3,545 matches
-
sat izolat din comuna Stănișești, județul Bacău. Este timid și blând și se ține, de obicei, departe de ceilalți. Înainte de începerea spectacolului de la Bacău, o voluntară l-a convins să se urce pe scenă și să se prindă într-o horă alături de alți copii. A început să zâmbească. „Eu nu sunt bolnavă. Nu-i așa, tati?” Disperarea din ochii unui părinte Veronica Popescu a adunat, în cadrul programului „Scrisori pentru Moș Crăciun”, derulat de Fundația Vodafone România, dorințele a 600 de copii
Scrisori pentru Moș Crăciun. Oamenii buni care le-au dăruit câtorva sute de copii un Crăciun de poveste () [Corola-blog/BlogPost/338107_a_339436]
-
un potențial uriaș în prezentarea folclorului și a vieții satului românesc. Bluza românească primește, din fericire, multă atenție acum, iar oamenii încep să o aprecieze și chiar să o producă. În acest fel, cultura continuă de la generație la generație. Jucatul horei și viața puternică a comunității, reprezentate în diferite regiuni ale țării, contribuie, de asemenea, la o experiență frumoasă în România. Tot ce înseamnă stil de viață eco și sustenabil găsești în România. O persoană stresată își poate găsi colțul de
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste () [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
a fost cel al prezenței în public a cunoscutei interprete de folclor Florica Bradu, care a fost invitată în scenă de către subsemnata și care a susținut un recital surpriză, dar și un duet Florica Bradu-Lia Lungu, cu o suită de hore în care au jucat mulți dintre cei prezenți. Ansamblul de copii și tineret al Clubului „Banatul” din New York au adus la festival frumusețea jocului românesc, păstrat aici la mii de kilometrii de țară prin respectul acordat folclorului de către bănățenii din
DUMINICĂ, 1MAI 2011, S-A DESFĂŞURAT CEA DE-A XII-A EDIŢIE A ZILEI ROMÂNIEI PE BROADWAY de LIA LUNGU în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344271_a_345600]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > A FOST CÂNDVA... Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 129 din 09 mai 2011 Toate Articolele Autorului HORĂ-N SAT Înainte de culcare, spre zile de sărbătoare, toți flăcăii satului se adună-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Articolele Autorului HORĂ-N SAT Înainte de culcare, spre zile de sărbătoare, toți flăcăii satului se adună-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune cu trei picioare așezate-n semicerc oihnesc bătrâni și mame ce-n comentarii se-ntrec. Noi copiii profităm și le cerem bani să cumpărăm înghetată, floricele, acadele, șecherași din zahăr
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune cu trei picioare așezate-n semicerc oihnesc bătrâni și mame ce-n comentarii se-ntrec. Noi copiii profităm și le cerem bani să cumpărăm înghetată, floricele, acadele, șecherași din zahăr tras în siropuri aromate, roz, albi, galbeni
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
femei, ca Diana, Elena, Amalia, altele: Despărțire de Focșani, Souvenir de Lacul Sărat, unele legate de aspectele vieții din oraș, cum sunt cadrilul Excentricii, galopurile Telephone și Trenul la infern, Poker-Polca, dar și compoziții cu trăsătură națională: valsurile Dragoste Românească, Hora de la Predeal, Sârba Moților. Toate cântecele sale sunt deosebit de melodioase: așa se explică circulația lor internațională, iar publicul de pretutindeni a descoperit în Ivanivici o replică inedită la muzica distractivă a ultimilor decenii din secolul XIX. (dr. Vasile Menzel). Bibliografie
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
