1,373 matches
-
1865, va învăța acestă limbă abia în adolescență. În 1892, cu un an înainte de formarea P.N.V., el va orienta partidul cu anticipație într-o direcție mai radicală, cea a independenței, prin intermediul unui pamflet intitulat Biscaya por su independencía care reflectă iluminismul rasist și pios al viziunii sale politice. După Arana, poporul basc suferea de o "intoxicare a rasei" provocată de către emigranții spanioli și de penetrarea doctrinelor atee. El consideră că acest popor ales trebuie să se reconstituie prin excluderea altor popoare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
altă remarcă preliminară privește presupunerea actuală că noi, modernii, de vreme ce trăim într-o epocă științifică, știm într-o nouă manieră că morții nu se reîntorc la viața trupească. Ideea aceasta nu e de fapt decât un mijloc retoric absurd al Iluminismului. Toată lumea antică știa că cel care moare, mort rămâne. Chiar și acei evrei care credeau în înviere nu se așteptau ca asta să se întâmple degrabă. Răspunsul Martei către Isus la învierea lui Lazăr reflectă această convingere. Ea pune pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
încât, instantaneu, a dat naștere la repovestiri entuziasmante și, poate, confuze. Repet, nu pretind că cele afirmate ar fi o probă matematică a învierii lui Isus. Unii teologi se agită din cauza asta și își imaginează că, dacă apelezi la istoriografia Iluminismului pentru a înțelege ce s-a întâmplat de Paști, tratezi istoriografia Iluminismului ca și cum ai fi Dumnezeu, forțând toate ca să se potrivească în ea. Nu asta fac aici. În fața unor chestiuni ce țin de viziunea asupra lumii, cum aflăm aici, nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nu pretind că cele afirmate ar fi o probă matematică a învierii lui Isus. Unii teologi se agită din cauza asta și își imaginează că, dacă apelezi la istoriografia Iluminismului pentru a înțelege ce s-a întâmplat de Paști, tratezi istoriografia Iluminismului ca și cum ai fi Dumnezeu, forțând toate ca să se potrivească în ea. Nu asta fac aici. În fața unor chestiuni ce țin de viziunea asupra lumii, cum aflăm aici, nu există teren neutru. Singură argumentarea istorică nu poate forța pe nimeni să
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
făcut în așa fel încât faptul de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat intelectuală, care a convins multă lume că nu există nicio probă a adevărului că morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
morții învie - ca și cum asta ar fi o descoperire modernă, nu o simplă reafirmare a ceea ce Homer și alții nu puneau la îndoială. O astfel de propunere, o astfel de lovitură de stat, merge mână în mână cu alte afirmații ale Iluminismului, și nu este ultima cea care susține că acum omenirea a ajuns la maturitate; adică: nu mai avem nevoie de Dumnezeu; El poate fi îndepărtat la etajul de sus, într-un fel de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
într-un fel de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul singurătății noastre către singurătatea lui Dumnezeu, astfel încât noi putem duce înainte lumea de aici, de jos, împărțind-o în avantajul nostru, fără nicio interferență de dincolo. Aceasta era propunerea Iluminismului. Negarea învierii trupești a lui Isus se potrivea cu agenda socială, culturală și politică. Până la un anumit punct, totalitarismele din ultimul secol au reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Dimitrie Cantemir, acest reprezentant al științelor în pragul luminismului timpuriu, și la concepțiile lui (de exemplu, acelea referitoare la istoria limbilor). Plasează într-un larg context european configurațiile spirituale românești din epoca luminilor, în studiul Aspecte comune și specifice ale iluminismului în țările romanice. Manifestă preferință pentru corifeii Școlii Ardelene, pentru reprezentantul „cel mai de seamă” din acea mișcare cultural-literară, Ion Budai-Deleanu. Mai sporadice sunt reflecțiile lui B. asupra creațiilor literare din vremurile mai noi: îngrijește, sub semnul „Luceafărului”, un volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
