1,611 matches
-
de atunci înseamnă să le golim de conținut, să le reducem la o idee generală, care nici nu mai are atributul originalității. Așa, de pildă, se vorbește de perenitatea pedagogiei culturii, a localismului și regionalismului educativ. Este recunoscut faptul că idealismul educativ a însemnat un punct de vedere original și valoros în pedagogia românească, în anii '30, cînd el se confrunta cu alte teorii, ce aveau numeroase elemente conservatoare. A vorbi despre perenitatea lui, înseamnă a face abstracție de realitățile economice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să ia parte, o dată pe săptămână, la o ședință de comitet pentru planificarea și pro iectarea unor noi construcții. Nu-i strică unui roman cier să participe la discuții despre finanțarea unor școli. Adevărat, la început am făcut-o din idealism, dar și din convingerea că e o experiență unică. Dar nu acestea m-ar fi ținut treizeci de ani în kibbutz. M-a ținut acolo convingerea că mă găsesc în fața unei ferestre larg deschise către natura umană. Dacă aș fi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fi nedrept să lupt. Nu înțeleg să lupt decât pentru viață și pentru libertate. Există în Europa sentimentaliști care declară: „Orice fel de violență e reprobabilă, nu vrem nici o formă de violență.“ Aceasta nu e o atitudine matură, ci un idealism adolescentin. A.R. Să trecem acum la scriitorul Amos Oz. Nu-mi place ideea etichetării și catalogării scriitorilor. Dar pentru că, din păcate, nu cunoaștem prea multe despre proza contemporană israeliană, spuneți-mi, vă rog, unde l-ați plasa pe romancierul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
2 februarie 1978) BĂRBUȚĂ Margareta „Se simte nevoia depășirii fazei actuale, în care corectitudinea pare să fi devenit, pentru unii, supremul ideal. Claritatea ideologică, fermitatea și spiritul militant partinic nu pot fi confundate cu atitudinea neutră, de expectativă, nici cu idealismul incolor. Îndrăzneala creatoare, dublată de responsabilitatea față de comandamentele social-politice ale actualului moment istoric, constituie o condiție esențială a progresului în orice domeniu și cu atât mai mult în arta teatrală.“ (Contemporanul, 6 iulie 1973) „Responsabilitatea criticului de artă - în speță
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iau cu mine, ca o amintire caldă a întâlnirii cu un pictor autentic.“ Valentin Silvestru - Critic de artă „Arta poate să-l deprindă pe om cu universul, ne spune Delacroix, dar poate să-l și îndepărteze de el. Realismul și Idealismul sunt adevărate amândouă. Arta amplifică întotdeauna natura, dar aceasta împlinire poate să aibă loc la fel de bine în sensul obiectivității ca și în cel al subiectivității. Arta este întotdeauna realistă și idealistă în același timp, întrucât începe prin a suprima un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr. Alexandru Husar a susținut în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de altă parte. În calitate de profesor coordonator al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sioniste se legau de Ierusalim, dar fără procesul de colonizare cum putea să apară un nou Sion. Când ideea colonizării evreilor în Palestina prinde contur, evreii și-au îndreptat speranțele spre Marea Britanie, mare putere colonială și mai ales, receptivă la idealismul iudaic de tipul celui sionist. Elementul declanșator pentru organizarea proiectului politic sionist l-a constituit însă, „afacerea Dreyfus”. Aceasta a convulsionat Franța timp de un deceniu, în fapt, a pus capăt unei epoci de iluzii în timpul căreia evreii occidentali asimilați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
motivase o intervenție astfel: „Poezia <<Eu>> emitea ideea imposibilității cunoașterii, incognoscibilității lumii, vieții (idee pur idealistă)” or, filozofia făurită de mințile bolnave al celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală, din punctul de vedere strict comunist al tăietorului de texte, care mai adăugase și următoarele precizări subiective: „Pentru caracterul lor needucativ, nociv, menit a semăna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Werther a fost Charlotte. Opera Însăși ar trebui de fapt să se numească Charlotte, și nu Werther, căci e concentrată În jurul ei, personaj plin de contradicții, de dubii, În continuă mișcare, În timp ce Werther e egal cu sine, static, În puritatea idealismului său. Copacul impunător, hiperrealist, creat de Peter Pabst (scenograful care lucrează de peste douăzeci de ani cu Pina Bausch și cu care