7,468 matches
-
Noi, profesorii, greșim uneori în felul în care îi etichetăm pe elevi. Aceasta este nu numai o trăsătură a meseriei noastre, dar, din păcate, și a neamului nostru românesc și chiar a condiției noastre de muritori. Știu însă că și Iertarea este un sentiment care ne caracterizează, mai mult decât pe alte popoare. Îmi aduc aminte de doiul pe care vi l-am dat la bacalaureat. Îmi pare rău. Dar poate că a fost mai bine așa. Dacă ați fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
încrederii că sentimentele lui sunt legitimate de însăși patroana beatificată a Contesei, care, iată, i se arătase doar lui. Sub privirea blândă din spatele ochelarilor fumurii, cei doi simțeau un impuls aproape organic de a-și povesti viețile, de a cere iertare, de a se spovedi încontinuu în cele mai mici detalii ale faptelor și gândurilor lor. - Palatul Contesei se află undeva în... spunea Horațiu sub privirea hipnotică și blândă a Maicii. Dar știi dumneata mai bine! Maica dădu din cap aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pas Înapoi. Eram din ce În ce mai dezgustat de mine Însumi, la gândul că nu eram În stare să fac absolut nimic pentru femeia din fața mea, sfâșiată de disperare. Simțeam o nevoie acută de a Îngenunchea În fața ei și de a-i cerși iertarea, de a primi ordine de la ea și de a le Îndeplini cu fidelitate, Îmi doream să Îmi primesc pedeapsa și să-i jur loialitate. Toate aceste dorințe deveneau din ce În ce mai puternice și Începeau să descompună În mii de bucăți tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai Înaltă cam cu opt centimetri. Noriko privi spre podeaua pe care se rostogoliseră cuburile de gheață și culoarea Îi pieri din obraji. Rămase surprinsă de răceala care se citea pe fața lui Keiko Kataoka și Încercă să-i ceară iertare, Însă parcă avea limba legată. Nu reușea să scoată nici un cuvânt. — Ah, scuzați-mă! Ce să fac? Ce-aș putea face? În momentul În care lacrimile Începură să i se prelingă din colțurile ochilor, Keiko Kataoka Îi arse cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pe Noriko de după umeri și o ajută să se ridice, apoi Îi vorbi mângâind-o pe păr. — Noriko, Keiko e secretara mea, de aceea e mai dură cu tine și te ceartă. Nu-i nimic, o să-i cer și eu iertare pentru tine. Dar uite! Ți s-a udat fusta. Mai bine faci un duș. Da! Du-te repede și fă un duș. Noriko se agățase de umerii bărbatului și plângea În hohote. Voia să-i spună: „Da, mă duc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
hohote de plâns, cu fața schimonosită de durerea ce provenea din clitorisul ei umflat cât degetul cel mic, În care cineva Îi Înfipsese un ac, de care agățase un fir de gută. Chiar și când lua chipul mamei mele implora iertarea cuiva. Toate femeile acelea se târau În patru labe, ca niște câini, cu genunchii Înroșiți, cerșind iertarea unui personaj a cărui identitate Îmi rămânea necunoscută. De un lucru eram Însă sigur: nu eram eu acela. Încercam să-mi imaginez acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mic, În care cineva Îi Înfipsese un ac, de care agățase un fir de gută. Chiar și când lua chipul mamei mele implora iertarea cuiva. Toate femeile acelea se târau În patru labe, ca niște câini, cu genunchii Înroșiți, cerșind iertarea unui personaj a cărui identitate Îmi rămânea necunoscută. De un lucru eram Însă sigur: nu eram eu acela. Încercam să-mi imaginez acel chip, așa cum pe vremuri sclavii trăgeau cu ochiul pe furiș la plecarea familiei regale. Pentru un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
eu și TU Elena Marin Alexe eu sunt peregrină, Tu dalbă lumină ce grija mi-o poartă și calea-mi arată. eu rugi adunate, Tu milă, dreptate, eu neascultare, Tu pace, iertare. eu pumn de tărână, Tu mă porți de mână , mă conduci prin lume spre-o țară anume. eu plâng în neștire, Tu plin de iubire în brațe mă ține, la greu și la bine. eu mâna ce scrie, Tu ești
eu ?i TU by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83348_a_84673]
-
