3,605 matches
-
comerț", 1923) în sensul că pentru a explica prețurile mărfurilor care se schimbă, el combină teoria cererii și a ofertei cu teoria utilității finale sau marginale și face o anumită delimitare referitoare la faptul că, în timp ce pe piața internă sunt hotărâtoare costurile absolute ale mărfurilor, pe piața mondială esențiale sunt costurile relative ale acestora. De asemenea, pe termen scurt, A. Marshall explică prețurile mărfurilor în funcție de utilitatea acestora (aprecierile subiective pe care le fac cumpărătorii), iar pe termen lung, în funcție de costul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe investițiile străine directe și legăturile cu STN și punând un accent deosebit pe dezvoltarea unor conglomerate naționale, cu precădere în realizarea exporturilor produselor principale (semiconductoare, electronice și automobile). Obținerea acestor produse într-un mod original a contribuit în mod hotărâtor la succesul Coreei de Sud, în ultimii 10 ani, aceasta înregistrând o evoluție accelerată în industria semiconductoarelor, reușind să progreseze de la simpla asamblare de componente pentru STN la poziția de jucător principal pe arena internațională, devenind al doilea producător mondial de chipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
performanței exporturilor, prin impulsionarea volumului intrărilor de investiții străine directe precum și prin modificarea comportamentului producătorilor, efectele pozitive fiind resimțite în cele din urmă la nivelul celei mai mari părți a consumatorilor. În același timp, liberalizarea politicii comerciale influențează în mod hotărâtor structura oricărei economii naționale prin realizarea unei alocări optime a resurselor disponibile pe plan intern și atrase din exterior precum și prin transferul de know-how din străinătate. Liberalizarea schimburilor comerciale externe ale României după 1990 a condus la modificări de esență
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de elemente noi În acțiunea formativă. CAPITOLUL III METODE DE EDUCAȚIE ÎN ȘI PRIN GRUP 1.Cooperare și/sau competiție În clasa școlară Deși este larg răspândită opinia potrivit căreia climatul afectiv generat de cooperarea din colectivele de elevi contribuie hotărâtor la obținerea unor performanțe superioare, mediul școlar cunoaște , În general , o organizare competitivă. Competiția reprezintă rivalitatea mutuală sau "o luptă Între două sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil"1. Ea este o formă motivațională a afirmării de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
frenezii și inocență, de exuberanță și suavități, de un ceremonial expansionist potrivit vârstei. Personalitatea de bază a poetei aceasta este. Neliniștile, scepticismul, regretele, dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
influențat distinct soarta țărilor române. Astfel, axa vest est a fost responsabilă de destinul Moldovei. Cea pe direcția sud est s-a înrâurit profund asupra dezvoltării Moldovei și Munteniei. Iar cea situată pe linia sud vest și-a pus amprenta hotărâtor asupra evoluțiilor din Muntenia și, mai ales, Transilvania. În al doilea rând, exceptând ruta sud est, care își desfășura un segment și la noi, am fost conectați la celelalte două trasee numai prin intermediul unor drumuri secundare. În raport cu Stambul (Constantinopol) Budapesta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
secolul XX - circulația internațională a capitalului, bunurilor și forței de muncă - au influențat relațiile dintre sexe și regimul genurilor, inclusiv deplasarea femeilor înspre viața publică, fenomen pe care l-am numit „feminizare”. Natura regimurilor de gen într-o societate este hotărâtoare pentru posibilitatea instaurării unei democrații depline, în sensul său cel mai bogat și mai „plin”, sens în care femeile sunt recunoscute drept cetățeni egali ai statului democratic. Cartea arată că o democrație „deplină” (spre deosebire de o democrație „limitată” sau parțială) este
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
comentatorul politic Lord Brycexe "Bryce, J.") au vizitat Australia și Noua Zeelandă de-a lungul secolului al XIX-lea și au așternut apoi pe hârtie relatări relativ favorabile asupra societăților întâlnite și a progresului politic al acestora. Migrația internațională a fost hotărâtoare pentru formarea Australiei și Noii Zeelande (Castlesxe "Castles, S.", 1998). Creșterea bruscă a circulației oamenilor la nivel internațional, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost mai puternică decât în orice altă perioadă din istoria
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
