3,638 matches
-
curajoși”. Astfel, următoarele ședințe, despre Mussolini, Bergson, Proust, Gandhi, Valéry au fost mai liniștite, dar cu asistență rarefiată, încasările scăzând și pierderile suportându-le asociații. Pe Mussolini l-au prezentat Mihail Polihroniade (De la om la idol), H. H. Stahl (De la idol la om), Al. Cristian Tell (Creatorul), Constantin Enescu (Distrugătorul), Richard Hillard (Antidemocratul), Mihail Manoilescu (Concluzii). La tema Bergson a prezidat C. Rădulescu-Motru, iar vorbitori au fost Comarnescu (despre om și filosof), N. Bagdasar (despre intuiție), Constantin Floru (despre devenire), Emil
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și susținut de Mihail Sebastian (omul și opera), Anton Holban (suferințele lui Swan), Eugen Ionescu (humorul lui Proust), Petru Comarnescu (snobismul lui Proust). Despre Valéry au vorbit Comarnescu, Emil Gulian, Mihail Sebastian și Andrei Tudor. La ultimul simpozion din seria „Idoli”, consacrat lui Gandhi, a vorbit cu mare efect Mircea Eliade. Începând din 15 octombrie și până în 18 decembrie, la Sala Dalles încep conferințele-spectacol din ciclul dedicat culturii române contemporane; cea dintâi, susținută de Paul Sterian, se ocupă de poezie; despre
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
literară”, 36, 42, 44; Mircea Eliade, Cretinion, CU, 1932, 2729; M., Un simposion politic, „Stânga”, 1932, 1; Nicolae Roșu, Să ni se răspundă, VL, 1932, 139; [Asociația Criterion], „Epoca”, 1932, 1122, 1123; Mihail Sebastian, Criterion, CU, 1933, 3051; Mihail Sebastian, „Idoli” și prezentări, „România literară”, 1932, 35; Ion I. Cantacuzino, „Răspundem”. Pro domo, „România literară”, 1932, 43; Ion Plăieșu [Mircea Eliade], S-a încheiat un ciclu, „Credința”, 1933, 11; Nicolae Roșu, Fapte și idei, „Axa”, 1933, 6; Mircea Vulcănescu, Basmul cu
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Cartea Moldovenească (din 1961) și director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese într-un act, povestiri pentru copii. A semnat și câteva piese de teatru, circumscrise unor probleme de etică din lumea oamenilor de artă: Idolul (1975) și Lasă-i plopului măcar o frunză (1984), precum și scenariul de film Joaca de-a moartea. Cartea Spulber (1961) e romanul unui singur personaj, a cărui experiență conturează un destin uman în devenire. D. manifestă interes pentru cazurile de
DAMIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
moartea. Cartea Spulber (1961) e romanul unui singur personaj, a cărui experiență conturează un destin uman în devenire. D. manifestă interes pentru cazurile de conștiință dificile, preferând să descifreze diagrama stărilor sufletești tăinuite. SCRIERI: Spulber, Chișinău, 1961; Fricosul, Chișinău, 1961; Idolul, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 159-178; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 44-51. M.Dg.
DAMIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se caută pe sine. Sensibilitatea lui înfiorată de ciudate presimțiri (poezia Teama de
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
chiar întâmplătoare, junele critic detectând la stihuitoarea care s-a stins pretimpuriu unda de prevestire a tristului sfârșit. Câte o expresie fericită denotă anumite disponibilități pentru exercițiul analitic, deși, mișcat de soarta suferindei adolescente, C. nu-și controlează exclamațiunile. SCRIERI: Idoli de humă, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Autentice..., Arad, 1926; Viața și opera poetei Alexandrina Mihăescu, București, 1926; Pata de cerneală, București, 1928; Versuri, Craiova, 1935. Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 39-43; Eugen Constant, Evocări, postfață
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
limbaj poetic sacral amenință sinceritatea comunicării. Ceea ce „salvează” în bună parte poemele este scepticismul ivit din conștiința unui antecedent livresc, resimțit ca o piedică („presimțeam că voi rămâne închis într-o carte”). Acest fapt duce la despărțirea de modele și idoli, pentru că finalmente C. nu poate fi încadrat în paradigma autorilor de factură livrescă. Lectura a avut, într-adevăr, putere ascensivă („toată copilăria am crezut că citind/ îmi vor crește aripi”), poetul închipuindu-și că urcă mereu „o golgotă de vorbe