in der rumänischen Literatur von 1780 bis 1880 [Conștiința lingvistică și istorică în literatura română de la 1780 la 1880], Berlin, 1967; Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zur Frühaufklärung: Dimitrie Cantemir (1673 bis 1723) [Un cărturar de seamă în pragul iluminismului: Dimitrie Cantemir (1673-1723)], în Dimitrie Cantemir, Berlin, 1974; Formen, Ideen, Prozesse in den Literaturen der romanischen Völker, I-II, Berlin, 1977; ed. (Forme, idei, evoluții în literaturile popoarelor romanice), tr. Yvette Davidescu, București, 1982; Zur Geschichte der Rumänistik von 1700
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români, Ana Borbély despre studiile filologice din Ungaria, Maria Berényi despre Personalități de frunte ale iluminismului bănățean, Elena Muntean despre Motivul casei în „Povești” și „Amintiri din copilărie”. Numărul 2 găzduiește o anchetă cu titlul „Problema minorităților revine la rampă”, articole despre pamfletul românesc (Cornel Munteanu), despre Bălcescu la Seghedin (Mihai Cosma), despre obiceiurile din Cenadul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
poetic” prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); c) o alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas la moraliștii Iluminismului); d) o „boală a limbajului” care deformează cunoștințele despre fenomenele astronomice (M. Müller); e) o ideologie, adică o „explicație deformată” a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului cultural studies); f) o raționalizare și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la Începuturi, ca studiul credinței, ca o Întreprindere de „recuperare hermeneutică” - cercetarea acceptă elementul exotic chiar și numai pentru a arăta, prin anumite procedee de alegorizare și raționalizare, că acel element nu este, de fapt, foarte diferit de noi; Înțelepții Iluminismului au insistat asupra faptului că, și În cea mai „sălbatică corupere” (a esenței umane - n. M.C.), se pot găsi semne ale adevărului. Totul era o chestiune de decodare, de descifrare. Era o acțiune de redescoperire a „rămășițelor’”, „semințelor”, „scânteilor”, „urmelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
făgaș normal a familiei, pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari au influențat ideea pe care o avem despre familie? Înainte de toate, trebuie să precizăm că gândirea iluministă îl pune în centrul ei pe individul adult, care trăiește
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
devine competența individului, iar societatea intervine doar atunci când este în joc conviețuirea civilă. Se înțelege că viața de familie, potrivit acestei mentalități, este redusă la sfera privată în care se privește cu suspiciune la orice regulă propusă de societate. În timp ce Iluminismul exaltă rațiunea, Romantismul celebrează mitul iubirii ca sentiment și ca pasiune. Spunem că întâlnirea dintre bărbat și femeie „se întâmplă” persoanei și scapă controlului rațiunii, astfel că iubirea nu mai este compatibilă cu nicio lege și este legată doar de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August Treboniu Laurian. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși, cu scriitori, filosofi, pictori, militari, înalți prelați, aristocrați de Curte, cu femei de rang nobiliar, actrițe, scriitoare. Amintim câteva nume: Bernard Le Bovier de Fontenelle, scriitor și filosof, precursor al iluminismului, Paul Scarron, poet, soțul lui Françoise d'Aubigné, viitoarea doamnă de Maintenon, François de La Rochefoucauld, filosof moralist, Jean de La Fontaine, poet, fabulist, Philippe d'Orléans, viitor regent al Franței, abatele François de Châteauneuf, Charles Perrault, scriitor, autorul unor splendide basme
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Soleil. Marchiza de Maintenon și-a investit talentul pedagogic, organizatoric în înființarea Institutului Regal de la Saint Cyr, inaugurat în 1686, prima instituție de educație a fetelor cu un program inspirat din concepția lui Fénelon (1651-1715), scriitor și prelat, precursor al iluminismului, autorul cunoscutei lucrări cu caracter pedagogic, Tratat despre educația fetelor. Institutul de la Saint Cyr a fost o premieră în viața socială franceză. Aici sensibila Françoise se ocupa de educarea a 250 de tinere din familii nobile sărăcite. Pentru buna organizare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1. Lope de Vega și precursorii dramei / 135 1.1. Respectarea unității de acțiune / 137 1.2. Amestecul genurilor / 139 1.3. Adaptarea piesei la gustul publicului / 141 1.4. Ogier, urmaș al lui Lope de Vega / 143 2. Teatrul Iluminismului / 144 2.1. Condamnarea genurilor vechi / 145 2.2. Visul unui teatru civic și popular / 152 2.3. Realismul iluzionist al dramei burgheze / 160 2.3.1. Amestecul tonurilor / 160 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trei linii de forță pe care se va sprijini drama. Puse în umbră în epoca clasică, aceste idei vor ieși din nou la suprafață, vom vedea, la începutul secolului al XVIII-lea, pentru a da naștere dramei burgheze. 