Tânjind după adevăr Amăgit am fost adesea Și mușcând mereu din măr Tot amarul vieții mele L-am simțit mereu pe buze Doar că El privind la mine Nu mi-a aruncat acuze Ci în bratele-I cu milă Și iertare m-a cuprins În dragostea arzătoare Inima mi s-a aprins Sufletu-mi se-nvioreaza Când spre Tine îmi îndrept Gândul meu și rugăciunea Drag Isuse și Te-astept... Cum așteaptă dimineață Zorii s-o împodobească Cum străjerii așteaptă ziua
R?t?ciri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83349_a_84674]
-
pe aproapele nostru, să-l apreciem ca ceva mai presus decât noi! Sau nici măcar la egalitate! Și atunci unii se miră că apar conflicte ireparabile, când nici dintr-o parte nici din alta nu există dragoste, respect, putere de sacrificiu, iertare. Comparație! Mereu trăim, comparându-ne cu alții... Să fim ca și cutare, de ce numai el poate!? Cine este el sa facă cutare lucru? Se spune că un băiat curta două fete deodată. Una era foarte bogată, dar nu așa frumoasă
DESPRE COMPARAŢIE ŞI COMPETIŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364318_a_365647]
-
le-am petrecut împreună în urmă cu un an în străinatate, când am sărbătorit și semnarea celui mai valoros contract pentru firma noastră. Hai să luăm o pauză și te invit la un club să ne distrăm, ca să-mi cer iertare pentru greșeala mea! Au plecat împreună, iar Claudia era în culmea fericirii. Au dansat și au băut șampanie până după miezul nopții, iar când au plecat Andrei a invitat-o la el acasă. A fost o noapte nebună de dragoste
FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364438_a_365767]
-
mers al mănăstirii, aș vrea să-mi spui, fie-mi iertat că am ascultat cum te rugai pentru Leana și Andrei, ce păcat au făcut robii lui Dumnezeu? Cine sunt ei? De când ai călcat pragul sfântului lăcaș, ceri îndurarea și iertare Mântuitorului pentru cei doi... - Prea fericită maică stareță, Lenuța a fost surioara mea, iar Andrei, soțul ei. - Spune, draga mea. Te ascult. - Înainte de-a trece la cele veșnice, biata mea surioară... Lenuța, care se îmbolnăvise de plămâni, m-a
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
sfârșit, măicuța Sevastia a scris (într-un caiet ale cărei scoarțe înegrite de vreme se scorojiseră și se rupseseră la colțuri) povestea lui Andrei și a Lenuței, și multe învățăminte cu privire la îndreptarea nelegiuiților pe drumul cel bun, cât și despre iertarea păcatelor... pe care le fac oamenii într-o viață trecătoare pe acest pământ. Referință Bibliografică: Partea a IV/a ULTIMA SPOVEDANIE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 961, Anul III, 18 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
mare Ețti pâinea iubirii de dor aburind. Tu dărui iubirea-ți nestinsă în veci Și poduri de suflet zidești ne’ncetat Alese miresme presari pe poteci Pe care ți-e pasul mereu frământat. Tu mângâi cu dragoste totul în jur Iertarea o porți smerită pe umeri Ți-e sufletul tandru și-atata de pur Încât dăruind tu n-arăți când suferi. Femeie ești astăzi când zorii mijesc Și mâine vei fi tot aceeași, femeie Tot ce ai dăruiești și-i atât
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
de mare din zbateri de stâncă Ochi strălucind printre-mbrățișări Rumenă pâine fierbinte, ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești peste tot Ne-ncetat izvorăști hărnicia „pretinsă” Și pasu-ți zorește când eu nu mai pot. Iubire, mângăiere, iertare oferi, Sarcini pe umeri, smerită, tot porți, Puritate, tandrețe ; nimica nu ceri... Tribut vieții plătești, cum cade la sorți. Ești trează, femeie, când zorii mijesc Și-alergi până-n seară; și mâine la fel, Iubirea o porți în chipul cel mai
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
pentru sufletu-ți umil, De am greșit, îmi port și-acuma vina furnicilor strivite sub călcâiul de copil. Îmi port crucea plecării mele din sat, Alergând după fluturi sub cerul depărtării, Iar dacă, uneori, am căzut în păcat, Îți cer iertare,mamă,la ceasul înserării. Îmi aprinzi zorii luminii ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei mă închin sfios, De Sus, știu, tu prin lume mă urmezi Și mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