exterior trecând de la exportul forțat de produse agricole, dinainte de 1989, la cealaltă extremă, a importurilor, în detrimentul producției interne, dar în avantajul importatorilor și, într-o anumită măsură, a consumatorilor. Direcții de acțiune Anii care urmează, prin integrarea în UE, devin hotărâtori pentru reconfigurarea mediului rural și a activităților economice, inclusiv a agriculturii. Nu se va obține ceea ce mulți oameni doresc: a avea în continuare un mediu rural semnificativ, puternic din punct de vedere economic, cu o agricultură și fermieri integrați în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rezerva - așa cum arată V. Pavelescu - doar un rol de „figurant pasiv și fără importanță, în spatele noului protagonist”. Desigur, nu putem fi de acord cu această interpretare biologistică, care desconsideră rolul influențelor externe în determinarea activității psihice, subliniind în schimb rolul hotărâtor al factorilor pulsionali, instinctuali. Nu există procese psihice în sine, ca trăiri subiective pure, neraportate la manifestările comportamentale exterioare și la determinările obiective exterioare. Dintr-o astfel de perspectiă, biologistică, fenomenul frustrației apare mai mult ca un întreg structural ce
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Gulian, „infime și insignifiante” pentru omul normal; ele capătă o expresie tulburătoare, dramatică și plină de consecințe grave doar la nevtopați: „Nu originea biologică a vieții sufletești a eului, nu existența instinctelor, a inconștientului, a subiectivității etc., ca atare, sunt hotărâtoare din puct de vedere global antropologic, ci rolul lor faptul dacă ele pot fi transformate în pârghii ale vieții sufletești, dacă pot fi «supraetajate» și integrate ca mijloace de către conștiință, voință, etos”. (op. cit., p. 146). Mihai Ralea, la rândul său
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de realitatea sa sufletească momentană, și numai indirect de organism și societate. El găsește, altfel spus, „izvorul” motivației în „Eul” individual, organismul și societatea reprezentând doar „condițiile”, nu și „cauze” ale motivației umane. Comparativ cu S. Freud, care postulase rolul hotărâtor al elementelor inconștiente în evoluția psihică a persoanei, G.W. Allport acordă o importanță majoră - în edificarea/construcția personalității în realizarea individualizării, a organizării și unității persoanei - rolul factorilor psihologici conștienți și, în primul rând, conștiinței morale. Conceptul de „proprium
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
susceptibil de permanente înnoiri, de progres, sub influența mediului social. În această perspectivă, se schimbă și optica în care este privit „fenomenul de frustrație”: acesta nu se mai manifestă, și nu poate fi apreciat, decât în relațiile persoanei cu semenii, hotărâtoare în producerea lui devenind forțele interpersonale. Vom ilustra această nouă optică asupra devenirii personalității, prin prezentarea succintă a concepțiilor câtorva psihologi. Astfel, pentru P. Janet și J. Piaget, „Eul” și „personalitatea” sunt creația mediului social, factorii socio-culturali jucând un rol
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în producerea lui devenind forțele interpersonale. Vom ilustra această nouă optică asupra devenirii personalității, prin prezentarea succintă a concepțiilor câtorva psihologi. Astfel, pentru P. Janet și J. Piaget, „Eul” și „personalitatea” sunt creația mediului social, factorii socio-culturali jucând un rol hotărâtor în structurarea și edificarea personalității, precum și în modelarea ei ulterioară. „La originile vieții - precizează P. Janet - eul nu există, după cum nu există nici personajul. Înaintea personajului exista propriul corp, cât despre eu, el este invenția umanității”. (L' évolution psychologique de la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
omului se află condițiile obiective exterioare. Aceste influențe exterioare se află în raporrturi de intercondiționare dialectică cu „condițiile interne”, fiind mediate de către acestea din urmă și „refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale este determinat nu numai de condițiile interne, ci și de evoluția social-istorică și personală a individului. „Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
raport ceu diferite roluri și statuturi sociale”, deci un grad ridicat de „conștiință de sine”, un rol mai important al „inteligenței” (de conducere și control al conduitei), al „maturității” afective, axiologice etc. Alături de condițiile social-economice, culturalell și educative, un roll hotărâtor în dezvoltarea personalității și, implicit, în transformarea calitativă a conținutului „fenomenului de frustrație”, îl au la acest nivel, „procesul de conștientizare” (care determină, prin intermediul principiilor, aprecierile morale, și a sistemelor de referință pe care le presupune transformarea calitativă a propriilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive, și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a ajuta, la nevoie, pe alții. Dezvoltarea creativității gândirii, a spiritului de ordine, a independenței în luarea hotărârilor, reprezintă factori psihologici hotărâtori pentru efectuarea unei activități sistematice și pentru exercitarea și coordonarea propriilor posibilități și capacități neuropsihice, în raport cu exigențele socio-profesionale de mai târziu. Părinții ar trebui să știe că apariția unor tensiuni și conflicte psihice la elevi poate fi prevenită prin înlăturarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
