2,402 matches
-
artă medievală românească. Veșmintele. Fastuoasă trebuie să fi fost și viața la curtea domnului Moldovei, așa cum se poate deduce din portretele votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor italiene, de la mijlocul secolului al XV-lea, sau cum sunt înfățișate personajele din pictura lui Sasetta, Masolino de Panicale sau Pisanello. Domnul poartă o tunică scurtă, până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact cu opere venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu sine în călătorii sau în campaniile militare. O altă icoană din vremea lui Ștefan cel Mare îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe și se păstrează la mânăstirea Zografu de la Athos. Din epocă, s-au păstrat piese de mobilă la Moldovița, Humor și Voroneț, cu ornamente sculptate în lemn, în care se regăsesc motive gotice. Manuscrisele. O zestre impresionantă pe plan spiritual o reprezintă manuscrisele care s-au păstrat din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pentru noi de o importanță deosebită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mâna mult-păcătosului monah Vasile, din porunca lui Ștefan cel Mare Leastvița lui Ion Scărarul. Și acest manuscris se păstrează la Putna, în timp ce un al doilea manuscris al aceleași opere, se află la Biblioteca Academiei. Și astfel ajungem la Tetraevanghelul de la Humor, capodopera manuscriselor din vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a scris acest Tetraevanghel cu mâna ieromonahului Nicodim și l-a dăruit mânăstirii care <este> la Humor, întru pomană, pentru sufletul său și pentru părinții săi și copiii lui”, egumen fiind Ghenandie, în anul 1473. Tot din inițiativa domnului cartea a fost ferecată, în argint, în anul 1480. Când, în 1538, Soliman Magnificul vine în Moldova cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi și copiii lui”, egumen fiind Ghenandie, în anul 1473. Tot din inițiativa domnului cartea a fost ferecată, în argint, în anul 1480. Când, în 1538, Soliman Magnificul vine în Moldova cu întreaga urdie a vastului său imperiu, călugării de la Humor, au făcut ca Tetraevanghelul să ajungă în cetatea Ciceului, unde se va refugia și Petru Rareș. Mergând la Constantinopol ca să își recapete domnia, Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ICPROM Iași (1982-1989 câte 3 luni pe an). Are publicate lucrări în cadrul Academiei Române Filiala Iași în colaborare privind cercetările de teren a rezervelor de balast pe râurile Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret și de piatră la Dornișoara, Păltinoasa, Pojorâta, Gura Humorului și Costești Iași (1947-1950). A publicat peste 30 de fișe de activitate pentru monografii, 6 ediții „Tratează-te singur”, o ediție „Din înțelepciunea oamenilor celebri”, monografia absolvenților liceului din Bolgrad stabiliți în România în limbile bulgară și română în colaborare
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de producție (hares- urile la plăcile de teracotă, calitatea cărămizilor, rezerva de materii prime), iar la Bucium soluția de reconstruire. - În cadrul Institutului Geologic la studierea balastierelor pe râurile Moldova, Bistrița, Trotuș și Siret și carierelor de piatră Pojorâta, Păltinoasa, Gura Humorului, Dornișoara și Costești Iași, rezultatele fiind publicate în buletinul Filialei Iași a Academiei Române (1948-1950). - La Bicaz, în cadrul laboratorului central Izvorul Muntelui, la cercetarea cimenturilor pentru corpul barajului (alitic și belitic) în vederea fabricării lor la Fabrica de ciment Bicaz. 3. În
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
primul rând, de natură economică. Asemeni Hușilor, creșteri demografice s-au înregistrat și în alte orașe moldovene: Dorohoi, Botoșani, Rădăuți, Mărășești. Retrospectiv privind evoluția demografică, se poate afirma că orașele Huși, Galați, Botoșani, Bârlad, Fălticeni, Vatra Dornei, Târgu Neamț, Gura Humorului fac parte din categoria orașelor cu o creștere rapidă în secolul al XIX-lea, mai ales după 1848, urmată de stagnare sau scădere în prima jumătate a secolului al XX-lea, curba puternic ascendentă conturându-se după al Doilea Război
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Frumos (cu peste 100%), aceasta se datorează dezvoltării industriei prelucrătoare în orașe ce au fost, cu ani în urmă, preponderent agricole. În ceea ce privește structura profesională, populația ocupată în industrie și construcții a sporit până la dublare (Iași, Bacău, Dorohoi, Huși, Buhuși, Gura Humorului etc.). În perioada 1930-1956, la Iași, Vaslui, Siret și Huși, a crescut ușor ponderea populației ocupate în agricultură, urmată de o reducere. Comparând structura pe grupe de vârstă a populației orașelor din Moldova, din 1966, cu media orașelor din întreaga
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi aerisite prin deschiderea ferestrelor. * Dacă vrei să alegi, trebuie să ai ce și din ce. Revendicări... și altele * Pietrele Doamnei sunt revendicate de o prințesă antică. * Baia de Aramă este revendicată de un cazangiu. * Un brutar regal revendică Vatra Dornei. * Gura Humorului este revendică de un umorist din Evul Mediu. * Un muzicant care nu știe să cânte la vioară, dar joacă după cum îi cântă alții, vrea Stradivariusul iui Ion Voicu. * Dunărea este revendicată de Munții Pădurea Neagră. * Moldova din dreapta Prutului, până la Carpați
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Cultural Național, omagierea a 30 de ani de activitate expozițională; 92 Neumarkt in Steiermark (Austria), Europa Haus „Karl Brunner"; 2002 Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; Caransebeș, Muzeu; 2003 Suceava, Sala Planetarium, Complex Muzeal Bucovina; Gura Humorului, Forumul Democrat German; Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; 2004 Reșița, Centrul Social “Frederic Ozanam” cu lansarea albumului de artă naivă Doina & Gustav Hlinka; 2005 Dognecea, Sediul Forumului Democrat German; Bocșa, Căminul Cultural; Neumarkt in Steiermark
