11,663 matches
-
și experiența participanților în domeniul/domeniile de interes. Criteriile de selecție a experților vizează cunoștințele, iar procesul de definitivare a listei participanților pornește de la surse diverse: publicații în domeniul de studiu, recomandări ale instituțiilor și/sau recomandări ale experților deja identificați. Unul dintre obstacolele care trebuie evitate în această etapă este apariția „efectului de clică” (recomandarea de către experți doar a unor colegi ce împărtășesc aceleași puncte de vedere); acest incovenient poate fi depășit prin recursul la surse multiple de identificare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a p. local pentru dezvoltare social-economică. Pentru crearea unui p., prima fază este cea a diagnozei pentru analiza contextului acestuia. În acest sens, trebuie să se facă un inventar al actorilor instituționali existenți în domeniul de acțiune al viitorului p., trebuie identificați actorii potențiali, rolul jucat de acești actori până la momentul preconizat pentru debutul p.. În cazul dezvoltării unor proiecte locale, trebuie analizată identitatea și cultura locală, potențialii factori de blocaj a procesului de negociere. Etapele unui proces de p. sunt planificarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acțiune. Era evident că doar Guvernul, ca executiv, cu responsabilitate pentru strategia anti-sărăcie, era în poziția de a elabora un plan și de a-l pune în acțiune. Guvernul este însă un complex instituțional format din ministere, agenții, comisii. Trebuia identificată, în interior, instituția responsabilă. În 1998, datorită conflictelor din Guvern, strategia a rămas pe hârtie. Ea nu a fost implementată. În 2001, noul Guvern a instituit Comisia Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) subordonată primului ministru, în cadrul Guvernului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
doar la mult timp după consumarea evenimentelor, de unde și utilitatea ei mai mult istorică decât predictivă. Mai mult, contextul instituțional și social al adoptării deciziilor de politică externă are adeseori un impact specific asupra deciziilor luate, însă unul dificil de identificat și cuantificat. Într-o dictatură, precum cea a lui Hitler sau Stalin, deciziile se iau într-un anumit mod, în timp ce într-o democrație parlamentară sau prezidențială, deciziile se iau altfel, „lanțul” posibilelor influențe și determinisme individuale rămânând greu de detectat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
degrabă temporară, și nu definitivă. Wolfers observă că există componente obiective și subiective ale intereselor naționale, precum și ale amenințărilor la care acestea sunt supuse. Politicile pe care le vor adopta statele în vederea asigurării securității vor fi definite în funcție de interesele naționale identificate și a amenințărilor la adresa acestora (Wolfers, 1952). Dintr-o asemenea formulare reiese că problematica securității unui stat este, mai întâi de toate, o problemă de percepție. Modul în care sunt identificate de către state (de fapt, mai degrabă de către elite și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politic, economic, societal sau ecologic (Ibidem, pp. 124-141). Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare sunt foarte numeroase, orice privire atentă descoperind noi și noi implicații, fapt explicat fie și numai prin uriașa diversitate a socialului. În esență, cele cinci sectoare identificate au un rol analitic, urmând descompunerea „securității naționale” în elemente mai mici, de natură a o face mai ușor de discutat, în funcție de ceea ce societatea în cauză consideră ca fiind periculos. Amenințările din sectorul militar constituie preocuparea majoră a securității unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
globalizării se găsește pe agenda exponenților procesului. Globalizarea nu poate fi zugrăvită numai în culori de alb și negru, ci, cu siguranță, că între efectele pozitive și cele negative se întinde un spectru larg de culori, efecte neutre, care trebuie identificate, analizate și stabilită tendința lor, în ideea introducerii în sfera gestionării. Efecte care ni se par astăzi neutre ar putea deveni semnificative în perspectivă. De exemplu: scăderea creșterii demografice a rasei albe și completarea cu imigranți din alte rase, manipularea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la distanță sau on-line. 1. Precizarea finalității și a populației țintă, adică ce-și propune programul să realizeze la nivelul unui anumit grup. Uneori acest rezultat este „oferit” de organizația care solicită o activitate de formare profesională, alteori însă trebuie identificate și prioritizate nevoile înainte de a determina focalizarea training-ului. Pentru ca programul să se dovedească eficient, este necesară cunoașterea a cât mai multor date despre cei cărora se adresează - populația țintă, cum ar fi: tipul profesiei, nivelul cunoștințelor, deprinderilor și experienței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de prezentare a raportului depinde de audiența căreia se adresează și