în parlamente, în guverne, în armată și în alte posturi de conducere. Totodată există homosexuali care doresc să fie salvați, cărora le este rușine de păcatul în care trăiesc, doar că sunt dependenți. Pentru aceștia cred și eu ca exista iertare și mântuire, dacă se lasă de păcat. Oare această stare de păcat dus până al rang de artă, până la absurd, are legătură cu prăbușirea lumii în care trăim? Oare cei peste care a căzut turnul din Siloam erau mai păcătoși
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
diavolesc, cu diavolul. De ce se scufundă America? Dumnezeu știe! NU găsești porci și scroafe homosexuale, dar găsești bărbați și femei homosexuali și lesbiene. NU găsești câini și catzele homosexuale, dar găsești bărbați și femei homosexuali și lesbiene. Eu cred în iertarea Domnului, însă DOAR pentru cei care o caută și sunt interesați de această iertare! Dar pentru cei care își susțin cu ostentație "dreptul"lor de a păcătui, cred în JUDECATĂ lui Dumnezeu, care este ÎNDELUNG RĂBDĂTOR ȘI PLIN DE BUNĂTATE
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
homosexuale, dar găsești bărbați și femei homosexuali și lesbiene. NU găsești câini și catzele homosexuale, dar găsești bărbați și femei homosexuali și lesbiene. Eu cred în iertarea Domnului, însă DOAR pentru cei care o caută și sunt interesați de această iertare! Dar pentru cei care își susțin cu ostentație "dreptul"lor de a păcătui, cred în JUDECATĂ lui Dumnezeu, care este ÎNDELUNG RĂBDĂTOR ȘI PLIN DE BUNĂTATE, dar care NU SE LASĂ BATJOCORIT de fiii oamenilor. Și cred că este o
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuși, ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac." Exact cum spuneam: râul este pus la rang de cinste. Totuși, ÎNCĂ MAI EXISTĂ IERTARE ... ! Ioan Ciobota = www.ioanciobota.wordpress.com = Referință Bibliografica: Eseu - De ce se scufundă America? / Ioan Ciobota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
puțin pe faleză. Isac a trimis-o pe Eva să vină după ea și când a văzut-o cum o păzea, a luat-o de braț și i-a spus că nu o să facă nicio prostie. Aceasta și-a cerut iertare și i-a spus pe un ton convingător. -Doamna mea, poate vorbesc cu păcat, dar nu o să uitați durerea asta decât într-un singur fel. Ascultați-mă pe mine! Sunteți tineri și trebuie să faceți un alt copil. Asta-i
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
veniți de sus.) Și cum petrecea Prea Sfântul Cu meseni-n veselie, Vin la masa lui trei fete Să aducă o solie. Și-nclinându-se sfioase La Sân’ Petru înainte, Ziseră toate deodată; - Sărutăm dreapta, Prea Sfinte, Ne cerem smerit iertare, Că aici te-am deranjat, Dar avem solie mare Și nu-i timp de așteptat. Dar era harababură, Că-și dădeau cu toate ghes, Încât bunul Sfântul Petru Nici-o boabă n-a-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe Cerescul
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
mâna și a sărutat-o de câteva ori până să se dezmeticească avocata și s-o retragă. Apoi a plecat fericită pe ulicioara unde știa că este o biserică mare. A intrat și a aprins trei lumânări, rugându-se pentru iertarea ei și pentru sănătatea avocatei. A zăbovit cu privirea pe icoanele vechi de pe pereți și a hotărât să se roage la fiecare. Nu știa cum se procedează A îngenuncheat, stingherită de privirile femeii de la care cumpărase lumânările, s-a închinat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
civice a Antichității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane". Măreția Persoanei lui Iisus Hristos nu constă
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine, cu cel ce m-a vândut.( Îți cer iertare Doamne). Rostirea are strălucire și densitate echilibrată,spre deosebire de optzeciști care au densitate incoerentă și dezechilibrată.Poetul Gavril Moisa a știut să ridice criza la solemnitate, ceea ce arată nu doar o sensibilitate în expansiune, ci și o conștiință în stare de
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]