s-au despărțit după ce au încheiat un tratat de prietenie»”. Într-adevăr, întreg sensul existenței este structurat, în viziunea lui Hector, pe ideea realizării unei lumi mai bune și a respingerii violenței: chiar și în momentele care preced lupta sa hotărâtoare cu Achille, Hector îi propune acestuia un pact uman, menit să pună capăt urii, învrăjbirii, războiului: „Dar e-nvoială să facem, pe zei să chemăm, că doar ei sunt Martorii noștri mai buni și mai siguri chezași ai tocmelii. Nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau tânărul se atașează și pe care o alege, conștient sau mai puțin conștient, drept model demn de urmat în activitatea și în comportamentul său. Nu trebuie să uităm și de existența acelor familii deosebit de puternice, care modelează în mod hotărâtor pe copiii care trăiesc în asemenea medii. Există, astfel, familii cu principii extrem de severe de educație, unde li se impun copiilor forme de conduită rigide, a căror nerespectare aduce după sine pedepse drastice. Acestui ultim aspect, trebuie să i se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
culturi (ca de pildă în cultura americană) și mai mică în altele (ca de pildă în cultura japoneză) (Kotani, 1994). Matsumoto (1988, p. 27, apud Kotani, 1994, p. 74) este de părere că în culturi de tipul celei japoneze, rolul hotărâtor în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cicălitor; ciorapi; cîndva; coarne; companie; companion; completare; concept; concubinaj; consoartă; credincios; credință; cununie; de treabă; destin; deștept; devotament; dobitoc; dorință; drag; drăgăstos; dușman; egoist; emoție; exemplar; finanțator; fraier; fudul; Game over; gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest; moț; muncitor; mut; necaz; nenoroc; nenorocit; nevoie; noapte; omul iubit; pacoste; parteneriat; păr; penis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunt pentru statul modern un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale, ci un mijloc de intervenție în economie. Actualmente, gândirea economică a dobândit noi caracteristici, devenind mai suplă. Pieței și legilor sale li se atribuie din nou rolul hotărâtor în funcționarea normală a unei economii prospere, într-un climat de democrație autentică, iar dezetatizarea devine un imperativ tot mai des invocat și acceptat 8. În contextul școlii economice moderne, nu se ține prea mult cont de problema echilibrului bugetar
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ori domenii (de care are nevoie); sau poate interveni acolo unde consideră că nu sunt create utilități și servicii publice sau semipublice suficiente. Funcția de intervenție a statului în economie este destul de însemnată, deoarece îi dă acestuia capacitatea să influențeze hotărâtor procesele economice și relațiile sociale dintre membrii aceleiași societăți. 2727 Capitolul 3 Structura, caracteristicile și componentele sistemului financiar public 3.1. Definirea sistemului financiar și prezentarea elementelor sale În lucrările de specialitate, de cele mai multe ori, sistemul financiar este definit ca
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
politica fiscală, politica monetară, politica bancară etc.; 6) după intensitatea acțiunii lor, se disting: factori-cheie ai succesului (factori dominanți) care au o influență decisivă asupra rezultatelor întreprinderii și generează avantaje concurențiale; factori secundari, a căror influență nu are un rol hotărâtor în activitatea întreprinderii; 7) după stadiul circuitului economic, pot exista: factori specifici aprovizionării; factori specifici producției; factori specifici vânzării etc.; 8) după posibilitățile de previziune, există: factori previzibili (cerți), care pot fi anticipați și pot acționa fără riscuri în cazul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
care partajează datele și echipamentele periferice între utilizatorii conectați. La sfârșitul anilor ’80 erau disponibile principalele resurse informatice necesare dezvoltării sistemelor ERP: calculatoare rapide, rețele, sisteme de gestiune a bazelor de date. Tehnologia bazelor de date a avut un rol hotărâtor în concretizarea inițiativei sistemelor integrate. Volumul de date care trebuie stocat, pr elucrat și manipulat într- o organizație este foarte mare - SGBD- urile relaționale s-au dovedit a fi mijlocul adecvat de management al datelor. În ultimul deceniu al secolului
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]