acoperă următoarele informații de bază (Queeney, 1994): a. Explicitarea situației, a factorilor care au condus spre necesitatea sau decizia examinării domeniului respectiv, evidențierea relației dintre programul intenționat și nevoile identificate. b. Stabilirea standardelor - adică a nivelelor limită sub care se consideră că există o trebuință de învățare. O nevoie reflectă o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, iar standardul reprezintă acea bază utilizată pentru comparație, pentru raționamente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proces - pentru că o evaluare de nevoi nu se poate declanșa fără a ține cont de contextul social, politic, economic și de afaceri în care funcționează organizația sau instituția solicitantă. g. Planul de acțiune propus - ca o consecință firească a nevoilor identificate, în scopul satisfacerii lor. 3. Definirea scopului și a obiectivelor programului, consecutive evaluării nevoilor și expectanțelor participanților, presupune, în cazul scopului, o formulare generală, specificând populația vizată și schimbările care vor apare ca rezultat al pregătirii. Obiectivele programului coincid uneori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tipul de învățare (cunoștințe, deprinderi, abilități de a reuși) și de faptul că de cele mai multe ori se lucrează pe o îmbinare a celor trei, se stabilește conținutul și formatul activităților educaționale care să vină cel mai bine în întâmpinarea trebuințelor identificate, metodele ce vor fi folosite și se evidențiază și gradul de implicare al formatorului, care este mult mai amplu în cazul transmiterii de cunoștințe și a cărei pondere scade în formarea de deprinderi și schimbarea de atitudini (Bee și Bee
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vor fi acoperite fiecare dintre ele, cine este responsabil cu întregul proces. 7. Pregătirea formelor de evaluare a cursanților pentru a determina în ce măsură training-ul și-a atins obiectivele (a furnizat cunoștințele și deprinderile care să conducă la satisfacerea trebuințelor identificate, activitățile propuse au stimulat interesul cursanților, s-au dovedit eficiente, a fost formatul programului corespunzător?) și dacă apare necesitatea unor ajustări intermediare ale acestuia sau ale procesului de monitorizare (follow-up process). Evaluarea nu este în acest caz doar una finală
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factorii ce contribuie la promovarea transferului învățării la locul de muncă (Perkins și Salomon, apud. Tuijnman, 1996). 6. 6. Evaluarea programului de pregătire Teoretic vorbind, evaluarea ar trebui să surprindă toate acele aspecte ale programului care sunt relevante pentru nevoile identificate. În realitate însă, se ajunge la o concentrare pe aspectele care se dovedesc critice și important de evaluat, cu includerea, pe cât posibil, atât a unor cunoștințe, deprinderi și abilități obiective, măsurabile - care oferă o imagine clară asupra punctelor slabe și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în aplicarea practică a cunoștințelor și deprinderilor. 3. Nivelul efectelor indirecte, practice, își propune să vadă în ce măsură ceea ce s-a învățat a fost transferat cu succes în practică, contribuind la ameliorarea performanțelor personale sau profesionale, și în consecință, dacă trebuințele identificate au fost satisfăcute. Acest nivel implică o evaluare, la locul de muncă, a comportamentului consecutiv training-ului și o măsurare a rezultatelor obținute de participanți. Deși este considerat unul dintre cele mai importante nivele ale evaluării, este de cele mai multe ori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indicatorilor dobândește o notă de subiectivitate, iar măsura în care programul produce schimbări la nivelul acestora este și ea marcată de subiectivitate. Dacă „produsele finale” ale programului de pregătire (cunoștințe asimilate, deprinderi formate, etc.) au contribuit la satisfacerea nevoilor inițial identificate, putem considera că resursele alocate au reprezentat o investiție avantajoasă. Procesul de evaluare este cel care scoate în evidență eficiența și impactul programului de pregătire, accentuând punctele bune și identificând căi de ameliorare a performanțelor. De toate aceste informații au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