am colaborat și la Opera din Paris, la Otello de Verdi), reprezenta decorul poetic unic, În care schimbarea culorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o aminteam foarte clar. Cu o oarecare disperare, luptându-se parcă Împotriva plictiselii, Ibsen s-a lansat În politică. Știam prea bine la ce să mă aștept - demascarea stalinismului. În primii ani ai deceniului al treilea, Nesbit confundase propriul lui idealism entuziast cu o latură romantică și umană a cumplitului regim al lui Lenin. În epoca nu mai puțin cumplitului Stalin, Ibsen a confundat creșterea cantitativă a cunoștințelor sale cu o schimbare calitativă a regimului sovietic. Lovitura de trăsnet provocată de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
țarului sau cam așa ceva“, la care se gândesc automat americancele din cluburile de femei, ori de câte ori sunt menționați „rușii albi“. În aceste așezări viața era atât de bogată și de intensă Încât acești „intelligentî“ ruși (cuvânt care trimitea la mai mult idealism social și la mai puțin snobism intelectual, decât termenul de „intelectuali“, așa cum este el folosit În America) nu aveau nici timp și nici motive să-și facă legături În afara cercului lor. Astăzi, Într-o lume nouă și Îndrăgită, În care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unuia din termeni la fiecare din aceste trei cupluri. Cad așadar ca nedemni de filozofie transcendentul, intelectul și sufletul. Pentru mine, aceste excluderi, precum și disprețul arogant al filozofului ̀ îi viciază mortal construcția teoretică. De la Kant încoace, mai exact în idealismul post-kantian, das Transzendentale, die Vernunft și der Geist constituie elementele capitale ale filozofiei, acești termeni având în repertoriul speculativ o valoare instrumentală. Totuși ei nu reprezintă decât niște dublete verbale la realitățile efective care sunt transcendentul, intelectul și sufletul. Când
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bine și ce este rău - m-a preocupat cu înverșunare și durere din primii ani ai tinereții” - cf. Ipocrizia disperării, p. 86), toate aceste înfățișări ale răului sunt, în viziunea lui, reductibile la stupiditate, la prostie ; există un fel de idealism al prostiei care l-a fascinat irezistibil pe Mazilu și pe care el l-a aureolat în faimoasa sintagmă Proștii sub clar de lună. „Un om prost nu poate fi niciodată moral”, spune Mazilu în volumul de eseuri din care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
băiat, ridicându-l de perciuni: - Popoviciu, Popoviciu care trage șoriceii de sfoară !... Am avut întotdeauna impresia că, la Fălticeni, elevii dau târgului o notă intelectuală. La deschiderea școlilor în septembrie, toate străzile erau invadate de figuri inteligente și înnobilate de idealism, parcă mai pure decât poți vedea toamna la Iași, când vin studenții. PRIMA CONSACRARE Din capul locului Labiș s-a remarcat prin vioiciune de spirit, rapiditatea unei gândiri mature, jocul neașteptat de idei și, ceea ce se întâlnește mai rar, o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cămine culturale pentru uzul brigăzilor artistice de agitație. Labiș va ilustra tema cu slogane ideologice curente, dându-le drept culegeri personale din Mălini. Bogăția și stilul alert al tezei au fost remarcate de juriu. Calea spre consacrare începea. În perioada idealismului de la Fălticeni aspirația morală o egala pe cea literară. Acum fermentează poezia Primelor iubiri. E momentul să atragem atenția că titlul pe care îl poartă acest volum apărut atunci când convingerile lui Labiș suferiseră deja mutații, maschează o atitudine polemică: poetul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o țară întoarsă pe dos cum este de peste jumătate de veac România, au fost extrem de eficienți. Natura „comunismului” lui Labiș e pur ideatică și, atâta timp cât nici un teoretician n-a găsit acestei doctrine o aplicare, nimeni nu poate reproșa unui copil idealismul. În cazul „Labiș” răspunsul este clar: a fost - cât timp a fost -, din generozitate, comunist. Nu din obediență și nu din oportunism. Mai mult. Obediența și oportunismul au avut în poet un dușman de neîmpăcat. De asta ele s-au