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
teme, între care și reconstituirea istoriei marelui capital financiar transnațional. Plănuise o scriere epică de mari proporții - Dinastia Sunderland Beauclair -, care să urmărească evoluția unei asemenea instituții de la începuturi până la zi, dar nu a izbutit, în cele două cicluri apărute - Idoli de aur (1967) și Păsări de pradă (1969-1979), ambele de câte trei volume -, să acopere decât perioada 1790-1825. Este povestită biografia întemeietorului acestei „dinastii” de bancheri, un american cu o personalitate puternică, autorul încercând să evidențieze procesul de formare a
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
mecanic bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le recunoaște izolat, fără a surprinde și principiul lor central de funcționare și semnificația”. Altă dată, contestare agresivă, criticul de la Iași devine „un idol diform, dar învestit cu aureola mistică întreținută de partizani [...], duh plutitor între zidurile locașului de devoțiune”. Nu-l agrea pe Mihail Dragomirescu, căruia ( puțină vreme ) îi fusese asistent la Litere; îi repugnau rigidățile sistemului lui estetic, recunoscând însă profesorului „probitatea
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
sistem închis de idei, n-a fost un critic, în accepția obișnuită a cuvântului, fiindcă n-a profesat o disciplină, cu toate răspunderile ei; n-a fost un creator de valori, fiindcă Zarifopol era prea sceptic spre a-și înălța idoli definitivi” (Pagini de jurnal). Nici Mihai Ralea nu-i smulge vreo apreciere pozitivă, ba chiar „orgia de idei” a acestuia, „dezordonata aglomerare de citate, de nume proprii și de idei” s-ar înscrie în „beția de cuvinte” denunțată cândva de
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al tinerilor poeți grupați în jurul revistelor „Festival” și „Rod nou”. Deși foarte tânăr, e înconjurat de admiratori și emuli, încât unii încep chiar să vorbească de o „școală batoviană”. Ambiția vădită a lui B. era aceea de a stăpâni un
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
de a face pe oameni să se scarpine, ci pe cititor să zâmbească”. În același articol inaugural, apăsând asupra ideii de independență, Arghezi arată tranșant că B. de p. „apar din inițiativa strict personală a unui scriitor, fără bănci, fără idoli, fără partid politic și fonduri inexplicate, adică în toate condițiunile dorite de expresia sincerității”. Reiterată și asumată cu curaj și mai târziu, în ciuda dificultăților pe care le presupune (Numărul o sută), această libertate a propriei inițiative îi îngăduie poetului să
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
discuție ce cruța amorul propriu al fiecăruia. Și apoi, tânăra franțuzoaică avea avantajul de a concentra în existența ei momentele cruciale ale istoriei țării noastre. Trăise pe vremea țarului și supraviețuise epurărilor staliniste, traversase războiul și asistase la căderea atâtor idoli. Viața ei, profilată pe secolul cel mai sângeros al imperiului, dobândea în ochii lor o dimensiune epică. Ea, franțuzoaica născută la celălalt capăt al lumii, urmărea cu o privire goală unduirea nisipurilor dincolo de ușa deschisă a vagonului („Dar cine naiba
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Nu-mi ard ca tine carnea pe-al patimelor rug Și uneltesc, s-o sfarăm, altfel de meșteșug. De cărnurile albe eu fălcile-ți dizbrac.... Și tu te miri, crăiasă, când tu zâmbești, că tac? Ce ești tu pentru mine - idol frumos de tot, Dar idolului mândru cu mintea ochii-i scot. Și pielea de deasupra și buzele îi tai Și ce rămîne-atuncea naintea minți-mi - vai! Hidoasa căpățână de păru-i despoiată Din sânge și din flegmă scârbos e închegată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