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
serii contratimp: 1. Răzvan Tomozei (LPS Iași) 8.53, 2. Alin Coți (LPS Brașov) 8.56, 3. Vlad Costraș (Știința Bacău) 8.70. 200 metri băieți serii contratimp: 1. Vlad Vrânceanu (CSS Bacău) 23.47, 2. Alexandru Lucanu (CSS Gura Humorului) 23.58, 3. Mirel Hurmuzache (LPS Iași) 23.82. 800 metri fete serii contratimp: 1. Mirela Lavric (LPS Vaslui-Dinamo Buc.) 2:12.79, 2. Anca Bălănucă (CSU Suceava) 2:13.55, 3. Alexandra Ghiurcă (SCM Bacău) 2:19.33. 3000
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fiind apoi prezentat în nuvela Ura din copilărie, lucru mărturisit chiar de autor: "peripețiile acestui duel, a cărui amintire a influențat scrierea mea". În iulie, împreună cu fratele său, Matei, participă la o frumoasă excursie în Bucovina, pe traseul: Suceava, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei. Anumite priveliști vor fi prezentate în viitoare scrieri literare. 1865. Gane cere să fie mutat la Curtea de apel din Iași. Deși i se aprobă cu oarecare greutate, este desemnat să prezideze cea dintâi Curte cu jurați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de Gane. La 4 iunie este ales pentru a treia oară primar al Iașului (până la 4 martie 1888). Începând de la 26 iulie însoțește familia primului-ministru Ioan Brătianu într-o excursie prin Bucovina, pe următorul itinerar: Slănic-Moldova, Tg. Ocna, Ițcani, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, Valea Bistriței, Broșteni, Hangu, Durău, Ceahlău, Piatra Neamț. Peripețiile excursiei și frumusețea peisajelor vor fi prezentate în volumul Zile trăite (pp. 230-262). 1888. La 1 martie, în ultimele zile ale guvernării liberale de sub conducerea lui Brătianu, Nicolae Gane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a cunoscut pe Alecu Millu în județul Suceava și, aș putea zice, în toată Moldova? Era unul dintre cei mai de frunte ținutași suceveni. Mic de trup, neastâmpărat, sprinten, în continuă vibrare ca argintul viu, dânsul se distingea prin un humor, un dar de a glumi, de a povesti, care dădeau mult farmec societăței lui. E destul să zic că era frate cu marele artist dramatic Matei Millu, Molièrul României, care a însuflețit scena română aproape jumătate de secol. În momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu peisaje nemaipomenite. Toți cu bucurie în suflet, am plecat la drum și primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost una dintre cele mai frumoase mănăstiri din țară, mănăstirea Voroneț. Aceasta este situată la sud de orașul Gura Humorului din județul Suceava, pe valea râului Voroneț. Aici am aflat că mănăstirea este supranumită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită „Judecata de apoi”. Ajunși la poarta mănăstirii am remarcat minunatele picturi din exteriorul mănăstirii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale stilului ștefanian și al rolului pe care l-a avut Petru Rareș în dezvoltarea artei românești. O atenție specială merită tabloul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și pândit de oftică, inteligent și cu humor, generos și bun prieten, capabil de acele radiațiuni misterioase, de la suflet la suflet, cum numai Între prietenii sau amanții excelenți poți găsi, adevărate corespondențe pe căile [simpatiei superhumane], ca În seara aceea când, [fiind eu] surprins În patul unei frumoase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iași, unde s-a rugat la moaștele Sfintei Parascheva, apoi a fost la mănăstirea Slatina, unde a fost întampinată de I.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Putna, unde a îngenuncheat la mormântul lui ștefan cel Mare,la mănăstirile Dragomirna, Humor, Voroneț, Moldovița... La întoarcere, vama românească nu i-a permis să treacă o icoană dăruită de î.P.S. Pimen al Sucevei și Bucovinei ...iar la vama moldovenească un vameș, aflând că ea este mama lui Ilașcu, i-a sărutat mâna
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mare atenție totul. A observat în muzeul de la Putna stema vechii Moldove și a făcut următoarea remarcă: „Asta să fie în Transnistria!” Am revenit în seara zilei de 11 mai la Suceava. A doua zi au fost vizitate mănăstirile Dragomirna, Humor, Voroneț și, în final, mănăstirea Moldovița. Eu m-am întors la Iași în noaptea de 11 mai. Ziua de 12 mai a fost o zi ploioasă și cam răcoroasă. Totuși așa, prin ploaie, s-au vizitat mănăstirile. Gestul celor de la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ortodox. În anul 1872 s-a înființat liceul de băieți din Rădăuți, care astăzi îi poartă numele eruditului cărturar Eudoxiu Hurmuzaki. Începând din anul 1896 numărul liceelor din Bucovina va crește înființându-se licee la: Cernăuți, Cosmeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului. În anul 1865 Consistoriul episcopal sesizat de Dieta Bucovinei că în școlile din sate copii nu învață în limba maternă, a ordonat inspectorilor școlari să ia măsuri severe ca în ținuturile cu populație românească învățătura să se facă numai în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
cu data de Duminică 22 Octombrie 1889. Nu știu pentru ce, am sentimentul că el s-ar datori lui Petre Missir. E, în orice caz, în factura lui, în maniera lui, în concepția lui, ceva care amintește scrisul, verva și humorul lui Missir, care împreună cu Eugen Ionescu, Volenti și Cuza, formau de altfel, în anul acela, comitetul de redacție al "Erei". Poate sunt victima unei sugestii: colecția pe care o răsfoiesc, și în care se află articolul în chestiune, a aparținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]