3,613 matches
-
-i drept, îi revin în societatea noastră mai multe drepturi decât îndatoriri. Este totodată un mod de a goli viața evreiască de esența ei, de bogăția internă, care se dezvoltă în interacțiunea cu Celălalt. Ne putem întreba, de asemenea, în ce măsură Holocaustul garantează perenitatea memoriei celor dispăruți și a supraviețuitorilor lagărelor, deși aceasta era intenția inițială: ca morții să fie ținuți minte pentru a nu muri a doua oară. Această intenție inițială a fost pervertită pentru a servi unor nevoi identitare, mize
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cauze din exteriorul memoriei propriu-zise, chiar dacă, individual, pentru mulți evrei, această religie rămâne strâns legată de amintirea morților lor și de propria lor suferință, trăită în acei ani de coșmar. Utilizarea care i s-a dat ține de expropriere. Religia Holocaustului, apărută după Războiul de Șase Zile, a inaugurat de fapt era ființei evreiești fără iudaism și, desigur, fără Dumnezeu, sprijinindu-se totuși pe figuri tutelare glorificate, supraviețuitorii, și pe mărturiile lor, texte fondatoare, în afara istoriei. Față de paleta largă de răspunsuri
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fără iudaism și, desigur, fără Dumnezeu, sprijinindu-se totuși pe figuri tutelare glorificate, supraviețuitorii, și pe mărturiile lor, texte fondatoare, în afara istoriei. Față de paleta largă de răspunsuri tradiționale la suferință, cea a laicilor putea să pară reductivă. Într-adevăr, iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii", care s-a dezvoltat în paralel cu iudaismul fondat pe Tora scrisă și Tora orală, se priva de orizont. El contribuia, peste tot în lume unde trăiau evrei, la crearea unei comunități nu de practică evreiască, ci
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de acum "modelat în emoțiile extreme de groază și triumf", cum scrie Jacob Neusner 30. El le cerea evreilor să se imagineze constant în camerele de gazare sau la ușa lor. Din acest punct de vedere, vizitarea diverselor muzee ale Holocaustului din Statele Unite este instructivă. Ți se atribuie, pe durata trecerii pe acolo, identitatea de evreu gazat sau mort în lagăre. Sunt reconstituite camerele de gazare, crematoriile, intrările lagărelor. Iar mesajele pe care le trimit unele dintre aceste muzee, locuri de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a erijat, de fapt, în modelul robului care suferă. Iar unele curente creștine chiar s-au străduit să dea o semnificație creștină genocidului, conceput asemenea tainelor creștine ale răstignirii și învierii. Evreul răstignit nu este un simbol nou, dar, după Holocaust, Iisus este privit ca o metaforă a genocidului prin identificarea lui ca evreu. La sfârșitul războiului, martiriul deținuților din lagăre este frecvent comparat cu Patimile lui Hristos, iar când lagărul de la Dachau este eliberat, drumul soldaților SS din acest lagăr
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în lagăre se descoperă cadavre cu brațele întinse în cruce. Unele din aceste trupuri au fost imortalizate de fotografi, ale căror opere au fost publicate sub titlul Ecce Homo Bergen Belsen. Aceste reprezentări vizuale te invită să vezi în victima Holocaustului o figură a lui Hristos. Tema la Pietà, în atitudini inspirate din picturile Renașterii, câștigă, de asemenea, o popularitate universală după război. În sculptura comemorativă de la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, la Pietà devine întrucâtva motivul standard. Astfel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ca Otto Dix, Francis Bacon și Rico Lebrun lărgesc sensul Răstignirii, legându-l, prin detalii, de genocid, în timp ce artiști evrei ca Ben Zion sau Hayim Gross tratează genocidul împrumutând detalii din Răstignire. Spre sfârșitul anilor 1960, legătura dintre Răstignire și Holocaust se impune din nou în arta germană și austriacă, de exemplu în operele lui Herbert Falken din seria Scandalum Crucis (1969). În trecut, acest simbolism cristic își are, fără îndoială, rădăcinile în vechi declarații ale teologilor creștini și evrei care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
vorbească evreilor în limba lor o idee care nu a întârziat atunci să provoace proteste atât printre creștini, cât și printre evrei 31. Ulterior, abordarea hristică a genocidului conținea diverse elemente capabile să alimenteze sau să consolideze religia (evreiască) "a Holocaustului și a Izbăvirii" care apare în anii 1970. Numirea "inomabilului" Istoria desemnărilor succesive și concurente ale genocidului este, ca și arta, filmul sau teologia, revelatoare pentru evoluțiile observate în abordarea evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al evenimentului, chiar dacă părea să excludă victimele nedeportate în acest lagăr sau într-un lagăr de exterminare. În paralel, în acei ani, în timp ce cuvântul "genocid" este tot mai utilizat, iar "dezastru" și "catastrofă" sunt încă folosite, își face apariția cuvântul Holocaust. Termenul vine de la grecescul holokauston, "ardere de tot", și servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
