1,488 matches
-
Într-un târziu, după ce ninsoarea s-a oprit și luna era singura lumină de pe cer, am adormit și am început să visez. Eram îmbrăcat elegant, aveam o pereche de pantaloni de birou, cravată neagră și o cămașă de un alb imaculat scoasă din pantaloni și suflecată la mâneci. Pantalonii erau și ei suflecați la glezne, eu fiind desculț pe nisipul rece. Aveam nasturele de la gulerul cămășii descheiat, cravata trasă de la gât și nodul aproape stricat. Pantofii îi țineam în mâna dreaptă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Jeanne fără să ridice capul. Iar tu tînjești după cîteva ceasuri... Stai cuminte. Rochia din dantelă, fin brodată de o străbunică de demult, fusese deja lungită de mai multe ori pentru a se potrivi taliei care o Îmbrăcaseră, lăsînd pe imaculata țesătură, la fiecare alungire de tiv, imperceptibile linii, aidoma acelora desenate pe pereți pe măsură ce copiii cresc și care se estompează cu vremea, fără să dispară cu totul. Jeanne nu era genul de femeie care să se lase Înduioșată de trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pot bântui chiar când te afli liniștit în patul tău de la pousada. La o săptămână după ce vei fi suferit o operație spirituală, ele te vor vizita noaptea, unde le vei primi ceremonios în cămașa ta albă, în așternutul alb și imaculat, cu un pahar cu apă fluidizată la capătul patului. Ele vin negreșit, la o săptămână de la intervenție, pentru a îndepărta "firele" sau reziduurile operațiilor spirituale. Iar tu dimineața va trebui să consumi ritualic paharul cu apă fluidizată, binecuvântată de entități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
firele" sau reziduurile operațiilor spirituale. Iar tu dimineața va trebui să consumi ritualic paharul cu apă fluidizată, binecuvântată de entități în timpul nopții. Ca să poți înțelege limbajul entităților și să poți comunica cu ele, hainele trebuie să-ți fie albe și imaculate, oricât de întunecate ți-ar fi gândurile. Abadiania este un univers al veșmintelor albe, o lume hiperaglomerată de îngeri căzuți ce mișună în toate direcțiile, așteptând cu o răbdare neomenească să le crească aripile. Peste tot, cozi interminabile; către camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Cecco delira, sau Își bătea joc de toată lumea, ca de obicei. Poate că era beat. 16 21 iunie, În zori La răsărit cerul Începea să se lumineze și câteva subțiri fire roșiatice se amestecau cu negrul și cobaltul nopții. Pata imaculată a Venerei strălucea precum diamantul de pe fruntea lui Lucifer, Împingând În umbră toate celelalte stele. Poate că ar fi trebuit să aștepte, Înainte să fie deschisă poarta. Ar fi putut să ceară acest lucru, folosindu-se de autoritatea sa, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai să urci, Acolo unde omul cu nemurirea suie”. Alb pe alb Pe pânza albă, înrămată, Pe șevaletul tău imens, Pictezi din nou îngândurată, Cu-același tub, de-un alb intens. Din când în când, amesteci vise, Cu-același alb, imaculat. Iubiri și doruri interzise, Așterni plângând pe albul blat. Pe frunte se preling suvițe, Vopsite de curând, cernit, Dar rădăcinile sunt albe, Precum ți-e chipul răvășit. Pe piept ți-e pielea arămie, Dar sub cămașă, alb, de lapte. Fiori
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
răvășit. Pe piept ți-e pielea arămie, Dar sub cămașă, alb, de lapte. Fiori te trec. Ce ironie, Cine te va iubi la noapte? Cobori eșarfa peste pânză, Privind tabloul terminat. Semnezi în colț, tot mai confuză, Cu-același alb imaculat. Măicuța mea De câte ori m-apucă dor de tine, Și ca părinte te doresc 'napoi, Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
câteodată, zero cu zero plus noi, cine mai crede că toate nu-s erori ? ne afundăm metodic cu gândul în noroi... Cântec Timpul acela eram eu, tulburat ca un cer înnorat, doar secundele se mai vedeau uneori despărțite de gândul imaculat, îmi pierdeam glasul pe un ram de măslin, floare de mâine, floare de os, nu-mi mai simțeam nici minutele toate atingându-mi privirea melodios, îmi împărțeam toamne și veri îmbrățișându-mi clipele nestemate, tulburat ca un cer înnorat nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Așa frumoasă ... nici nu poți să crezi că-așa minune încă mai există; e-o dulce rază străbătând amiezi ce nveselește-o zi cumplit de tristă. Așa senină ... parc-a-mprumutat albastrul cerului bogat în pace; e-un înger blând pe-un drum imaculat ce mparte zâmbet după cum îi place. Așa copilă ... nici un anotimp n-ar îndrăzni să-și lase vreo amprentă și ea pășește falnic peste timp, prezentă-n toate și-uneori absentă. Așa de fină ... pasul ei suav de-abia se-aude
