2,423 matches
-
o adecvare deplină la real, să dea seama în mod autentic de ființa acestuia; dezmințită de seria imediat următoare care, și ea, va avea convingerea supremei acomodări cu pulsul viu al lumii. O asemenea pretenție ar putea părea că frizează iluzoriul pur, mai cu seamă în cazul „producției” postmoderne, considerată de către mulți cercetători radical antimimetică și prin excelență convenționalistă 165. Perspectiva noastră se distanțează de asemenea puncte de vedere, situându-se mai aproape - din nou - de viziunea lui Brian McHale, care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de pește etc.). Avem de-a face în plus cu o incontestabilă aplecare către răsturnarea carnavalescă a oricăror raporturi logice între cuvinte și lucruri, între lucruri și lucruri ș.a.m.d., textul derulându-se în cel mai autentic spirit al „iluzoriului” postmodern. Cititorul lui Mircea Cărtărescu este transportat într-o lume fantastică, delectat cu tot felul de năstrușnicii, întocmai ca în cartoon-urile postmoderne (de tipul Cow and Chiecken, să spunem), unde obiectele se antropomorfizează, ca sub efectul unei formule magice, rostite
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
greșite. Totodată, având în vedere că oamenii sunt înclinați să caute mereu gratificarea imediată și împlinirea rapidă a dorințelor lor, unul dintre obiectivele intervenției noastre este ca pacienții să învețe să își urmărească cu realism scopurile, fără a emite expectanțe iluzorii asupra condițiilor de viață. Sintetizând (vezi figura 3.1), structurile cognitive evaluative generale (cognițiile evaluative centrale - trebuie/preferință -, care le influențează pe cele intermediare - catastrofare/non-catastrofare, toleranță scăzută la frustrare/toleranța la frustrare, evaluare globală/evaluare contextuală), în interacțiune cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prisos. Pe birou - teancuri de foi, strânse între coperți simple. Pe fiecare copertă - un singur nume. Ceea ce însemna fie că autorul nu găsise cel mai potrivit titlu pentru ceea ce compusese, fie, mai degrabă, că el se afla într-o ipostază iluzorie și, de fapt, nu era decât unul dintre personaje, iar adevăratul autor se afla în altă parte. — Prea multă filosofie, spuse Vocea. Iacob nu o luă în seamă și parcurse foile fără grabă, mai ales că Vocea nu știa ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai bine cadou! Pe încetul, odăile lui Saferian se goliră de covoare, icoane, șaluri, mobile încrustate cu sidef, dușumelele rămaseră nude, pereții aproape goi, ca la o casă în curs de evacuare. Numai sufrageria era încă intactă. Denudarea era încă iluzorie, și numai pentru ochiul lui Saferian. Sultana, în complicitate cu Demirgian, profitând de faptul că Saferian nu mai călca pe la parter, transportă lucrurile propuse pentru vânzare jos, ba chiar le dispuse în două saloane comunicante, ca într-un interior normal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dovedește totodată importanța legitimității. Iar în ceea ce privește cazurile delicate ale Coreei de Nord și Iranului, e demn de menționat faptul că președintele Bush a făcut apel la opinia "comunității internaționale", pe care unii dintre consilierii săi au respins-o ca fiind "iluzorie".56 Competiția permanentă pentru legitimitate ilustrează importanța puterii blânde. Moralitatea poate reprezenta o forță reală. Efectul inițial al războiului din Irak asupra opiniei lumii islamice a fost unul negativ. Televiziunea Al Jazeera (resursa de putere blândă aflată sub stăpânirea aceluiași
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
diferențiate și omogenizate (de exemplu, credința în subzistență). Devenită apodictică, piața este prin urmare mediatorul de neînlăturat al modurilor de comunicare ce dirijează raporturile interpersonale, colective și instituționale, naționale și transnaționale. Oglinzile în serie ale libertății, tot atât de absolute pe cât de iluzorii, pe care piața le vehiculează tulbură percepțiile (in)dependenței pe fondul unui slogan repetat la infinit al interdependenței. Această mediere prin definiție internă și externă este, după cum o cere funcția ei, obiectul unui proces, totdeauna original, de fabricare și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lejeră, posedând toate atracțiile necunoscutului. Interacțiunea dintre aceste concepții ale întreprinderii și etnologie