2. Teatrul Iluminismului În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Franța, datorită unor gânditori de geniu ca Diderot și Louis-Sébastien Mercier, este elaborată o teorie a teatrului cu totul nouă, semnând sfârșitul Vechiului Regim și instalând bazele unei estetici moderne
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin amestecul tonurilor, în Eseu despre genul dramatic serios, definește și el noul gen, considerându-l ca pe o formă "intermediară între Tragedia eroică și Comedia glumeață." Doritor să amestece tonurile, din grija pentru realism, asta nu înseamnă că teoreticianul Iluminismului proslăvește întoarcerea la tragi-comedie, gen artificial în ochii săi, construit, în irealismul său, pe baza unor contraste prea mari. "Vă dați seama, scrie Diderot în Convorbiri despre Fiul nelegitim, că tragicomedia nu poate fi decât un gen prost, pentru că în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
însuși, ci prin maniera în care a fost tratat". El îi vizează pe autorii francezi, căci, pe de altă parte, face elogiul lui Calderón, Shakespeare, Lope de Vega și Goldoni, care au știut "să amestece și să potrivească culorile". Teoreticienii Iluminismului, condamnând tragicomedia o fac în calitate de urmași ai unui îndepărtat precursor, căruia îi aduc omagiu. "Citiți pe Terențiu, scrie Louis-Sébastien Mercier în Noul Eseu, (v.supra), în capitolul 8 intitulat "Despre Dramă": "Andria și Hecyra sunt adevărate Drame, și dacă Terențiu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
împotriva Clasicismului importat de Gottsched, de care scena germană trebuie să se elibereze dacă vrea să-și afirme specificul. De aceea, se arată părtinitor în condamnarea teatrului clasic francez, căruia vrea să-i diminueze prestigiul pe lângă compatrioții săi. Fascinat de Iluminism, Lessing este foarte influențat de Diderot, pe care îl descoperă chiar la începutul carierei sale și ale cărui idei le difuzează în Germania. Vorbește despre el chiar din anii 1750, în corespondența lui, în nenumărate rânduri, citând Scrisoarea despre surzi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Diderot. El este convins că estetica lui scenică corespunde mai bine gusturilor și preocupărilor germanilor timpului său decât opera lui Shakespeare, încă foarte ancorată în universul feudal. 3.2. Realismul în serviciul moralității Pentru Lessing, ca și pentru toți adepții Iluminismului, scena este o tribună de la care trebuie să se răspândească o învățătură moralizatoare, în stare să-l facă pe om mai bun. După părerea lui Lessing, numai făcând din scenă o oglindă în care spectatorul să poată citi realitatea timpului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
secol, este cel mai mare reformator al comediei italiene. Răsturnând tradiția instaurată de commedia dell'arte, în care spectacolul se bazează în întregime pe virtuozitatea comediantului, el descentrează interesul pentru joc către text, iar caracterului îi substituie tipul. Adept al Iluminismului, el concepe teatrul nu ca pe un divertisment, ci ca pe un loc de reflectare asupra moravurilor timpului său pe care vrea, prin râs, să le reformeze în același timp cu teatrul. Autor comic, el tratează mai ales despre comedie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
commedia dell'arte, ea este, după părerea lui, muribundă, deși tradiția legată de ea este încă solid ancorată. Carlo Gozzi (1720-1806), contemporanul și rivalul lui Goldoni, este marele ei reprezentant. Conservator atât în materie politică, cât și artistică, dușman al Iluminismului 55, el se mulțumește cu acest model codificat în care se înscrie cu ușurință, după cum o dovedesc Memoriile inutile, sau Cronică indiscretă din Veneția secolului al XVIII-lea, scrise la vârsta de șaizeci de ani și publicate de-abia șaisprezece
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]