servise, până atunci în mod tradițional, în greacă și în diverse limbi europene, pentru redarea ebraicului ola, care în Leviticeeeee desemnează un anumit tip de ofrandă adusă lui Dumnezeu, în general un animal "ars în întregime". În franceză și italiană, "holocaust" își păstrase până foarte târziu sensul "sacrificial" și nu apărea decât în aceste contexte religioase. În engleză, în schimb, cuvântul cunoscuse o evoluție deosebită în secolul al XIX-lea. Astfel, în 1833, Oxford English Dictionary dădea următoarea definiție: "distrugere completă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cunoscuse o evoluție deosebită în secolul al XIX-lea. Astfel, în 1833, Oxford English Dictionary dădea următoarea definiție: "distrugere completă, mare omor sau mare masacru". Atunci când este folosit întâmplător în anii 1930 și 1940, el desemnează orice masacru. După război, holocaust este folosit și pentru a numi hecatomba de la Hiroshima. Între 1957 și 1959 devine Holocaust, cu majusculă, echivalentul englez al ebraicului Shoah, și se substituie cuvintelor "distrugere" și "catastrofă". Este utilizat mai întâi în presa de specialitate. Astfel, Hannah Arendt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dădea următoarea definiție: "distrugere completă, mare omor sau mare masacru". Atunci când este folosit întâmplător în anii 1930 și 1940, el desemnează orice masacru. După război, holocaust este folosit și pentru a numi hecatomba de la Hiroshima. Între 1957 și 1959 devine Holocaust, cu majusculă, echivalentul englez al ebraicului Shoah, și se substituie cuvintelor "distrugere" și "catastrofă". Este utilizat mai întâi în presa de specialitate. Astfel, Hannah Arendt îl folosește în relatarea procesului lui Eichmann (1961) în coloanele revistei New Yorker, dar numai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cunoștea, bineînțeles, foarte bine rădăcinile biblice. Cum însuși explică, la el utilizarea acestui termen derivă din comparația pe care o stabilise între sacrificiul biblic al lui Isaacfffff și exterminarea evreilor. Dumnezeu îi cere lui Avraam să-i sacrifice fiul în "holocaust" (ola), ucidere urmată de o distrugere completă prin foc. Pentru Wiesel, Isaac este primul supraviețuitor, care-i învață pe ceilalți să supraviețuiască, s-o ia de la capăt și să continue să creadă. Anihilarea este astfel percepută ca un sacrificiu care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
folosit în timpul războiul pentru a desemna victimele genocidului, el a fost preluat și de laici. Astfel, spațiul din Ierusalim dedicat memoriei genocidului, Yad Vashem, a cărui construcție se prelungește din anii 1950 până în 1980, poartă în engleză numele oficial de Holocaust Martyrs' and Heroes' Remembrance Authority, făcând o împărțire echilibrată între martirologiu și glorificarea eroismului. Acceptarea seculară a noțiunii de "martir" se înrudește, fără îndoială, cu o distorsiune culturală, dar ea introduce totodată victimele în sfera de înțelegere a ne-evreilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rând pentru credința ta. Insistența pe această dimensiune a martiriului se impune treptat, iar utilizarea în ebraică a unui alt termen, kedoshim "sfinții" sau "sanctificații" -, pentru a desemna victimele este un alt semn al constituirii treptate a noii religii a Holocaustului. Și totuși, dacă examinăm primii ani de după război, conotația religioasă nu domină încă abordarea laică a genocidului. Desigur, Ben Zion Dinur, istoric al școlii de la Ierusalim, pe atunci ministrul israelian al culturii, susținător al proiectului de creare a memorialului Yad
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
abordarea laică a genocidului. Desigur, Ben Zion Dinur, istoric al școlii de la Ierusalim, pe atunci ministrul israelian al culturii, susținător al proiectului de creare a memorialului Yad Vashem și cofondator al revistei Yad Vashem Studies, contribuie la impunerea cuvântului englez Holocaust ca traducere oficială a ebraicului Shoah în dezbaterea parlamentară din 1953 despre proiectul de lege dedicat comemorării Shoah-ului și a Eroilor și sarcinile atribuite Yad Vashem-ului. Dimensiunea "sacrificială" rămăsese totuși străină versiunii laice susținute de ministru. Proiectul de lege stabilea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru supraviețuire. Solidaritatea celor persecutați, credința lor în triumful dreptății și eforturile lor de a-și menține demnitatea umană, toate acestea țineau pentru el de eroism. Pe de altă parte, Dinur nu ratase nici ocazia de a face legătura între Holocaust și nașterea ulterioară a statului Israel, comparându-i pe combatanții din ghetoul Varșoviei cu vitejii soldați care luptaseră pentru independența Israelului. Este limpede că rebelii din ghetou constituiau un model de eroism pentru tinerii israelieni. Și să nu uităm că
