14,068 matches
-
caracter documentar nu deturnează atenția de la firul "epic", ci conferă verosimilitate poveștii. Cele două planuri se susțin reciproc, dar există și mici scăpări, redundanțe dificil de controlat, mai ales că regizorul a intenționat să acopere o perioadă lungă de timp, ilustrînd o devenire. Regizorul reușește deplin în fragmentele despre copilărie, apropiindu-se de valoarea unor regizori precum Majid Majdi sau Bahman Ghobadi, care lucrează cu subiecte similare, precum cel al populațiilor dislocate în zonele de conflict, înfățișînd lumea copilăriei sub amprenta
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
cinci ani (cînd mie mi se vinde biblioteca pentru impozit)": viața literară este o ipostază a vieții sociale, un univers care repetă întocmai organizarea, legile și mecanismul celuilalt. Iar modul de a fi al lui Camil Petrescu în această lume ilustrează pregnant amintita figură a omului în conflict: pasiunea pentru box ("Mă pasionează boxul. Am plătit bani cu care aș fi cumpărat o carte interesantă, ca să văd boxul") este, în acest sens, revelatoare. între scriitorii anilor ^30, Camil Petrescu este adevăratul
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Mircea Mihăieș Fără să-mi dau seama, săptămâna trecută am ilustrat, într-o variantă cu politicieni, revoluționari, procurori și dosare amânate sine die, situația lupului pus paznic la stâna de oi. Încheiam articolul exprimându-mi nedumerirea că unul din participanții la jalnicul proces al lui Ceaușescu, Dan Voinea, a fost desemnat
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
pentru că se știa c-o va face din instinct. Și iată că, în felul acesta, abilitatea iliesciană a reușit să țină în șah, vreme de aproape optsprezece ani, un întreg aparat al justiției. Am emis și-am încercat s-o ilustrez în mai multe rânduri ideea că încăpățânarea lui Ion Iliescu de-a rămâne cu orice preț în fruntea țării sau, atunci când n-a mai fost posibil, de-a se menține în prim-planul vieții politice nu provin din setea lui
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
fi "adevărați specialiști în istoria contemporană a României, pentru că, printre altele, au avut preocupări legate și de alte epoci și probleme istorice." După această logică, mă întreb ce caută chiar dl. Scurtu în conducerea Institutului, de vreme ce domnia sa însuși s-a ilustrat cu lucrări ce se referă la momente mai îndepărtate din istorie, de la secolul al nouăsprezecelea cam până la al doilea război mondial?! A cere însă logică și bun simț celor contaminați de gândirea ca un rânjet asasin a lui Ion Iliescu
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
faimosul Onișoru a găsit prilejul de a lovi din nou, după dezastrul lăsat la CNSAS și după indescriptibilul duplicitarism moral de care a dat dovadă. Ajuns, în fine, într-un context unde experiența sa își găsește un perfect debușeu, Onișoru ilustrează din nou talentul unic de-a răspândi ceață, de-a face din noapte zi și din zi noapte. În aceste condiții, cred că o demisie în bloc, de la Iliescu la ultimul membru al așa-zisului "consiliu științific", se impune. În locul
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
deoarece "siguranța metodei istoriografice, ascuțimea intuiției psihologice și valoarea scrisului duc la rezultate admirabile". Atrăgînd atenția asupra excesivei erudiții, a primejdiei textului stufos de prea multe date, cu subaprecierea "talentului, meditației, judecății, rațiunii, gustului" (sînt cuvintele autorului francez), Sainte- Beuve ilustra o altă înclinație a spiritului galic și anume cea pentru "gust", înțelegînd, după cum se rostește criticul român, "să subordoneze erudiția construcției armonioase, potrivit comandamentelor geniului național". Așa încît autorul Cozeriilor de luni a produs o operă vie, inclusiv cu o
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
unei insațiabile dispoziții de cunoaștere. Inaugurat la un mod briant de Sainte-Beuve, "lanțul de moraliști" se continuă prin Faguet, Lemaître, France, care au aprofundat în paginile lor cele mai bune "ancheta asupra omului". Viziunea lor e însă, în fond, clasicistă, ilustrînd acel ideal de echilibru lăuntrici și de "sănătate sufletească" ce pare a întrupa o trăsătură intrinsecă a nației, împins pînă la întîlnirea cu descoperirea inconștientului, cu abordarea regiunilor iraționale. Proust, Gide, suprarealiștii produc o "revoluționare fecundă" a spațiului spiritual, dar
