3,066 matches
-
structurată pe: (1) O relație de incluziune (EU) NOI, unde NOI reprezintă CDR. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent individual: Emil Constantinescu * agent colectiv: formațiune politică, Guvern actual. * pacient-abstract: program (bine stabilit). • schemă de predicație este realizată pe un proces identitar (α) de apartenență. Dar unul dintre termenii identitari a intrat deja într-un proces acțional (β s-a acceptat deja, cu un program bine stabilit). • schemă rezultativa. Schemă de predicație prin cele două procese este axată pe o aspectualizare continuativa
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
NOI, unde NOI reprezintă CDR. (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agent individual: Emil Constantinescu * agent colectiv: formațiune politică, Guvern actual. * pacient-abstract: program (bine stabilit). • schemă de predicație este realizată pe un proces identitar (α) de apartenență. Dar unul dintre termenii identitari a intrat deja într-un proces acțional (β s-a acceptat deja, cu un program bine stabilit). • schemă rezultativa. Schemă de predicație prin cele două procese este axată pe o aspectualizare continuativa, începută în trecut (vezi β) și care trece
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
următoarea schemă evenimențiala: Diferența politică între un partid la guvernare (PDSR) și unul în opoziție (CDR) se poate observa și la nivelul parcursului discursiv: în mare parte, cele două dispuneri ale predicațiilor sunt în oglindă (a se observă poziția procesului identitar). Contextul social obiectiv este același că și în cazul lui Ion Iliescu, dar, pentru Emil Constantinescu, constituie un avantaj deoarece poate fi interpretat drept efectul guvernării PDSR. Totuși, candidatul CDR nu atacă discursiv nerealizarile celor de la guvernare, ci, mai degrabă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unei persoane). Astfel, dincolo de orice individ unic se va afla întotdeauna un nivel al metasimbolului (Danesi 2002), pe care îl vom identifica în reprezentarea enunțului cu semnificațiile ascunse. Singură concretizare literară a numelui aparține personajului principal, Ileana, al cărei triunghi identitar are următoarea structura: În opinia lui Lakoff (1987: 451), etimologiile folclorice nu implică o simplă plasare istorică în timp și spațiu, ci o anumita schemă psihologică a unei comunități. Astfel, dincolo de metasimbolul de origine ebraica ("răspunsul domnului"), asociat numelui Ileana
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă Ileana pierde prin apartenența la o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele cu care a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină ("par" și "buze"). Corespondentele ontologice și epistemologice (Lakoff, Johnson 1980) transferate dinspre domenii-sursă precum animale ("șarpe"), fructe ("mura, zmeura") sau fenomene naturale ("roua") au o dublă semnificație: pe de o parte, sugerează
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
niciuna dintre cele trei ipostaze 55 ale muncii femeilor: productivă (muncă în sfera publică), invizibilă (muncă în casa/ gospodărie) sau reproducerea ("maternitatea" că munca). Rolurile actanțiale la care tânjește sunt femeia întreținută și apoi femeia lasciva. Dacă frumusețea este elementul identitar narativ pe care Ileana dorește să-l perpetueze, nu același lucru se poate spune despre sărăcie. Această neagă "o componentă fundamentală a existenței umane" (Voicu, Voicu 2007: 185), si anume familia. Provenind dintr-o familie formată dintr-un "tata calic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
motivul pentru care Ileana va adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
actanțiale (soția baronului ungur și femeia ușoară a satului), care demonstrează faptul că satisfacția materială va suplini moștenirea culturală și socială, prin acceptarea unui soț de altă naționalitate și ulterior prin negarea stării de demnitate. ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar Acțiunile unei ființe umane trebuie analizate atât din punctul de vedere al temporalizării (structura spațială retrospectivă, prezența și anticipativa), cât și din punctul de vedere al aspectualizării (structura internă). Aspectualizarea implică existența unui agent capabil de a realiza anumite acțiuni
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului principal: starea de visare la feți-frumoși și feciori de împărați; împlinirea visului apariția feciorului de împărat; starea de fapt prietenii care o iubeau (pentru bani). ÎI.5.c. Iubiri semi-împlinite Traseul identitar al Ilenei poate fi reprezentat prin două semicercuri, fiecare străbătând cele două simulacre, punctul de început neunindu-se cu cel de final: După cum menționam, visul este elementul principal care guverneaza viața Ilenei. Această plonjare în simulacru ("imaginar pasional" Greimas, Fontanille
