1,395 matches
-
30. Zona Botoșanilor nu a fost însă doar leagănul localismului creator, în sensul explorării temelor și valorilor locale. În județul învecinat - Dorohoi, în 1928, un grup de scriitori evrei pune bazele revistei avangardiste Unu. Sașa Pană, Stephan Roll, Ion Călugăru, Ilarie Voronca și alți colaboratori decid spargerea tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
versuri sau fragmente în proză, studii sau cronici. Numărul revistei din 1933 le dedică un articol, listând numele doamnelor și domnișoarelor, precum și titlurile publicațiilor acestora. În deceniile interbelice au semnat: Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V. M. Șesan - traduceri, Ada Colnicu - proză, Lilly Bulandra - versuri, Areta Vitencu - versuri, Carmen Sylva Isopescu - versuri, Lya Nella - versuri, Aspazia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a avut și un cerc de colaboratori, aceiași ca la „Universul literar”, care figurează și aici cu versuri și proză: George Coșbuc, Carol Scrob, Radu D. Rosetti, I.A. Bassarabescu, D. Stăncescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), D. Teleor, Carmen Sylva, Ilarie Chendi, Elena Sevastos, Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Al. Antemireanu, Nicolae Țincu. Câteva traduceri din Turgheniev, Maupassant, Alfred de Musset, Catulle Mendès, Alphonse Allaïs sunt făcute de I. S. Spartali, Carol Scrob și B. Marian. U.i. a contribuit, prin consecventa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
limba română. Paralel cu exercitarea profesiunii didactice, desfășoară o notabilă activitate culturală și organizatorică în secțiunea școlară a Astrei și se implică în efortul de modernizare a învățământului primar și secundar. Prieten cu St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Scurtu, Ilarie Chendi, Panait Cerna, Constantin Sandu Aldea (împreună cu care semnează, în 1908, libretul operei Șezătoarea, muzica aparținându-i lui Tiberiu Brediceanu), B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
din M. Sadoveanu, fără arta lui, nuvela cu lipoveni în Deltă și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte (un arhivar destituit). Ion Ciocârlan, în proză, Maria Cunțan în poezii sunt simpliști și neînsemnați. ILARIE CHENDI Critica acestei direcții se încearcă a o face ardeleanul Ilarie Chendi (1872-1913), care cere operei trei calități principale: "legături distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte (un arhivar destituit). Ion Ciocârlan, în proză, Maria Cunțan în poezii sunt simpliști și neînsemnați. ILARIE CHENDI Critica acestei direcții se încearcă a o face ardeleanul Ilarie Chendi (1872-1913), care cere operei trei calități principale: "legături distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea însă condiții de conținut, precum rezultă din expresii ca "grele rătăciri estetice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
masques du pouvoir, Librairie Vuibert, Paris. Charaudeau, Patrick, (2005b), Les médias et l'information. L'impossible transparence du discours, De Boeck, Bruxelle. Charolles, M., (1978), "Introduction aux problèmes de la cohérence des textes", în Langue française, nr. 38, pp. 7-41. Chendi, Ilarie, (1999), Eminescu și vremea sa, Editura "Viitorul românesc", București. Chingareva-Slavine, Elèna, (2003), Sémiotique, linguistique et modélisation, Lavoisier, Paris. Chivu, Gheorghe, (1997), Considerații asupra limbajului bisericesc actual, Editura Academiei Române, București. Chomsky, Noam, (1957), Syntactic structures, Mouton, La Haye. Chomsky, Noam, (2001
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei literaturi de bună calitate. În paginile ei G. Coșbuc a tipărit pentru prima dată Noapte de vară, precum și alte poezii originale și traduceri. Tot aici debuta, dacă nu se iau în considerare versurile din revista școlară „Muza”, viitorul critic Ilarie Chendi (1893). Colaborează cu versuri și George Simu, Petre Dulfu, Zaharia Boiu, iar cu proză V. Ranta-Buticescu, C. Szatmary, T. Simtion. Un grup de intelectuali transilvăneni (Anton Pop, Iacob Onea, Marioara Bosga ș.a.) trimite culegeri de folclor din jurul Năsăudului, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
