4,284 matches
-
Ziua Crucii” a fost numit preotul jurist Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iașilor, care slujea la Biserica „Sf. Sava”. După finalizarea lucrărilor de reparații și consolidare, biserica a fost resfințită la 14 septembrie 2003, de sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci (hramul bisericii), de către mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, împreună cu un mare sobor de preoți și diaconi. Din cauza vremii ploioase, la această ceremonie religioasă au participat doar câteva sute de credincioși. Deși a fost invitat să participe la resfințirea lăcașului
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
au fost suportate de trei negustori înstăriți din Piatra Neamț (frații Gheorghe și Ioan Prosie și Vasile Iliovici). Tot în 1835 a fost construit și un turn-clopotniță de zid, cu două etaje. Biserica a fost sfințită de mitropolitul Veniamin Costachi, primind hramul „Buna Vestire”. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice având următorul cuprins: "„Biserica Bunei Vestiri a pre Sf. Născătoarii de Dumnezeu zidită în zilele Pre Înalțatului Domnu Mihail Grigoriu Sturza
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, alături de alți înalți ierarhi, în prezența a numeroși clerici și credincioși. Pereții exteriori ai bisericii au fost consolidați în întregime în perioada 1999-2001. Biserica Mănăstirii Durău a primit în anul 2003 și un al doilea hram - „Sf. Pantelimon”, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea. Biserica „Buna Vestire” este construită în plan triconc, cu trei turle din lemn pe acoperiș. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este separat de
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
a inițiat o abație în proaspăta numită "Szent-Jobb falu" (în maghiară "falu" = sat) și a dat ordin pentru construirea unei mănăstiri mai mari din lemn. Aceasta mănăstire a fost sfințită în cinstea Sf. Marii. Enigma că a fost trecută sub hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
, care se găsește în mijlocul satului Roșia Nouă, comuna Petriș, județul Arad, a fost construită în anul 1808 și poartă hramul "”Sfântului Mare Mucenic Dimitrie izvorătorul de mir”". Satul Roșia Nouă este așezat într-o zonă de dealuri, la poalele munților Zarandului, pe valea cu același nume. Denumirea derivă, se pare, de la „Rossi”, numele purtat de două surori care ar fi
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
acestui număr, putem presupune că, în Roșia Nouă exista, la acea dată, o biserică. Presupunerea este întărită, credem, de episcopul Sinesie al Aradului care, în conscripția sa din anul 1755, menționează o biserică de lemn „veche”, la Roșia. Biserica avea hramul Bunavestire, un preot Ioan Popovici (deci „fiul popii”, adică urmașul tatălui său la altar) și un “diac” Ionaș ( probabil Ianăș). Totodată, episcopul notează că parohia era compusă din 24 de case. Această biserică a-a aflat pe un platou ce
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
a fost vândută satului Șteia, din județul Hunedoara, probabil în anul 1810, după ce s-a terminat construcția începută în anul 1808 a unei noi biserici, situată în partea de jos a satului, unde se află și azi. Această biserică, având hramul Sf. Mucenic Dimitrie, a fost sfințită în anul 1811 de protopopul Vărădiei, Zaharia Protici. Mult timp, această biserică a fost servită de preoți localnici. În anul 1801 este amintit Ion Volungan, în anul 1833 a servit preotul Dura care semna
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din 1924 -1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai veche a locuitorilor de a construi o biserică mai mare, care să fie folosită în locul bisericuței de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care devenise
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra. Se consideră că scăparea din robie l-a făcut să ctitorească în 1678 o mănăstire în inima codrilor - mănăstirea Hîncu (cu hramul Sf. Parascheva.) Mihalcea Hîncu moare în 1698. De numele lui Hîncu este legată denumirea orașului Hîncești din Republica Moldova, precum și mănăstirea pe care a ctitorit-o. Strada principală a orașului Hîncești poartă numele lui Mihalcea Hîncu, iar blazonul familiei Hîncu apare
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
Orașul este format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popești-Conduratu sau Pavlicheni, Popești-Români și Leordeni. Orașul Popești-Leordeni are ca patroană și ocrotitoare pe Sf. Fecioară Maria, hram purtat și de principala biserică romano-catolică din oraș, iar în fiecare an, pe data de 8 septembrie (sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români (construită în anul 1676).