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1997), Tratat de sociologie, București, "Humanitas", p. 220. 14 Pentru B. Comrie (1991: 6) aspectualizarea este "structura internă a unei situații" și cuprinde trei tipuri de procese: incoative, durative și terminative. 15 Modalizările pe care se axează orice parcurs generativ identitar sunt construite pe aspecte deontice care conduc către un raport de autoritate între doi interlocutori și aspecte epistemice, care implică judecați de valoare. 16 http://www.etymonline.com 17 The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition Copyright(c) 2004, Columbia University Press
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
regenerare a nobilimii prin înnobilare, ca în cazul Belgiei. Totuși, un întreg segment de oameni de rând din înalta societate franceză pretind că își trag originea din aristocrație și valorile ei. Nobilimea, prin înscrierea sa în durată, oferă o marcă identitară unică și foarte invidiată. Înnobilarea, acolo unde este încă posibilă, pare o învestire prețioasă. Ca și în cazul Legiunii de onoare, alegerea unui titlu nobiliar confirmă, în Belgia, serviciile făcute Statului și ordinii de drept. Léopold II, regele Belgiei, a
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mobilitate profesională, în timp ce a doua își are rădăcinile în ideea de familie și în socializarea începută din cea mai fragedă copilărie. Una pare a fi învățată, cealaltă naturală, ca și cum ar fi consubstanțială unui mediu în care se constituie ca element identitar puternic [Wagner, 1998, 2007]. Anglomania franceză Dacă marile familii sunt în mod obișnuit poliglote, preferința se îndreaptă de mult timp spre limba engleză. Odată cu supremația Statelor Unite, stăpânirea englezei americane a devenit astăzi o obligație absolută. Am vorbit deja despre prezența
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) / 99 Concluzii / 119 Bibliografie / 123 Abstract / 131 Résumé / 135 Prefață Rolul bisericii în însănătoșirea simptomelor decăzute ale lumii contemporane este vital. Mai cu seamă în Europa centrală și răsăriteană, biserica contribuie la reconstrucția identitară după deșertul comunist, re-imaginînd noi comunități, cum ar fi spus Benedict Anderson. Cu toate acestea, mutațiile care survin în ultimele decenii sunt caracterizate pretutindeni în spațiul creștin de privatizarea vieții și valorilor religioase, de orientarea de consum, precum și de ceea ce
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
rămîne în tot mai mică măsură "o forță cosmică ce transformă lumea". Pe această cale se deschide cîmpul de acțiune al minorităților religioase, care redefinesc înțelesul și practica credinței pentru mulți reprezentanți ai tinerei generații, aflați în căutarea unor repere identitare durabile într-o lume aflată în schimbare accelerată. Iată cum se naște alegerea privată a religiei, care devine din dat ontologic o problemă de opțiune individuală. La toate mutațiile evocate, în Europa centrală și de răsărit se adaugă și fenomenul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care devine din dat ontologic o problemă de opțiune individuală. La toate mutațiile evocate, în Europa centrală și de răsărit se adaugă și fenomenul "contaminării" provocat de naționalismul și fundamentalismul religios, adevărate ideologii transversale ce pătrund în fisurile ideologice și identitare ale statelor aflate în tranziție spre democrația liberală. Într-un asemenea context mai larg, valorile religioase la români concentrează o mare energie comunitară, putînd călăuzi procesul de reconstrucție a țării. Mulți concetățeni descoperă în "biserică" o ancoră simbolică importantă în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România este una dintre cele mai religioase țări din Europa, așa cum am putut vedea anterior în Figura 1, indiferent dacă definim religia în termeni de afiliere, practică religioasă sau religiozitate la nivel de subiect. Comportamentul religios al românilor ca specific identitar românesc arată gradul de religiozitate al indivizilor care variază "în funcție de o serie de factori sociodemografici, și este justificat că ne putem aștepta și la interdependențe între valori specifice și gradul de religiozitate. Altfel spus, ne bazăm pe ideea că oamenii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