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ca și un timișorean sau ca și un new-yorkez? Aici n-am înțeles prea bine... Probabil că Schwartz crede într-un soi de ecumenism generalizat, într-un loc geometric al mentalităților care s-ar realiza prin revelație și în pofida istoriei. Idealismul său utopic sună, la urma urmelor, mai degrabă plăcut la ureche, dar nu pot să nu-i atrag atenția că Premiul Nobel a fost luat anul trecut de V.S. Naipaul. Acesta, după ce s-a născut pe o insulă prăpădită, ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu mai putea să scrie, cocoțat în CC al PCR. Deci a fost abil. A făcut ce trebuia să facă pentru ca să poată scrie și publica. Pastenague nu mai zâmbește. Se preface că scrie la roman. Cotidianul, 22 noiembrie 2002 Oportunitatea idealismului Când mă gândesc la ce a fost și uneori la ce este, în mine coexistă un procuror - să zicem de tipul Goma -, dar și un avocat. „Procesul” pe care prin însuși faptul de a mă exprima îl intentez semenilor mei
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Purtarea lui a fost ireproșabilă până când a venit în Occident. Mai târziu a cam zbârcit-o, e adevărat, dar abia după ce-a câștigat partida. Când a devenit cam megaloman. Goma nu era făcut pentru vremuri normale. De altfel, oportunitatea idealismului se vădește mai ales în vremuri de restriște. În plină libertate ai tendința să devii realist, dacă nu chiar cinic. Observi aspectele mai puțin atrăgătoare ale faptelor și ale lucrurilor. Dovadă că Pastenague poate gândi despre Goma tot ce gândește
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Normată de respect, de înțelepciune și de justiție, gândirea politică fondează în final valorile prieteniei și permite conviețuirea civilă. Așadar, arta politică poate fi învățată, e democratică și justă. Aceste considerații despre justiție și despre utilitate reflectă trecerea de la vechiul idealism presofist la realismul politic al secolului V, "modern", cinic, ambițios. Celebra democrație oligarhică a lumii lui Pericle, atunci când este exercitată ca ascendent în raport cu cetățile supuse, nu pare să fie cu mult diferită de practicile și de scopurile politicilor tiranice. Regăsim
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
inclusiv prin intermediul imaginii (Mondzain 13). Iconodulii, reprezentați dogmatic de către Ioan Damaschinul, apărau o teologie "vizuală", inteligibilă prin medierea limbajului figural, care poate traduce divinitatea inaccesibilă altcumva simțurilor. Tradiția la care s-a făcut apel a fost din nou cea a idealismului neoplatonic; icoana, al cărei prototip a fost imaginea lui Dumnezeu întrupată și astfel vizibilă, este de fapt o imagine vie, proiectată și reprodusă pe vălul cu care Sfânta Veronica i-a șters fața lui Iisus. Pornindu-se de la venerarea figurii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
din urmă însă, abstrăgîndu-se de la înaltul interes educativ, cartea devine obositoare prin exces de sublim. Împortanța lui N. Bălcescu e mai ales în câmpul ideologic, oricât de redusă ar fi aci originalitatea. Ideile pot să pară prea riguros derivate din idealismul german, deși n-au nici o legătură cu el și sunt venite de-a dreptul de la Mazzini și mazzinieni, de la Cantù de pildă, pe care Bălcescu îl citează. Ele erau locuri comune ale emigrației. Însă Mazzini combina, e adevărat, propoziții enciclopediste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iubiri dureroase, emoțiile crunte ale revoluției, spre a se pierde apoi pe patine în imensitatea polară. Sărmanul Dionis închide filozofia teoretică a lui Eminescu și se bazează foarte superficial pe teoria apriorismului. Metafizica poetului e panteistic spiritualistă, amestec de leibnizianism, idealism german și schopenhauerism. Universul e o sferă spirituală cu o infinitate de spițe ce sunt spețele eterne. Individul însuși are prototipul său. Este evident că mecanica Totului e gândirea și că între cugetarea întregului și a părților, absolut vorbind, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și prin ea națiunea. Ca și în seria Les Rougon-Macquart, indivizii sunt aparențele unor agenți din afara spiritului, morbiditatea atavică, alcoolul, mizeria, în cazul nostru mai ales surparea unei clase prin adulterarea sângelui. Pozitivismul în roman duce în mod fatal la idealism. Când cunoști cauzele răului, poți să-l eviți, și a arăta omenirii buna cauză finală este a o determina spre bine în marginile științei. În Viața la țară ne este înfățișată clasa boierească prin câteva familii "care s-au strecurat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fatala presiune a Apusului asupra țărilor române, care, cum s-a zis, sunt ca niște provincii ale Europei, în imposibilitate de a rămâne în afară de mișcările sociale ale continentului. Apoi, să nu se uite că în mișcările sociale joacă rol și idealismul, adică dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]