angajatului, când acesta găsește membrii grupului atractivi și similari în opinii, preferințe, atitudini, comportamentul de conformare apare pe fondul unui proces de identificare. La acest nivel de răspuns, conformismul este susținut de dependența de informații în raport cu colegii din grup. Persoanele identificate ca similare oferă angajatului informații valoroase despre el însuși, indicii privind modul în care trebuie să gândească, să se exprime, să acționeze. Internalizarea se produce în condițiile corespondenței între valorile angajatului și cele care stau la baza normei instituite de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Tuckman, gândindu-vă la propria experiență în grupuri de lucru. Explicați valoarea stadiului II (Răbufnire) pentru dezvoltarea grupului. Care sunt avantajele și dezavantajele acestui moment (în plan individual și în planul grupului de lucru) pentru funcționarea viitoare a grupului? Identificați consecințele negative ale coeziunii grupului de lucru pentru eficiența acestuia. Cum ar putea fi ele contracarate? Argumentați afirmația: „Echipa de lucru prezintă resurse și capacități superioare grupului de lucru.” BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ De Visscher, P., Neculau, A. (coord.) (2001). Dinamica grupurilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiecare interval de timp, elevii erau nevoiți să răspundă la două întrebări închise: „Unde te afli?”(Locația) și „Cine este cu tine?” („Cine”). Pentru a localiza locul unde se află, elevul avea de ales dintr-un număr de 12 variante identificate ca fiind locuri comune unde tinerii ar putea să-și petreacă timpul liber. Pentru a răspunde la întrebarea „Cine este cu tine?” elevul are posibilitatea de a alege mai multe variante, ca de exemplu: singur, cu prietenii, cu familia, cu
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
în virtutea capacităților sale creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului psihologic și a stilului de leadership identificat; elaborarea profilului dominanței creierului pentru ofițerii situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de personalitate corespunzător, precum și stabilirea consecințelor în cazul unor diferențe semnificative. 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fenomen foarte bine cunoscut căruia trebuie să-i măsurăm intensitatea, nu se pornește cu niște ipoteze care trebuie să fie confirmate sau infirmate, ci este abordat un fenomen ale cărui trăsături caracteristice nu sunt încă suficient conturate, care trebuie încă identificate sau aprofundate, urmărindu-se descrieri și explicații cât mai complexe și integrale. Ca tehnică asociată acestei metode s-a folosit interviul semistructurat, care, fiind focalizat pe perspectiva subiecților, pe valorile acestora, pe modul în care văd ei problema, oferă posibilitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
puțin două cazuri individuale În fiecare subgrupă, astfel Încât replicările teoretice Între subgrupe să fie complementate de replicările literale din cadrul fiecărei subgrupe. Studii pe cazuri multiple: holistice sau Înglobate. Faptul că un design necesită studii pe cazuri multiple nu elimină variația identificată mai devreme pentru cazurile individuale: fiecare din ele poate fi holistic sau Înglobat. Cu alte cuvinte, un studiu pe cazuri multiple poate fi format dintr-o serie de cazuri holistice (vezi figura 2.3, tipul 3) sau dintr-o serie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
inițiale? Concluzia este că flexibilitatea necesară nu trebuie să micșoreze rigoarea desfășurării procedurilor În studiul de caz. Exercițiitc "Exerciții" 1. Definirea granițelor unui studiu de caz. Alegeți o temă pentru un studiu de caz pe care doriți să-l realizați. Identificați câteva Întrebări de bază ce trebuie să primească răspuns În urma studiului dumneavoastră. Formularea acestor Întrebări delimitează granițele cazului În ceea ce privește limita de timp relevantă În care trebuie colectate dovezile? Dar În privința organizației sau a zonei geografice relevante? Dar a tipului de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de acces pe care le aveți. Alteori există totuși candidați calificați pentru a constitui cazuri de studiu și trebuie să alegeți definitiv cazul sau seria de cazuri din rândul acestora. Scopul procedurii de selectare este de a vă asigura că identificați cazuri corespunzătoare Înainte de colectarea formală a datelor. Cel mai rău scenariu ar fi unul În care, după Începerea etapei de colectare a datelor, cazul se dovedește a nu fi viabil sau un exemplu potrivit pentru ceea ce intenționați dumneavoastră să studiați
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este un motiv pentru a trage concluzia că explicația respectivă e cea corectă (și că celelalte sunt greșite). Din nou, chiar dacă e vorba de un singur caz, amenințările la adresa validității - În general, un alt grup de explicații alternative - ar trebui identificate și eliminate. În plus, dacă rezultatul identic ar fi obținut Într-un studiu pe cazuri multiple, se va fi realizat replicarea literală a cazurilor individuale, iar dumneavoastră veți putea prezenta rezultatele de ansamblu cu o și mai mare siguranță. Pe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Numiți un studiu de caz care a folosit această tehnică În procesul de analiză. Ce avantaje și dezavantaje specifice prezintă? Cum poate ea să ducă la o analiză convingătoare, chiar dacă este aplicată la un singur caz? 5. Construirea unei explicații. Identificați câteva schimbări saliente care au avut loc În cartierul dumneavoastră (sau În vecinătatea campusului dumneavoastră). Elaborați o explicație pentru aceste schimbări și menționați seria crucială de dovezi pe care le-ați colecta pentru a sprijini sau a pune la Îndoială
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]