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
se lasă animalizați de epicureismul vulgar și de cinismul lipsit de spirit pe care le practică în momentul de față o mare parte din societatea românească). Pe de altă parte, monografiile fiecărei localități (visul de altădată al lui Dimitrie Gusti), ilustrează (și generează) un fenomen de descentralizare culturală, foarte vizibil în Europa de Vest, dar încă timid în România. Recent, (dr.) Aurelia Lăpușan și (dr.) Ștefan Lăpușan, au publicat și lansat o admirabilă monografie, Mangalia în paginile vremii. Puține orașe din România au
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
adesea Bruce-Lee făcea și dregea, horror-uri gen Moartea diavolului sau filme porno, un film de "nișă" intitulat, This is America. Nici acum nu știu cu precizie dacă acesta era numele său real. Filmul colecționa o serie de curiozități locale, ilustrînd diversitatea melting-pot-ului american și libertatea cetățenilor de a fi oricît de bizari doresc ei, de la cei care-și înmormîntează Cadillacul la cei care mănîncă rîme. Filmul miza, ca și semidocumentarul Mondo Cane din 1962 al lui Gaultiero Jacopetti și Franco
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
Iris-Patricia Golopența, Alexandru Volacu Sumar: În acest capitol construim o prezentare introductivă a problemelor de acțiune colectivă ce au ca obiect central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei, nu din teoria jocurilor . Matricea plăților conține așadar un
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat cu prețul de o unitate (fiecare individ plătind așadar 1/2 unități). Putem ilustra acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare în structura jocului inițial. Jocul din figura 1.5 este format din 4 mutări (câte două pentru fiecare păstor). În primele două mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2. Dacă ambii păstori acceptă (adică aleg A), fiecare va obține o plată de 9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
iar Ana va fi mulțumită cu aceasta dat fiind faptul că valoarea sa depășește oricum suma deținută în momentul începerii jocului. Rezultatele experimentale (vezi, spre exemplu, Binmore et al., 1995) nu numai că sunt în contradicție cu această predicție, dar ilustrează următoarele două aspecte: (1) Andrei este dispus încă din prima rundă a jocului să îi ofere Anei o sumă echitabilă și să împartă banii cât mai corect posibil; (2) Ana nu va fi mulțumită cu o sumă minimală primită, fiind
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
adoptat, apreciat și respectat pentru tot ce a făcut pentru ei dar și pentru generatiile care le-a educat. IV. Învățătorul Lazăr Arjoceanu din comuna Godinești, satul Arjoci, născut in1853 face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care fiii satului să învețe carte. A fost numit că învățător la 1875 la școala din Bălănești care avea sediul în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
al II-lea a avut și un dezvoltat simț arhitectonic, deși nu era de specialitate. În Istanbul a ridicat numeroase monumente, care se vor adăuga celor creștine și vor înmulți zestrea arhitectonică a capitalei otomane. Toleranța sa față de ortodoxism este ilustrată prin menținerea în orașul cucerit, devenit capitală a Imperiului Otoman, a patriarhului grec, precum și a celui armean și chiar a marelui rabin. Iată, în Istanbul vor coabita trei religii distincte, cea islamică, alături de celelalte două, ortodoxă și mozaică. Este un
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
formulă de echilibru devine o urgență. Putem să tragem deci concluzia că pentru comunitățile de frontieră o identitate europeană pur și simplu rămâne de redefinit". Pericolul formelor aberante pe care le poate dezvolta uneori dorința de revanșă a marginalului este ilustrat printr-un fenomen apărut în universitatea americană, multiculturalismul, deja datat, dar preluat și la noi ca instrument neproblematic, multifuncțional, prilej pentru eseistă să sancționeze ironic, o dată în plus, pe conaționalii atinși de sindromul Chirița : Evoluția globală a conflictului are o