pe care ați ascultat-o a fost interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de Jesús, Elena Zamyslova, Tales Jaloretto, Diego Vadillo Lopez sau Dan Caragea. Mai degrabă se aseamănă cu un salon de bal, unde, dansând, schimbăm perechea în ritmul muzicii care se schimbă și ea, chiar dacă, din afară părem a dansa o horă. Romeo Niram, așa cum mi-a spus de nenumărate ori, se simte unul printre ceilalți. Trebuie să recunosc, în schimb, că eu niciodată nu aș îndrăzni să mă consider la înălțimea lui. De aceea, sunt numai urechi - eu, care sunt cunoscut
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
pe care ați ascultat-o a fost interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
subcarpatică. Familia Randall avea o căsuța la țară, nu departe de Predeal, iar în zilele petrecute acolo își făceau cumpărăturile la Brașov, admirând în drum spontaneitatea și naturalețea țăranilor, frumusețea costumelor populare, purtate mai tot timpul, nu doar duminicile la horă. O observație pertinentă, astăzi cu reverberații semnificative, a lui Randall a fost că „țăranii nu performau ca să atragă turiștii”. Firește, în zilele de sărbătoare, se purtau costume cu modele mai elaborate. Morgan și-a manifestat dorința de a achiziționa un
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
mierea bizantină, au făcut țara grădină, au venit mulți nepoftiți să ne fure fructul copt, ne-au lăsat ciuntiți de mâini cu piciorul șchiopătând, Basarabie de vis și tu Transilvanie, două mâini rupte din trup date lor ca danie... întindeți hora peste tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați-vă străbunii-n sfat, din lacrimi coaseți numai ii și nu vă fie cu bănat, din doina
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat nevastă? La o hora a satului, i s-a întâmplat lui Dumitru, flăcau cam trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat, ca și cum o energie, încă necunoscută lui până atunci, îl curenta când o privea pe Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
cam trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat, ca și cum o energie, încă necunoscută lui până atunci, îl curenta când o privea pe Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură de frumoasă, de vreo nouăsprezece ani. A așteptat spargerea horei, odată cu apusul soarelui, ca să găsească motiv s-o însoțească acasă pe cea care musai trebuia să-i devină nevastă. Când a ajuns pe la poarta gospodăriei lui, căci pe-acolo avea drum codana, a tras-o-n ograda sa cu tot cu creanga
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
mea de vis, amintiri din altă lume cu misterul lor închis. unde ești copilărie să săruți codrul și cerul când umblai hai-hui în noapte dând în stele cu arcerul, îngânând vorbele-n șoapte? când vorbeai cu stelele și intrai în hore mari și jucai cu ielele, în cântec de lăutari? codrul desfrunzit te cheamă, cade frunza veștejită, el ți-a fost tată și mamă în povestea ta vrăjită. luni, 17 septembrie 2012 Referință Bibliografică: unde ești copilărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
articole pe care le văzusem etalate sus de tot, pe ultimul raft. Când am refuzat vreo două dintre ele, rugând-o să caute alte culori sau alți producători, am fost sigur că a înțeles „joaca” mea și a intrat în „horă” cu priviri poznașe, examinându-mă pe furiș. Și-a etalat toate formele acolo, pe scară, întinzându-se mai mult decât era nevoie după o cutiuță ori o punguță oarecare, plină de solicitudine. Profitând că nu erau și alți cumpărători, în
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere divină, ploaia din nori să stărnească. Incantații sacadate într-o rugă invocată, și tropăituri ritmate, fac ploaia din cer să cadă. Ploaia să se întețească, fetele întăresc jocul, cu o horă bătrânească. Dacă le-a adus norocul. “−Straiele de paparudă, soarele îmi veștejește. Dar, dacă ploaia le udă, natura se-nveselește!” Ritualul mitologic, cu spirite invocate în strigătul feciorelnic, aduce ploaia la sate. Când este înfăptuit de fete neprihănite, Zeul ploii