carnea pe-al patimelor rug Și uneltesc, s-o sfarăm, altfel de meșteșug. De cărnurile albe eu fălcile-ți dizbrac.... Și tu te miri, crăiasă, când tu zâmbești, că tac? Ce ești tu pentru mine - idol frumos de tot, Dar idolului mândru cu mintea ochii-i scot. Și pielea de deasupra și buzele îi tai Și ce rămîne-atuncea naintea minți-mi - vai! Hidoasa căpățână de păru-i despoiată Din sânge și din flegmă scârbos e închegată. Tu crezi că poți pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu faci în viață Fără trei martori, fără cel clevetit de față. 2 2262 Ce?... Ochii-ți cu-ndoială spre mine se înhoalbă... Tu! tu ai suflet negru, deși ți-e pielea albă. 3 2262 Dorit și umed ochiu-mi idolul și-l privește, Pe tabla nălucirei adânci îl zugrăvește. Și acest chip preadulce din minte nu îl șterg, În somn el mă urmează, în mine-i dacă merg. Astfel mă asuprește dormind sau fiind treaz Și vecinic văd nainte-mi al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-mi deie [o] putere Să pot descrie vouă al vieței mele vis Și-ntreaga vecinicie din sufletu-mi închis. Visarea mea cernită întoarce câteodată A vremei uriașe înfricoșată roată, Cu secolii săi palizi, cu stinsele-i popoare Ce-nchinau idoli monștri și le zideau altare. Când sufletu-mi e[-o] noapte bătrână și tăcută, Cu codrii săi de secoli {EminescuOpVIII 157} [ARBORE] Mă-nchin M[ăriei] Tale! ȘTE[EFAN] Portare, voi aici! [ARBORE] Nu trebuie să-l urmeze pe cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i o vecie. O! în bătrân și-n tânăr ruina înfierbîntă Un dor fără otară sau o durere sântă. Numai pentru un suflet stricat și pustiit Ruina e proverbul unui om nebunit, Sau o problemă tristă și fără înțeles, Un idol din vremi negre, păgâne - un eres! Eres?... Moldovă veche, iubirea pentru tine Azi e-un eres, bătrână... azi nu mai șade bine! ȘT[EFAN] Eu nu pricep aceea ce vrei să-mi zici. Căci eu, De-am înțeles... atuncea îți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
V] [SCENĂ] 2262 ȘTEFAN Popor, mormânt măririi-mi, eu te urăsc popor, Priviți de azi nainte cu cine mă-ncongior, Cu fățării satane, cu oameni care-i pot Să-i sfărăm, să-i desprețui orcînd îmi va plăcea, Asupra ta, o idol, Domn peste capul tău, Eu mă proclam prin sângiuri de-al nopții Dumnezeu. * O, taur al Moldovei prin marea de-oameni vie Te văd trecând puternic cum trece-o vijelie {EminescuOpVIII 181} Cu tunet și cu fulger pe-a undelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bucurie) Bate, bate, bate! (își încrucișează astfel brațele ca și când ar voi să-și ascundă inima, cum fetele ce se scaldă își ascund sânul ) Va să zică îl iubesc... îl iubesc pe Ștefan. Și-ntr-adevăr...... trăită în suvenirea lui... în poeziile lui... neavând alt idol, alt ideal...... puteam oare să iubesc pe altcineva decât numai pe el?... O! [î]l voi urma-n Italia, -n țara ce-i place lui... și-l voi [iubi] cum iubeam pe poetul nebun al visurilor mele... care acum văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne-am vorbit eu și cu actorii de-a-ți veni din când în când cu câte ceva în ajutor. (boțește hârtia ș-o aruncă pe masă) Ș-aceasta mie, mie care le-am fost odată tot, care le-am fost odată idolul lor? SERV[ITORUL] Na, na, na! doar n-ei fi crezând că-ți atacă cu asta onoarea! HISTR[IO] Mie - o pomană? O, câtă milă au ei; da e adevărat sunt netrebuincios, bătrân, tâmpit... O, câtă milă, câtă milă! SERV
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am propus să mă îngraș Din sudoarea adunată de stăpânul bogătaș. LAIS Este cu putință oare? CHALKIDIAS Da. Mărturisesc curat Cumcă eu nu sunt un rege prins. LAIS Ce spune? BOMILKAR S-a trădat Singur." Rege
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iertăm actorului că nu mai vrea să audă neci de-o critică mai mult, pentru că în specia asta de scriitorie se întrebuințează în genere penele mai tâmpite, de unde apoi nu izvorăște dezaprobarea din invidență, ci numai spre a sacrifica unui idol". Foi dramaturgice, II, pag. 29. {EminescuOpXIV 251} {EminescuOpXIV 252} O activitate căzută în opiniunea publică (înspăimîntă) respinge de sine naturi talentate și însemnate de a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt deosebite la cel cult și la cel ignorant decât prin grad, nu prin fel, precum și lipsa circulației și schimbului de impresii prin o limbă și o literatură comună tuturor, singura care face din populație o națiune. ["PĂGÎNUL, ÎNCHINĂTORUL DE IDOLI... "] 2264 Păgânul, închinătorul de idoli, chiar creștinul ignorant își adoră pietrele și bețele; și-n loc de a le considera numai ca semne, ca simboluri ale sentimentului religios, pe care spiritul omenesc nu e-n stare a-l exprima altfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]