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
poate publica, în sfîrșit, "articolele vitriolante și iconoclaste", iar autoarea }ării fetelor, dîndu-și probabil seama că o colaborare a la longue cu regimul comunist n-ar putea fi rentabilă, își modulează vocea "pe linie vag opoziționistă". Oricum, cele două condeie ilustrează două lumi radical deosebite. Și totuși o ciudată întîmplare le apropie într-un chip inopinat: "Printr-o mecanică celestă al cărei resort ne scapă, Maria Banuș și Cornel Regman au trecut în aceeași zi pragul nevăzut. în îndepărtații ani '50
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
singular și la timpul prezent, în formula mă seacă; aceasta a devenit o marcă generală a respingerii și a deprecierii, a antipatiei față de situații și persoane indezirabile. Un articol de acum cîțiva ani era structurat în jurul acestei construcții, căreia îi ilustra conținutul semantic: "Expresia Ťcutare mă seacăť devine deja o axiomă cînd ești față în față cu televizorul. Te seacă, adică nu e propriu-zis lîngă tine ca să-i spui vreo două, dar se află tot timpul în casa ta. Te seacă
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
care o descoperă Gheorghe Crăciun în Dafnis și Cloe angajează toate celelalte cupluri în romanul Compunere cu paralele inegale; Laur și Micaela, Vlad Ștefan și Luiza, Teohar și Dania sînt ipostaze, proiecții ale cuplului "clasic" din romanul pastoral, pentru a ilustra - în coplanaritate - ultima frază a textului: "Căci nimeni n-a scăpat cu totul și nu va scăpa vreodată de dragoste, cît va fi frumusețe în lume și ochi care s-o vadă". Referentul prozei lui Gheorghe Crăciun este cartea; personajele
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
12.2006); "Chelnerii (...), îmbrăcați din cap până în picioare în negru, seamănă mai degrabă cu niște ninja silențioși" (Ziua financiară, 1.06.2007). Ninja e înregistrat în Dicționarul de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu (ediția a II-a, 1997), fiind ilustrat prin mai multe citate din presa anilor 1992-1993. S-a răspîndit, în acea perioadă, datorită unui serial de desene animate (în versiunea românească: "țestoasele ninja"), care relua personaje de benzi desenate și care încă dă naștere unor continuări cinematografice și
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
vreau să semăn cu un ninjalău" (forum.level.ro, 8.07.2004); "un joculeț foarte mișto în care aveți un ninjalău ce omoară samurai" (reclame.220.ro); "trei fotografii în sepia cu trei tanti îmbrăcate ca niște ninjalăi trebuiau să ilustreze fraudele demascate de cei doi reporteri" (hotnews.ro); "divizia de ninjalăi din Ferentari și din alte cartiere" (curatmurdar.ro). Se observă ușor lărgirea de sens a termenului - "au intrat peste el pe geam niște ninjalăi de la pompieri" (spunepebune.ro) - și
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
dragostea mea/Grbavita (producție Austria/Bosnia-Herțegovina/Germania/Croația, producători: Barbara Albert, Damir Ibrahimovic, Bruno Wagner). După filmul bosniacului Danis Tanovic, No Man's Land (2001) care a luat și un Oscar pentru cel mai bun film străin în acel an, ilustrînd absurdul războiului din Kosovo, filmul Jasmilei Śbanio, Grbavica, aduce în discuție traumele lăsate populației civile de războiul din fosta Iugoslavie, război de o cruzime greu de imaginat în Europa secolului XXI. Ceea ce face filmul remarcabil ține de felul în care
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
amintim cu toții, la începutul anilor '60 marxismul apăsa asupra acesteia, ca și de altminteri asupra oricărei forme de expresie literară, precum "o lespede de mormînt". Discursul istorico-literar, înfeudat accepției primitive a istoricismului cunoscute sub numele de sociologism vulgar, trebuia să ilustreze neapărat determinismul ideologic, acea concepție dogmatică potrivit căreia istoria ar avea un curs anumit, revelat de "marii dascăli" ai marxism-leninismului. Pretinsa "necesitate" dădea istoriei o turnură finalistă, previzibilă. Mesianismul laic al doctrinei inducea ideea că evenimentele ei s-ar îndrepta
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]