ca drojdia, frazele cronicărești ale iluștrilor sămănători”. După ce sesizează „lipsa cumplită de colaboratori”, articolul atacă dur: „oricât de conștiincioși suntem față de meritele vechilor poeți Vlahuță și Coșbuc, nu putem ascunde faptul că ei nu ne mai inspiră astăzi nici o încredere”. Ilarie Chendi răspunde prompt acestor acuzații, ceea ce atrage o nouă ripostă (Întâmpinare „Sămănătorului”) și o nouă pledoarie pro domo: P.a. este „cea mai modernă revistă literară”, „lipsită cu totul de orice spirit de sectarism sau de coterie”, promotoare a tinerelor talente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
după cum rezultă dintr-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică Fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Lucrarea care i-a adus celebritatea Sfântului Niceta de Remesiana este un catehism, alcătuit pentru cei care se pregăteau să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Niceea, 325; Constantinopol, 381; Efes, 431 și Calcedon, 451), care și-au desfășurat lucrările în secolele IV și V, au dezvoltat până la apogeu conștiința ecumenică. Majoritatea Sfinților Părinți, între care îi amintim pe Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Ilarie Pictavianul, Ioan Gură de Aur, Chiril al Ierusalimului, Niceta de Remesiana, Ioan Cassian, Chiril al Alexandriei (†444), Fericitul Augustin și alții, s-au referit întotdeauna la hotărârile sinoadelor ecumenice ca la niște comandamente universal valabile. În mișcarea și amestecul de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cum rezultă într-un codice manuscris din secolul al IX-lea: „Apoi trebuie spus pe scurt în ce fel poate să fie înțeles însuși Simbolul credinței, după cum l-au tâlcuit și învățătorii Sfintei Biserici a lui Dumnezeu, adică fericitul Atanasie, Ilarie, Niceta, Ieronim, Ambrozie, Augustin, Ghenadie, Fulgențiu, Isidor și ceilalți, sau cum ne-au învățat venerabilii învățători și înaintași ai noștri”. Sfântul Niceta n-a fost doar un misionar desăvârșit, ci și un literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil între
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
apropierea creștinilor într-o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească, deoarece dogma Sfintei Treimi este un principiu de bază al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Sfântul Niceta a sesizat ca și Sfinții Atanasie, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Ilarie de Pictavium și Fericitul Augustin, că, cei care neagă Dumnezeirea Fiului sau a Duhului Sfânt, neagă de fapt și celelalte Persoane ale Sfintei Treimi, adică, neagă, în esență, întreaga Sfântă Treime. El constată că ereticii greșesc atunci când utilizează metode omenești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ajuns la concluzia că monahismul din Palestina era de aceeași calitate ca și cel din Egipt și uneori practicile pocăinței se dovedeau a fi chiar mai aspre în Țara Sfântă decât în Egipt. Monahismul palestinian a fost întărit de Sfântul Ilarie care a învățat pustnicia de la Sfântul Antonie, căruia i-a fost ucenic. J. C. Guy afirmă că ,,Exemplul unei vieți de retragere și smerenie, discernământul pe care-l dovedește acest bătrân în sfaturile pe care le dădea însoțitorilor săi, aceasta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o serie întreagă de expresii nestoriene care contestă Fecioarei Maria apelativul de Născătoare de Dumnezeu. El aduce în sprijinul afirmațiilor sale și argumente din învățătura Părinților răsăriteni și apuseni, care s-au referit la această problemă. Sunt utilizate pasaje din Ilarie, Sf. Ambrozie, Rufin, Fericitul Augustin, din Sf. Grigorie de Nazianz ,,lumina prea stălucitoare de știință și învățătură”, Sfântul Atanasie și Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfântul Ioan Cassian încheie lucrarea elogiind memoria Sfântului Ioan Gură de Aur atribuindu-i acestuia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