al cărei cadru central de acțiune este medierea mitică a comunității se prezintă deci înainte de toate ca o operație simbolică, marcată de un schimb în mare măsură iluzoriu și paradoxal de sensuri: etnologia nu ar putea fi, ce-i drept, cantonată în momentele ei fondatoare la care ar fi trimisă fără întârziere sub forma unei etnografii a grupurilor calificate ca "primitive" și, prin aceasta, invitată în întreprindere. Dacă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rămas mult timp pregnantă; sursa ei s-a aflat în opoziția postulată între unele structuri sociale dominate de logici "comerciale", "individualiste", "utilitariste" și altele care ofereau o preeminență a simbolicului, a schimbului și a "comunitarului". Această opoziție în mare parte iluzorie și pe care evoluția actuală a națiunilor așa-zise din sud și din nord tinde să o dizolve definitiv a întârziat, într-o anumită măsură, dezvoltarea unei etnologii a întreprinderii. Nu am putea totuși să concepem anchetele etnologice actuale asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe care el o aruncă: ,,Prea târziu! Prea târziu!...” și la intrarea și la ieșirea de ,,La țigănci” răsună ca un rămas bun adresat realului. Amănuntul că eroul este un artist (cineva care vrea să creeze o altă realitate, realitate iluzorie) nu este fără semnificație: Gavrilescu vede realitatea zilnică prin oglinda iluziei sale (arta). În momentele forte ale existenței sale se recomandă ,,artist”. Arta este forma lui de apărare. Urmează apoi o serie de simboluri mici prin care trăiește simbolul mare
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
iubirea de sine (1995), iar R. J. Sternberg despre: simpatie (caracterizată prin intimitate), dragoste oarbă (caracterizată prin pasiune), dragoste pustie (caracterizată prin decizie/angajament), dragostea romantică (caracterizată prin intimitate și pasiune), dragostea camaraderească (caracterizată prin intimitate și decizie/atașament), dragostea iluzorie (caracterizată prin pasiune și decizie/atașament) și dragostea desăvârșită (caracterizată prin intimitate, pasiune și decizie/atașament) (2010, p. 35). 73 T. Bennett Goleman (2002) arată faptul că sentimentul compasiunii se îndreaptă nu numai către ceilalți, ci și către noi înșine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
concentrăm pe simptomele maniei. Stările celor aflați în faza maniacală pot fi euforice dar exaltarea este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când în când iritare extremă și chiar o furie paroxistică, starea de bine, sentimentul plăcut și uneori exaltat, rămâne ca un fel de fond permanent al tuturor trăirilor din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cele o sută de milioane de franci destinate să plătească munca lor; că, prin urmare, aceeași măsură care crește oferta de brațe de muncă crește de asemenea și cererea; de unde urmează că scăderea de salarii despre care vorbiți dumneavoastră este iluzorie. Nu vedeți că și înainte, și după demobilizare există în țară o sută de milioane de franci corespunzând unui număr de o sută de mii de persoane; nu vedeți că toată diferența constă în următoarele: înainte de demobilizare, țara oferă cele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu iminența ei, ar fi, oricum, capabil să producă sofismul necesar pentru a transforma prăbușirea într-o formă exotică a deambulației. Refuzul gândirii lui C. și felul în care ne contestă nouă dreptul de a avea conștiința dimensiunii relative și iluzorii a culturii merg la el mână în mână. Autoritatea lui Noica este reală când opune culturalismul diferitelor variante de neșlefuire a spiritului, făcând din cultură forma supremă de igienă a minții. Ea devine însă demonică, tiranică și negativă, atunci când, în locul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le-am făcut noi; iar nu aceea carea ni impune legi străine și căreia nu știm ce nume să-i dăm. Și apoi tranzacțiuni cu astfeli de oameni, cari în faptă n-au ei înșii nimica, a căror existență e iluzorie, nu prezintă neci o garanție de durată, ba încă te compromiți pactînd cu ei asupra unor lucruri cari nu sunt ale lor. Atitudinea națiunei române e anormală, asemenea unui organ ce încetează de a funcțiuna. Funcțiunea lui e în el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e că vezi lucrurile, surâzi amar, te îndoiești... dar stai la îndoială și nu mergi mai departe. Scepticism. Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive și nu imaginare, iluzorii, își scurtezi din plapomă binișor și te-ntinzi numai pe cât ți-ai scurtat-o... devii onest și econom. Pozitivism! Al treilea e că: văzând răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra, cu toată unitatea limbei literarie, pronunția diferă în fiece provinție, ba încă ce e mai mult ortografia etimologiștilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu picioarele și ar ajuta pionirilor germani ai progresului de a duce mai departe panerul cu cele câștigate de ei, poate că în cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrățirea iluzorie a unor națiuni egal îndreptățite (așa ceva nici esistă, ci domnia unei națiuni cu civilitatea și limba ei). {EminescuOpIX 455} Dar numai ca* națiune va realiza această operă care, fără de a-și îndrepta anume intenția într' acolo, va ști să cultive
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom răspunde că acele vorbe pe cari vor ei să le alunge sunt așa de concrete, așa încrescute în țesătura limbei române încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cumcă limba se deșiră alungând vorbe d'o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri. Celor cari nu vor acea curățire de fel li vom răspunde că ei singuri sunt neconsecuenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse pe cari le 'ntrebuințau încă părinții
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în considerare apelul insistent care vine dinspre suferințele reale suportate de victimele violenței. Criticile "sociologice", prin caracterul lor totalizant, împiedică acest lucru: negând orice responsabilitate locală, simplificând etiologia violenței într-o simplă producere socio-economică, ele trimit la speranța într-o iluzorie mare seară 11 când armonia postrevoluționară ar rezolva aceste probleme la urma urmei secundare. Dincolo de reconsiderările politice, pe care mulți cercetători ai violenței în școală le împărtășesc, trebuie să ne ferim de riscul lipsei de acțiune pe care îl implică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală. Paradoxul este pe deplin cunoscut: cu cât serviciile sunt îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de altfel, că este o dezbatere în care pragmatismul între alții, al unui filosof american va juca un rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune realizarea pragmatică a unor puncte de vedere parțiale care ne permit să precizăm încetul cu încetul obiectul de cercetare. Și apoi, în lumea asta savantă și aridă a epistemologiei, o cămilă va veni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unui cuvânt al victimelor și a unei conștientizări comprehensive, ceea ce constituie o sarcină sociologică. Rolul "savantului", în acest caz, nu este oare de a ajuta la emergența acestui cuvânt, la înțelegerea unei suferințe fără a o închide dinainte pe cărările iluzorii ale definițiilor prefabricate, dar și având grijă să construiască acest discurs deopotrivă în singularitatea lui și în semnificația lui socială? Consecințele microviolențelor: o anchetă Pentru a fundamenta mai bine reflecția noastră despre importanța repetiției victimare și a asocierii victimizărilor, vom
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o abordare sistematică și contextuală. Una dintre capcanele cercetării și acțiunii în domeniul violenței școlare este de a nu lua în considerare decât un element al sistemului: fie, într-o metaforă a școlii asediate, factorii externi, fie, într-o credință iluzorie în autosuficiența școlii, exclusiv factorii interni, fie, într-un psihologism naiv, doar variabilele individuale. Violența în școală nu poate fi redusă la violența urbană, la o "criză" intruzivă provenită din cartier sau la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
winter 1993, vol. 60, nr. 4, p. 813. (trad. n.) 695 Ibidem, p. 824. 696 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 243. 190 și operând din interiorul acestei structuri.”697 Pentru autorul englez ea comite actul sacrificiului propriu nu dintr-o frică iluzorie în legătură cu reputația proprie, ci pentru că toți cei din jurul ei gândesc că ea a comis deja ceva rău, care trebuie iertat, ceea ce, se pare, personajul feminin nu admite.698 Chaucer o vede ca pe o sfântă („ea a fost sfințită/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]