1,864 matches
-
dorind să modifice ideile fără a ține cont de comportamente sau de euristica relațiilor conflictuale. Tot răul decurge din faptul că acționăm ignorând metodele și procedeele fundamentale aflate în joc. Prima breșă pe care modernitatea a făcut-o în armura ideatică și instituțională a ordinii publice în care oamenii au trăit vreme de zeci de mii de ani a fost ideea de libertate individuală. Tot ceea ce a construit societatea modernă în politică și economie a fost pentru protejarea acestei libertăți individuale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sale își mai găsesc relevanță și astăzi, mulți termeni impuși de acesta mai sunt utilizați și în zilele noastre. Nu trebuie să trecem însă cu vederea faptul că filosofia politică modernă a adus cu sine o schimbare decisivă a fluxului ideatic, ceea ce a însemnat și o schimbare a însemnătății conceptului de politică. Omul aristotelic era o ființă politică de la natură; cea mai bună lucrarea a omului era polisul, statul. Pentru că, la Aristotel, ființa umană se măsoară prin lucrările sale desăvârșite, aceste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acestei forme culturale în viața omului și a colectivităților, dovedindu-se că numai prin punerea în rol a unei instanțe de ordin spiritual se poate face față cu succes provocărilor, tot mai numeroase și insidioase ale devenirii istorice. Acest context ideatic evidențiază, cum nu se poate mai clar, actualitatea cartesianismului, ce a reușit să regîndească marile teme ale filosofiei, într-un secol al XVII-lea marcat de contradicții și antinomii, similare, cel puțin în plan formal, celor cu care ne confruntăm
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
prin meditație De ce trece Descartes de la fizică la metafizică, de la prejudecățile vremii sale la judecata personală, de ce, aparent se izolează de lume punînd-o sub semnul întrebării și al iluziei? De ce a ales el modalitatea atât de radicală a demolării edificiului ideatic pe care și-l însușise în Universitate ? Natura motivației demersului cartesian poate răspunde la toate aceste întrebări. Descartes are o nevoie vitală de certitudine, măcar de una singură, o certitudine necesară și suficientă pentru a-și întemeia Lumea, noua fizică
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
domeniile de competență”7. Din perspectiva competențelor pe care trebuie să le posede profesorul din învățământul preuniversitar pentru asigurarea calității educației, oferim o reprezentare grafică a acestora: II.5. Empatia și modelarea competențelor pentru profesia didactică II.5.1. Enunțuri ideatice Cunoaștem puține lucruri despre originile adânci ale empatiei, despre natura și rostul ei în lumea educației. Prof univ. dr. Ioan Neacșu 8 definește empatia printr-o sinteză de enunțuri ideatice din care cităm: o este una dintre inepuizabilele resurse generatoare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și modelarea competențelor pentru profesia didactică II.5.1. Enunțuri ideatice Cunoaștem puține lucruri despre originile adânci ale empatiei, despre natura și rostul ei în lumea educației. Prof univ. dr. Ioan Neacșu 8 definește empatia printr-o sinteză de enunțuri ideatice din care cităm: o este una dintre inepuizabilele resurse generatoare de potențial psihofizic în ființa umană, a celui aflat într un proces de educație, în special; o este un mecanism explicativ pentru unele din schimbările semnificative ce au loc în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
lor, rămânerea sub ele sau pășirea dincolo - se poate reorganiza coerent în jurul unui centru unic. Astfel înțeleasă, peratologia poate deveni nu numai axa antropologiei antice, ci axa antropologiei filozofice în general. Însă pentru aceasta va trebui să acceptăm că încărcătura ideatică a complexului peratologic este aceea care contează, și nu blocajul în analiza istorică a unui cuvânt. Este adevărat că buna fixare a obiectului unei discipline s-a bazat întotdeauna pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