biblică, patristică și ecumenică în cel mai deplin înțeles al cuvântului. Este o teologie inspirată de mari misionari și Părinți răsăriteni (îndeosebi de Sfinții Capadocieni, apoi Ioan Gură de Aur, Chiril al Alexandriei și Proclus), de Părinți apuseni (ca Sfântul Ilarie de Pictavium, Fericitul Augustin etc.), de Părinți ai pustiului egiptean și de contactul personal al teologilor din Scythia Minor cu diverse personalități și instituții creștine. Această teologie, care a înmugurit în diverse centre monastice și chiar episcopale ale Scythiei Minor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
i-l atribuie în majoritate. Această antologie de texte doctrinare a unit în simfonia credinței ecumenice patru mari teologi din Răsărit: Sfinții Atanasie, Grigorie de Nazianz, Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa, alături de tot atâția autori apuseni: Sfinții Ciprian, Ilarie, Ambrozie și Fericitul Augustin. Dionisie Exiguul este preocupat de spiritualitate. El o concepe ca pe o dorință arzătoare de progres, ca pe o luptă continuă contra păcatului, ca pe o vigilență neîncetată asupra simțurilor, ca pe un efort de a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ortodoxiei, în contextul disputelor hristologice, pentru combaterea nestorianismului. Privind cea de-a doua categorie, seria aghiografică, Dionisie Exiguul este considerat autorul unei impresionante colecții de texte patristice din opera Sfinților Atanasie, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Vasile cel Mare, Ciprian, Ilarie, Ambrozie, Fericitul Augustin. Textele acestora se referă la diverse probleme teologice, în special trinitare și hristologice. Scrierile de drept canonic formează o altă serie de lucrări dionisiene. Cercetându-le, constatăm că nu poate fi vorba despre simple lucrări de arhivă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
15. Eugen Rusu 16. Margareta Groza 17. Venera Eugenia Zaharia 18. Ion Rusu 19. Măricel Enciu 20. Mircea Babuci 21. Tanta Luminița Diaconescu 22. Șerban Nicolae Frontul Salvării Naționale 1. Constantin Sorescu 2. Costică Canacheu 3. Elenă Dumitru 4. Dorin Ilarie Curechean 5. Florin Diaconu 6. Mîhnea Marian Constantinescu 7. Marină Brucher 8. Mihai Ștefănescu 9. Gabriel Toma 10. Gheorghe Sîn 11. Pavel Petre Szel 12. Cristian Marinescu 13. Ion Ivașcu 14. Neculai Bănica 15. Dimitrie Belu 16. Dana Elenă Lozan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
face flori ? i vor dă roade. �n fiecare s? pt? m�n? ap? reau �ntre 500 ? i 2�000 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia lui Ilarie Chendi), Iorga a �nceput s? impun? na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie 1905, dar chiar ? i �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost niciodat? ceea ce fusese. A l�ncezit (sub conducerea lui Scurtu) p�n? �n iunie 1910. S? analiz? m audien? a ? i ? elurile colaboratorilor lui Iorga ? i ale �S? m?n? torului�. Aproape to? i colaboratorii revistei erau ardeleni: George Co? buc, Ion Gorun, Ilarie Chendi, Boți? -Ciobanu, ? tefan O. Iosif, vasluianul Alexandru Vlahu?? (care s? a retras �n 1902), Sextil Pu? cariu, ie? eanul Dimitrie Anghel, Zaharia B�rsan, b�rl? deanca Elenă Farago, Ovid Densusianu, Ion Ag�rbiceanu (singurul nonardelean semnificativ era moldoveanul Mihail
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
398, 400, 410, 425, 465 C? linescu, Gheorghe 20, 37, 143 Cern? ianu, Constantin 282, 284, 289, 347 Chamberlain, Neville 151, 312, 321, 388 Champfleury 59 Chanzy 203 Carol XII 136 Chateaubriand 59 Chauvin 86 Cehov, Anton 71, 87 Chendi, Ilarie 114, 120, 121, 144 Ch�nier 59 Ciu En Lai 87 Churchill, Winston 37, 86, 153, 182, 449 Ciano, (conte) 316 Clain, Innocentiu 117, 281 Clausewitz, von 82 Cl�menceau, Georges 30, 72, 90, 150, 189, 193, 198 Clime, Gheorghe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]