despre un angajament concret într-o viață religioasă conformă cu gnoseologia teologică a Bisericii. Comportamentul religios al românilor fiind așa de puternic atât la nivel individual, cât și la nivel de societate per ansamblu putem afirma că avem un specific identitar românesc. Nu ne vom ocupa în acest studiu de religiozitatea în rândul populației, ne vom ocupa, în schimb, de relația dintre Biserică și instituții de asistență socială din România finanțate public. Biserica deține prin însăși formația ei aplecarea spre întrajutorare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional în cadrul activităților de asistență socială proprii unei direcții județene de profil din România. 5. Obiective specifice Os1 Examinarea specificului identitar în registrul orientării religioase, suportului social perceput și implicării comunitare non-formale pentru angajații DGASPC-CS. Os2 Studierea relațiilor reciproce dintre orientarea religioasă, suport social perceput și implicare comunitară non-formală în cadrul DGASPC-CS. 6. Ipoteze: * I1 Profilul sociologic majoritar al angajaților din DGASPC-CS
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
chestionare, toate fiind valide. Datele au fost introduse și prelucrate în programul SPSS. După prelucrarea lor avem următoarele rezultate, ținând cont și de ipotezele emise în cercetarea noastră: Ipoteza 1 (I1) Prin prelucrarea descriptivă a rezultatelor, se obțin următoarele pofile identitare în registrul celor trei dimensiuni majore vizate (implicare comunitară nonformală, orientare religioasă, suport social perceput), precum și a celorlalte variabile independente de status (vârstă, gen, vechime în organizație), redate în Tabel 3. Tabel 3. Portretul sociologic majoritar al subiecților participanți la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
semnificative în raport cu nici una din dimensiunile scalelor/subscalelor analizate. În cele ce urmează vom face și o analiză sumară a rezultatelor. (I1). Preocuparea principală care ne-a ghidat în demersul nostru de cercetare a fost să evaluăm măsura în care profilul identitar al angajaților unei direcții de protecția copilului dintr-un județ din vestul României se configurează într-o structură specifică, care potențează implicarea socială a acestora în comunitate. Sigur, în conformitate cu rezultatele avute la cercetarea la nivel național care privea relația dintre
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care, în Capitolul II al lucrării avem aspecte despre religiozitate la români unde cercetările sociologice contemporane arată că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a slujitorilor ei în activitățile de asistență socială din România (în acest caz, protecția și promovarea drepturilor copilului) este destul de mare. Tendința atestă cum în pofida sporirii semnificative a practicilor secularizante din ultimele decenii la nivel individual religiozitatea rămâne o ancoră identitară esențială în construcția identității sociale a subiecților care compun societatea românească contemporană. Comparativ cu alte state foste comuniste, în România, după căderea comunismului, valorile cercetării sociologice cu privire la afilierea religioasă a românilor, arată că doar 2% s-au declarat neafiliați unei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în vederea realizării unor locașuri de rugăciune Demersul nostru sociologic arată că religiozitatea la români este destul de mare. În țara noastră, doar 2% din populație se declară neafiliați unei religii. Fenomenul religios în România poate fi catalogat ca fiind un specific identitar românesc, lucru de altfel tratat de către noi în cuprinsul acestei lucrări. Rolul Bisericii în activitatea de protecție și promovare a drepturilor copilului este unul consistent. Biserica, prin slujitorii ei, este chemată la o colaborare formală sistematică (potrivit cercetării la nivel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
legătura organică dintre cadrul natural, profilul psihologic al artistului autohton și tiparele creativității. Ca atare, naratorul adoptă mai întâi postura criticului și apreciază că literatura română n-ar fi decât expresia caracteristică a sufletului țărănesc și a civilizației pastorale, coordonatele identitare ale etnosului nostru fiind ilustrate estetic de poezia lirică (sublimare a doinei populare) și de povestirea născocită în zvon de șezătoare (sunt amintiți ca reprezentativi pentru spiritul locului Creangă, Dragoslav, Sadoveanu). În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gândim la disocierile pe care Lovinescu însuși le făcea, în propriile scrieri memorialistice, între "voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de umbră: teoria progresului prin imitație ("voință
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]