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
după cele ale Templelor. În 1953, legea care oficializa crearea Yad Vashem-ului însărcinează noua instituție cu comemorarea acestei Zile a Amintirii, care sfârșește prin a deveni un reper important în calendarul național, o dată sacră a religiei civile israeliene. Cuvântul englez Holocaust continuă totuși să circule datorită serialului de televiziune Holocaust difuzat în 1978, adaptare a cărții omonime a lui Gerald Green, care face cunoscute marelui public atât evenimentul, cât și termenul. Peste o sută de milioane de americani urmăresc măcar în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
crearea Yad Vashem-ului însărcinează noua instituție cu comemorarea acestei Zile a Amintirii, care sfârșește prin a deveni un reper important în calendarul național, o dată sacră a religiei civile israeliene. Cuvântul englez Holocaust continuă totuși să circule datorită serialului de televiziune Holocaust difuzat în 1978, adaptare a cărții omonime a lui Gerald Green, care face cunoscute marelui public atât evenimentul, cât și termenul. Peste o sută de milioane de americani urmăresc măcar în parte acest serial, care traversează Atlanticul și introduce cuvântul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
măcar în parte acest serial, care traversează Atlanticul și introduce cuvântul în presa europeană. El este adoptat în franceză și italiană cu sensul nou, desprins de noțiunea de "sacrificiu", iar în Statele Unite ocultează până la urmă celelalte cuvinte folosite anterior. Termenul "holocaust" cunoaște o răspândire mondială, iar Elie Wiesel însuși ajunge să regrete că a contribuit la ea. Lingvistul francez Gilles Petrequin propune înlocuirea lui cu "iudeocid", un neologism sugerat de istoricul Arno Mayer și mai apropiat de "genocid". Avântul cuvântului "holocaust
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
holocaust" cunoaște o răspândire mondială, iar Elie Wiesel însuși ajunge să regrete că a contribuit la ea. Lingvistul francez Gilles Petrequin propune înlocuirea lui cu "iudeocid", un neologism sugerat de istoricul Arno Mayer și mai apropiat de "genocid". Avântul cuvântului "holocaust" în franceză a fost totuși de scurtă durată. Nu se poate compara nicidecum cu succesul excepțional pe care l-a cunoscut în lumea anglo-saxonă. În America de Nord el se regăsește peste tot, în nume de catedre universitare, titluri de cărți, desemnări
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
totuși de scurtă durată. Nu se poate compara nicidecum cu succesul excepțional pe care l-a cunoscut în lumea anglo-saxonă. În America de Nord el se regăsește peste tot, în nume de catedre universitare, titluri de cărți, desemnări ale raioanelor de librărie (Holocaust Studies), fără a uita celebrul United States Holocaust Museum din Washington. În engleză, cum am văzut, conotația "sacrificială" a termenului dispăruse complet. Or, nu era pe deplin cazul francezei, unde această reminiscență nu putea să nu stingherească. Dar impactul considerabil
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nicidecum cu succesul excepțional pe care l-a cunoscut în lumea anglo-saxonă. În America de Nord el se regăsește peste tot, în nume de catedre universitare, titluri de cărți, desemnări ale raioanelor de librărie (Holocaust Studies), fără a uita celebrul United States Holocaust Museum din Washington. În engleză, cum am văzut, conotația "sacrificială" a termenului dispăruse complet. Or, nu era pe deplin cazul francezei, unde această reminiscență nu putea să nu stingherească. Dar impactul considerabil, în Franța și în alte țări, al filmului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la extrem exterminarea evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și sustrăgând-o plasării într-un cadru mai larg. Acest fenomen este specific francez. În alte părți, răspândirea cuvântului Shoah s-a lovit de puternica rezistență a concurentului anglo-saxon, Holocaust. Dominația mondială a englezei a făcut restul. Consonanța exotică a cuvântului Shoah contează, cu siguranță, în fascinația pe care o exercită în țara noastră. El a intrat în uzul curent și a contribuit la oprirea, la noi, a dezbaterii despre
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
curgă multă cerneală dincolo de Atlantic și astfel a facilitat avansarea reflecției asupra acestei teme, crucială pentru a evita o "ghetoizare" a genocidului evreilor. Desemnarea ebraică lăsa puțin loc unei munci de analiză mai aprofundată asupra acestui aspect al genocidului. În timp ce "Holocaust" continuă să fie utilizat în întreaga lume, Shoah rămâne în esență un fel de excepție franceză, chiar dacă în ultimii ani pătrunde pe ici și colo în alte țări. Nu vedem totuși niciun motiv temeinic de a se renunța la menținerea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]