru localitățile care necesită a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
care orice structură potențială asociată polderelor propuse îl are asupra proceselor naturale de sedimentare. Ar trebui să se verifice dacă se pot realiza atenuări la nivel local pentru a compensa acest impact, de exemplu reîmpădurire în partea superioară a bazinului hidrografic, optimizarea noilor diguri pentru a reduce dimensiunea. distanța față de râu etc., precum și eliminarea structurilor active din albia minoră. Directiva Habitate Măsurile propuse în proiect sunt în afara ariilor protejate Natura 2000 sau al altor arii protejate. Totodată, în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Descriere funcțională • Platforma Națională de Prognoză Hidrologică (PNPH) care urmează să fie dezvoltată va genera prognoze utilizând modelele deterministe și, de asemenea, un ansamblu de produse de prognoză hidrologică probabilistică, pentru a sprijini estimarea incertitudinii asociate, pentru 20-25 de sisteme hidrografice de pe cursurile interioare ale râurilor și pentru Dunăre în aval de Porțile de Fier II până la Tulcea. PNPH ar trebui să fie capabilă să: - importe, stocheze și proceseze mai multe prognoze meteorologice (pe baza disponibilității și oferind capabilități
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
difuzarea hărților de hazard și de risc la inundații la județean Descriere funcțională • Ca parte a implementării Directivei UE privind inundațiile, au fost elaborate hărți de hazard și de risc la inundații pentru fiecare ASPFR (acoperind 19.269 km pentru bazinele hidrografice interioare și Fluviul Dunărea). Cu toate acestea, este necesar să se extindă hărțile disponibile pentru a include zone din afara ASPFR-urilor identificate și includerea datelor istorice care, la rândul lor, pot sprijini producerea de prognoze bazate pe impact ale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
suprafață de 4.546.715 mp compusă din: Steren = 803.786 mp, C.F. nr. 20860 UAT Buda Steren = 329.655 mp, C.F. nr. 39718 UAT Râmnicu Sărat Steren = 2.273.894 mp, C.F. nr. 23206 UAT Topliceni Steren = 1.139.380 mp, C.F. nr. 22056 UAT Podgoria codul hidrografic XII Țara: România; județul Buzău 7.411.145,45 31.08.2024 Administrația Națională „Apele Române“ (RO 24326056), prin Administrația Bazinală de Apă Siret (RO 18264854), în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (CUI 16335444) ----
HOTĂRÂRE nr. 347 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296600]
-
54,03 ha - 22%; • 801-1000 m - 167,23 ha - 70%; • 1001-1200 m - 18,74 ha - 8%; Total U.P. I Murga Mare - 240,00 ha - 100% Expoziția generală a unității de protecție și producție analizate este cea umbrită, dar, datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică, se întâlnesc toate expozițiile. Repartiția teritoriului unității după gradul de insolație este următoarea: - expoziție parțial însorită (E, V) - 80,74 ha (34%); - expoziție umbrită (N, NV, NE) - 159,26ha (66%). Total U.P. I Murga Mare - 240,00 ha (100%) Înclinarea terenului este foarte
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Ha Ha Ha Ha Ha 4 FM1+FD4 80.74 159.26 80.74 159.26 240.00 34% 66% 34% 66% 100 % TOTAL 80.74 159.26 80.74 159.26 240.00 34% 66% 34% 66% 100 % ... 4.2.3. Hidrologie Suprafața U.P. I Murga Mare se află în bazinul hidrografic al râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică și Ploștina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului. Pe lângă aceste văi principale
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
calcaros, Festuco-Brometalia, sau 62C0* - Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Stepe ponto- sarmatice, ambele tipuri de habitate fiind dependente de prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului Mureșului, este drenată de Calva. Afluent al Visei, Calva, își dezvoltă parțial bazinul hidrografic în regiunea nord-vestică a podișului. Din stânga este alimentat de singurul afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009. Văile care drenează partea de nord a Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Șeica Mare, de la nord la sud, având un curs meandrat. Afluenții acestuia, care, de asemenea, străbat localitatea Șeica Mare sunt Calva, Minghindoala și Râpa, pe partea dreaptă, și Pârâul Popii, pe partea stângă. Bazinul pârâului Calva prezintă o asimetrie hidrografică evidentă determinată de dispunerea geografică a reliefului major, conform Sorocovschi, 2009. Bazinul Hârtibaciului are o poziție centrală în cadrul podișului și o suprafață de 1042 kmp, scurgerea medie specifică la stația Cornățel între anii 1950-1980 fiind de 3,24 l/s. La
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
centrală în cadrul podișului și o suprafață de 1042 kmp, scurgerea medie specifică la stația Cornățel între anii 1950-1980 fiind de 3,24 l/s. La aceeași stație, debitul mediu anual este de 3,08 mc/s, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Pe arterele hidrografice principale s-au executat amenajări hidrotehnice în perioada postbelică, astfel râul Târnava Mare a fost îndiguit pe o lungime de 35,1 km, iar râul Hârtibaciu pe o lungime de 40 km. Pe lacul Ighiș sunt amenajate acumulări de apă pentru