religie, dar și ca o doctrină morală și filosofică, "formula predestinată, menită să ne salveze", constituie "o idee de viitor". Diagnosticul pus Ortodoxiei de strălucitul filosof Vasile Băncilă este mai actual ca oricând astfel încât merită citat in extenso, atât pentru ideatica sa profundă, cât și pentru surprinderea exemplară a profilului ei5. Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma care anulează ideea de națiune. Pentru Ortodoxie, modelul christic, vestitor prin Evanghelie a veștii minunate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
al lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Doina & Gustav Hlinka, Pictură naivă - Naive Malerei, Ed. Colorprint, Reșița, 2004; coautoare alături de Viorica Farkaș la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Expresivitatea sa cromatică ține de recuperarea povestirii, în cheia naivă și de parcursul unui traseu de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu universul cotidian, transpus in tematici de abilitare a ironiei sub semnul generozității culorii.” (Ionel Bota) „...Doina Hlinka
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste onirice cu dimensionări neașteptate și cu promisiuni ce pot îmbogăți orizontul ideatic al artei naive de la noi și de oriunde.” (Vasile Savonea) Robu Paul Răzvan 1974 Pictor Născut pe 11 octombrie 1974 în Iași. Studii: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Facultatea Ingineria Mediului. Debut 1995 Roman Petru Nelu 1932 - 1994 Pictor Născut la
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
este tot mai realistă, întrucât progresează spiritul critic și cel autocritic. Copilul capătă capacitatea de a distinge între lumea fictivă și cea reală. În aceste condiții, este tot mai evidentă formarea concepției realiste, logice. În gândire, în elaborările conceptuale și ideatice intervine tot mai mult operarea cu principiile logice, cu seturi de reguli. Algoritmii însușiți în perioada alfabetizării au o stabilitate mai mare față de cei însușiți în perioadele următoare. Prin evoluția și dezvoltarea strategiilor de învățare se acumulează rapid informații și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
crește valoarea discursului, precede, fundamentează, susține, Întreține poezia vorbirii, a vocii, a cuvintelor, ca sonoritate și semnificație. Este vorbire continuă, dirijată și valorificată. Aduce densitate și forță cuvântului și ideii emise. Favorizează implicarea personală prin integrarea În universul afectiv și ideatic al comunicării. Nu este o tăcere pentru altul, ci una interioară, a ta. Subliniază și Întărește sensuri, nuanțează mișcarea ideilor și a trăirilor, le centralizează și le recentralizează. Din profunzimea și provocarea Întrebării, Într-o pedagogie a comunicării aflăm o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
naturii și societății umane, pune în valoare cât mai multe elemente comune ale umanității de pretutindeni. În acest mod, literatura universală poate să inspire o adevărată solidarizare universală. Ea se constituie în primul rând la nivel literar, imaginar, emoțional și ideatic, dar se prelungește în mod firesc și în sfera relațiilor interumane. Literatura universală, astfel înțeleasă, are în centrul său omul universal exprimat în orice limbă, în orice literatură. Marele erou literar este homo archetypus. pe scurt, noua perspectivă comparatistă propune
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Doina & Gustav Hlinka, Pictură naivă - Naive Malerei, Ed. Colorprint, Reșița, 2004; coautoare alături de Viorica Farkaș la volumul Culorile lumini, Ed. Pim, Iași, 2009. „Expresivitatea sa cromatică ține de recuperarea povestirii, în cheia naivă și de parcursul unui traseu de la proiecție ideatică la ansamblu compozițional, printr-o asemenea inteligență a echilibrelor culorii și un demers caracterologic al personajului abordat. Picturile sale comunică, în relație cu universul cotidian, transpus in tematici de abilitare a ironiei sub semnul generozității culorii.” (Ionel Bota) „...Doina Hlinka
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste onirice cu dimensionări neașteptate și cu promisiuni ce pot îmbogăți orizontul ideatic al artei naive de la noi și de oriunde.” (Vasile Savonea) Robu Paul Răzvan 1974 Pictor Născut pe 11 octombrie 1974 în Iași. Studii: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Facultatea Ingineria Mediului. Debut - 1995 Roman Petru Nelu 1932 - 1994 Pictor Născut la