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
de cult s-a făcut o biserică mai mare și mai încăpătoare în vatra satului. Această biserică a fost dată în anul 1894 satului Lisaura. Între anii 1871-1877 , s-a construit o biserică din cărămidă pe fundație de piatră, cu hramul "Sf. Arhangheli", ca și al bisericii de lemn. Biserica a fost construită la hotarul dintre satele Buninți și Mihoveni, având inițial altarul și naosul în Buninți, iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Numele satului este cunoscut încă de prin anii 1274-1320 când purta numele de Opati. În anul 1437 aici s-a semnat actul de convenție între nobilii sași
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
pornind un focar de răscoală spre Cluj, devastând și arzând o mare parte din proprietățile nobilimii. Despre existența unei biserici în acest sat se vorbește în documentele vremii pe la anul 1740, ca fiind adusă din marginea satului și sfințită cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. După cum reiese din documentele vremii, în anul 1884 se sfințește și clopotul bisericii. Biserica a fost rând pe rând renovată, astfel o inscripție de pe peretele interior al bisericii vorbește despre o primă renovare a picturii
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
, comuna Sânpaul, județul Cluj, datează din anul 1752. Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice cu . Parohia este situată pe două văi. Nu se știe din ce pricină, satul nu a îmbrățișat Unirea cu biserica Romei îndată după decretarea ei la
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
de lucrări de consolidare și restaurare. La 23 martie 2004 s-a sfințit locul unde urma să se ridice o capelă de lemn pentru săvârșirea slujbelor religioase în timpul cât biserica monument istoric ar fi fost închisă. Capela din lemn, cu hramurile „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ și „Ștefan cel Mare și Sfânt“, a fost sfințită la 19 decembrie 2004 de către arhiepiscopul Pimen, înconjurat de un sobor de preoți. În anul 2009, biserica din Părhăuți a fost prezentată în programul „Restaurare”, realizat de către
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. La aproximativ 60 de metri de muzeu se află un monument de arhitectură (Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", construită în 1885 pe un teren donat de Iuri Fedkovici) . În această localitate s-a desfășurat în anii 1995 și 2004 Festivalul de folclor huțul.
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
al comunității siretene timp de 40 de ani (1894-1934) și administrator apostolic al parohiilor greco-catolice rutene din România (1923-1930). Ca urmare a eforturilor sale, credincioșii greco-catolici ruteni din Siret au reușit în anul 1908 să-și construiască o biserică cu hramul „Schimbarea la Fața a Domnului” sau „Preobrajenia”, hram sărbătorit în fiecare an pe 6 august. Lăcașul de cult a fost sfințit la 14 iunie 1908 de către episcopul Hryhorij Chomyszyn de Stanislav. În perioada păstoririi preotului Zlepko, a fost construită o
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
1894-1934) și administrator apostolic al parohiilor greco-catolice rutene din România (1923-1930). Ca urmare a eforturilor sale, credincioșii greco-catolici ruteni din Siret au reușit în anul 1908 să-și construiască o biserică cu hramul „Schimbarea la Fața a Domnului” sau „Preobrajenia”, hram sărbătorit în fiecare an pe 6 august. Lăcașul de cult a fost sfințit la 14 iunie 1908 de către episcopul Hryhorij Chomyszyn de Stanislav. În perioada păstoririi preotului Zlepko, a fost construită o bisericuța greco-catolica ucraineană în filiala Gropeni. Preotul paroh
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
fie târg la sfârșitul secolului al XV-lea. Voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504) este cel care îi acordă statutul de târg, îi delimitează hotarele și construiește aici o curte domnească, în curtea căreia va ridica în 1495 o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Deasupra ușii de intrare în biserică se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: "„Binecredinciosul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Biserica parohială din Hălmagiu, comuna Hălmagiu, județul Arad, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Hălmagiu, străveche așezare românească, este situată într-o depresiune, la extremitatea estică a actualului județ Arad. Cea mai veche atestare documentară este un hrisov de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
și Hălmagiu, teritorii întinse din județele Arad și Hunedoara. Cunoscut ca reședință voievodală, în Hălmagiu a existat și o viață religioasă intensă cu episcopi, protopopi și lăcașuri de cult proprii. Cea mai veche biserică ortodoxă existentă azi în Hălmagiu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datează din secolul XIV, după cum atestă săpăturile arheologice efectuate între anii 1973-1975 de către Direcția Monumentelor Istorice București. Această biserică a fost luată de la ortodocși, cu toate bunurile ei, prin decret al împărătesei Maria Tereza și predată celor
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
bunurile ei, prin decret al împărătesei Maria Tereza și predată celor șapte persoane care trecuseră la Uniație, rămânând în folosința acestora până în anul 1948. Rămași fără biserică românii au fost nevoiți să-și construiască o altă biserică. Biserica parohială cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1755-1757 din piatră de râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
se află în localitatea omonimă din comuna Ineu, județul Bihor și a fost construită în anul 1700. Biserica se află înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". În mijlocul satului Botean pe deal și înconjurată de pruni, se află o biserică de lemn care, la ora actuală, se prezintă într-o stare de conservare foarte bună. Documentele de arhivă ne spun că la
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]