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Hârtibaciu pe o lungime de 40 km. Pe lacul Ighiș sunt amenajate acumulări de apă pentru alimentarea cu apă a localității Copșa Mică, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În ceea ce privește situația resurselor de apă din râuri pe bazine hidrografice, se observă o inegalitate din punct de vedere cantitativ, condiționată factori ca suprafața și gradul de umiditate. Valoarea medie a scurgerii lichide exprimată prin modulul scurgerii - 1/s.kmp, mai depinde și de expunerea bazinelor față de advecția maselor de aer umede
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
doar o cantitate mică reprezintă scurgerea subterană - 24-25 mm, conform Sorocovschi, 2009. Permeabilitatea stratelor de nisipuri și gresii din orizontul superior aflate în nordul și vestul Podișului Hârtibaciului, au favorizat formarea unor pânze freatice abundente și, de asemenea, o rețea hidrografică densă asociată - 0,7 - 0,9 km/kmp, conform Șoneriu și Grecu, 1987. ... 2.2.2. Influența hidrografiei asupra speciilor și a habitatelor Situl este dominat de specii și habitate adaptate la condiții de uscăciune, ca o consecință a expoziției versanților și a iradierii solare
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
o influență directă asupra acestora din perspectiva menținerii unui regim hidric optim în sol. Stratele impermeabile de argile în asociere cu stratele permeabile superioare de nisipuri și pietrișuri intercalate cu gresii au dus la formarea unei pânze freatice bogate. Harta hidrografică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.6 la Planul de management. ... ... 2.3. Pedologie 2.3.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic Zona corespunde Podișului Hârtibaciului, caracterizat printr-o fizionomie edafică mozaicată, rezultată din alternanța mai multor tipuri de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 19: 95-120. Sibiu. ... 41. Schneider-Binder E., 1977, Uber die Pflanzengesellschaften des Stipion lessingianae Soo 1947 in Rumanien. - Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 20: 91-113. Sibiu. ... 42. Sorocovschi V., 2009, Particularitățile scurgerii râurilor din bazinul hidrografic al Hârtibaciului, Geographia Napocensis, III; ... 43. Stănescu V., 1979, Dendrologie, Editura Didactică și Pedagogică, București; ... 44. Șoneriu I., Grecu F., 1987, Podișul Hârtibaciului. În: Geografia României - Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol. 3, Editura Academiei Republicii Socialiste România; ... 45. Trif
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
3 la Planul de management Hărți/seturi de date geospațiale (GIS) 3.1. Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate ... 3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate ... 3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 3.4. Harta zonării interne - Nu este cazul ... 3.5. Harta geologică ... 3.6. Hartă hidrografică ... 3.7. Hartă solurilor ... 3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale ... 3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale ... 3.10. Harta ecosistemelor ... 3.11. Hărțile distribuției tipurilor de habitate 3.11.1. Harta distribuției habitatului 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco- Brometalia) ... 3.11.2
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
gospodărire a apelor (după caz), care să contribuie la obținerea stării bune a respectivelor corpuri de apă, dacă investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă. ... (8) Condițiile menționate la alin. (7) nu se aplică unei investiții într-un echipament existent care afectează numai eficiența energetică sau a unei investiții în vederea utilizării apei recuperate care nu afectează corpuri
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate care afectează un corp anume de apă subterană sau de suprafață, trebuie: a) ca starea corpului de apă să nu fi fost identificată ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă și ... b) analiza de impact asupra mediului, realizată sau aprobată de către autoritatea competentă, arată că investiția nu va avea niciun impact negativ semnificativ asupra mediului. ... (11) Investițiile în sistemele de irigații prevăd
ANEXE din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295111]
-
Composesoratului Trestia, cu sediul în localitatea Trestia, județul Bihor. Administrarea pădurilor se face de către O.S. Jibou, cu sediul în orașul Jibou, județul Sălaj. Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în Depresiunea Almașului parte componentă a Podișului Șomeșan, în bazinul hidrografic al râului Someș. Principala cale de acces este drumul județean Chendrea-Trestia. Din punct de vedere teritorial-dministrativ pădurile din U.P. IV Trestia sunt situate în totalitate în județul Sălaj, pe raza comunei Hida. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial-administrative este prezentată
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
56,35 ha (56%); ... – umbrită: 44,48 ha (44%); ... – total: 100.83 ha - 100%. ... Repartiția suprafeței pe formații forestiere și pe categorii de înclinare, altitudine și expoziție, poate fi urmărită în evidența 16.3.3. ... 4.2.3. Hidrologie Teritoriul U.P. IV Trestia este situat în bazinul hidrografic al râului Someș. Cele mai importante pâraie sunt: Pr. Furcărețul Mare și Pr. Furcărețul Mic. Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă. ... 4.2.4. Climatologie Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]