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dintre mit și bandă desenată. Este meritul incontestabil al lui Gelu Teampău de a fi reușit să pună în evidență - clar, subtil și bine documentat - legăturile profunde dintre mit și banda desenată. Așa cum menționează explicit autorul, cartea are ca temei ideatic teoria lui Arthur Asa Berger, conform căreia "cultura" se comportă ca o ceapă, cu straturi succesive de mituri sedimentate în timp. Mitul (povestea sacră) ar constitui, conform acestei viziuni, nucleul ,,cepei", stratul următor reprezentând evenimentele istorice puse în legătură cu acest nucleu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
regilor Franței pe portalele principale ale catedralelor, ca o "actualizare" a regilor din Iudeea antică). Simbolicul se manifestă numai dacă "obiectul luat în considerație [în cazul de față, imaginea, n.n.] este raportat la un sistem de valori subiacent, istoric sau ideatic" (Le Goff 6). În consecință, și o imagine artistică (nu numai o reprezentare mentală) are această relație de semnificare cu sistemele de valori (deși ei nu îi este subordonat simbolicul, în perspectiva lui Le Goff, cel puțin nu explicit). Dacă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
despre imaginar. Un alt aspect important mi se pare a fi legat de noțiunea de reprezentare. Cred că ea poate fi interesantă pentru imaginar și (doar) ca imagine mentală non-fantezistă (ar spune poate Le Goff), dacă este integrată unui complex ideatic sau unei mentalități 1 (incluse, în perspectiva cercetării de față, în imaginar, ca o componentă temporară) sau dacă asigură "prezentificarea" unui rol, unei persoane sau unui obiect, fără un sens simbolic obligatoriu, așa cum se cere aici. Exemple precum regenta sau
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
episteme a fost posibil să inserez o nouă propunere teoretică cu privire la imaginar. Cum noțiunea de mental, difuză și ambiguă, nu mai răspundea în ultimul deceniu presiunilor de ordin metodologic din cadrul domeniului, am căutat să valorific și să resituez mentalitățile (structuri ideatice care se bazează pe micro-narațiuni colective) în ansamblul procesului de imaginare. Noțiunea de imaginar are capacitatea de a ordona "spațiul" mentalului colectiv, nu altfel decât prin modalități asemănătoare celor ale narațiunii: stabilirea locului, a timpului, a personajelor, a raporturilor de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
el este caracterizat totodată de prezența mărcii sacrului și de absența completă a scenariului mitic. Al doilea nivel (depășirea arhetipului se face prin intervenția dubletului categorial "timp-mișcare") este cel al unităților și al structurilor sintagmatice. În cadrul lui putem proiecta complexele ideatice unitare și supra-funcționale de tipul: mitologii, religii, credințe, ideologii, utopii (politice, istorice, științifice). Mijlocul imaginativ prin care aceste unități sunt "narativizate" este mitul, format dintr-o sumă de mitogeme (motive) și miteme (teme) specifice: ... un sistem dinamic de simboluri, de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale acelorași teme. O comparație cu performanțele artistice particulare din culturile catolice și reformate este un non-sens, mai ales din cauza incompatibilității formelor de expresie, a ideologiilor religioase care le-au condiționat, a specificității care, de la un punct, diferă ca "substanță" ideatică. Mai firească ar părea comparația cu arealele ortodoxe. Totuși, dacă se menține drept referință imperiul bizantin, analiza fenomenului imaginarului și a diferitelor sale forme sau particularizări (în funcție de tipul de organizare statală, de ideologia puterii, de aspecte culturale locale) devine extrem de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de instituțiile puterii, conservatoare, formulele au rămas aproape neschimbate în timp. Moștenirea "reziduală" formată din structuri ideatice antice, preluate și transformate în planul oikonomic creștin, s-a întâlnit la nivel local mai curând cu soluțiile pragmatice de menținere în istorie (atât politic și ideologic, cât și social sau economic) decât cu o imaginație culturală fantezistă sau cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]