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului La miez de noapte, gong indică ora Aceasta, zero, care-ncepe anul, M i-arunc privirea brusc, fixând cadranul, U imit că-nvârte timp rapid ca hora. L a noaptea lui Crăciun, văzusem hanul, Ț inteam cu-ai minții ochi să văd agora I n care, mai târziu, vorbea altora, A celor mulți veniți s-asculte, Domnul... N oiane-n alb se înălțau la streșini, I ar munți
SONET-URARE ÎN ACROSTIH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342771_a_344100]
-
menționat și tradiția zonei sale de baștină din zona Apusenilor, însoțindu-și alocuțiunea cu imagini proiectate. Seara s-a încheiat cu un mic recital de muzică folclorică din zona Reghinului susținut de către cunoscuta solistă Maria NEAG, care a interpretat chiar Hora Unirii și unde sufletele de români prezenți în număr mare ,,și-au dat mână cu mână”. Seara a coborât peste oraș o dată cu ninsoarea ce se așternea în tăcere ca un covor de lumină. A doua manifestare a avut loc la
DE LA SUFLET DE ROMÂN LA SUFLET DE ROMÂN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342941_a_344270]
-
să le ridic ofranda Cerului, să prind fiorul ce înaltă zborul și izvorul cum desprinde cantul humei când țipatul de prunc răsună peste lume chipul suflării prinde viață din neființă Iubirea lumii toată - într-o sămânță de sărut prinzând în horă doi din două unificați în Absolut ochi, mâini, suflare, elan mișcare menire, destin și dor de zbor - crâmpeie din nesfârșit, fărâme de tăcere spre dincolo Infinit Liubastra, 01. Feb. 2016 Notă: Anul 2016 este desemnat Anul Constantin Brâncuși de către Institutul
BRÂNCUȘI. SCULPTANT ESSENCES. de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343028_a_344357]
-
Decebal, dar degeaba. S-au simțit în largul lor abia după ce i-au părăsit romanii. Atunci au rămas în „naturelul” lor mai bine de o mie de ani, chiar călcați de atâtea hoarde străine. Ei, în obștile lor răzlețite, cu horele... cu doinele, cu obiceiurile și tradițiile lor, cu portul lor, dar mai ales cu...limba lor. Dacă i-ai fi întrebat: de când vorbiți voi limba asta, mă? S-ar fi uitat lung la tine și ți-ar fi răspuns sictiriți
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
gavaonii în România, atunci românii ar fi romanizat autonimul „romni” cu forma ROAMNI, dar numele melodiei a devenit Romnia, cu terminație românească. După sufixul rom -ni, sufix cu care se construiesc în India substantivele feminine, românii din vremurile când aceasta hora se cântă frecvent, au romanizat substantivul cu sufixul feminin românesc -a. Cine au fost gavaonii? PRIMA ATESTARE descoperită DE NOI a autonimului GAVAON se află în SLOVO GRIGORIA BOGOSLOVA, anul 1511, Moldova. Are corecturi și unele explicații. Pe filă 78
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Va trebui însă să dea puțin din coate, să iasă din „somnul cel de moarte” pe care „tiranii MEI” (ai primului ministru după propria afirmație) „ne-au adâncit”. „Sculați voi oropsiți ai soartei!” Mai există tirani printre noi. „Hai la hora cea mare”, ar fi o plagiere de circumstanță a internaționalei comuniste din Londra anului 1848 din care ni se trag și cele pătimite astăzi. Karl Marx se răsucește în mormânt aflând ce a devenit partidul său PSD. Referință Bibliografică: De ce
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
INEXPLICABILĂ aud - undeva - ecoul degetelor mele - bătând un ecou de marș - pe un ecou de margine de masă viața mea s-a jucat la zaruri - și toți câți au pariat pe ea - au pierdut stafiile degetelor mele au înconjurat - în horă tăcută jilavă și rece - stiloul - și l-au silit să se miște - în sensul celor scrise aici ...ferestrele s-au înfundat - negre - cu liniște: pe sub pragul inimii mele - se scurge către plămânii mei - învinși istoviți - care de mult s-au
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]