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
oaspeți, care era pe același hol cu camera noastră. și, nu știu de ce, dar nu-mi puteam imagina c-aveam să ne continuăm tradiția maratoanelor de vizionare de desene animate și de îngurgitare de înghețată de cireșe, în camera media imaculată din apartamentul lui Randall. — Gata, trupeți. Mă doare să spun chestia asta, dar trebuie să vă duc la aeroport, a anunțat mama. Uite niște mâncare pentru pe drum, draga mea. Mama mi-a înmânat o sacoșă enormă plină cu pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
e mai rea decât singurătatea. Cât ești tânără. Mai târziu, contează mai puțin această deosebire. Își așezase valiza În plasa de bagaje și acum flecărea În fața geamului coborât al compartimentului curat, cu fotolii Îmbrăcate În pluș albastru și tetiere albe imaculate. Își privi ceasul. Un ceas mare de buzunar, al domnului Übelhart cât a trăit, pe care ea Îl purta la gât ca pe un medalion, prins Într-un lanț gros de argint. Până la plecarea trenului mai erau două minute. Timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sunt... În urmă cu câțiva ani un asemenea dialog ar fi stârnit hohote de râs. Acum abia dacă se zâmbea. Mimau un duel obosit pe o planșă cu contactele tăiate. Floretele erau vechi, ruginite, iar costumele nu mai aveau albul imaculat de odinioară. Gălbui, tulburi, precum albul de azi al ochilor lui Grațian, descusute pe alocuri, descopereau privirii uimite a lui Flavius-Tiberius, mușchii de rumeguș ai unor fantoșe hilare. Nu regreți totuși că n-ai făcut Institutul? Ca să fac ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
precar al valizei pe care Își odihnea trupul mătăhălos de o bună bucată de timp, Înconjurat de o ploaie de bețe până nu demult Înfășurate În smocuri de vată dulce, accesibilă oricui contra sumei anunțată cu tuș roșu pe boneta imaculată a Martei. Mai auzi doar ceva ce semăna cu Jezus Mária Înainte de a se prăbuși pe trotuarul acoperit cu un rafinat studiu cromatic din frunze uscate de castan și arțar, sub privirile curioase ale unei mulțimi pestrițe, ea Însăși vegheată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
joi, așa că s-ar putea să existe o legătură. Întrebați lumea din zonă, vorbiți cu informatorii voștri și transmiteți-i orice informație relevantă sergentului Hollander de la secția Hollywood. Să trecem la omucideri. Russ? Un bărbat înalt, cărunt, într-un costum imaculat, la două rânduri, îi luă locul la pupitru... Căpitanul Jack se trânti pe cel mai apropiat scaun disponibil. Bărbatul înalt avea o prestanță care aducea mai mult cu aceea a unui judecător sau a unui avocat barosan decât a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
auzi o voce bărbătească și blândă: — Da? Cine e? — Poliția din Los Angeles, domnule Gilfoyle. În legătură cu Elizabeth Short. Fereastra se lumină, iar muzica amuți. Îmi deschise un bărbat înalt și durduliu, cu ochelari fumurii, care mă invită înăuntru. Tipul era imaculat. Purta o cămașă sport vărgată și pantaloni. Camera însă arăta ca o cocină: peste tot era praf și murdărie, iar o armată de gândaci fugeau care încotro, speriați de neașteptata explozie de lumină. Tommy Gilfoyle spuse: — Profesorul meu de Braille
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care mergeam pe jos, eram înconjurați de servitori care ne ofereau bere și fructe proaspete fie și numai dacă ne ridicam mâna la frunte să ne ferim de soare. Noaptea, ne odihneam pe saltele groase în corturi de un alb imaculat. Diferența nu ținea doar de lux. Călătoria se făcea în liniște, aproape în șoaptă. Iosif stătea singur, cu sprâncenele încruntate, cu falangele albe pe brațele scaunului. Nici mie nu-mi era ușor, pentru că era imposibil să vorbesc cu Benia fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
semn să tac. O victimă se oprise, obraznică, chiar pe hârtia albă, prinsă în pioneze, de pe masa la care ședea. De data aceasta pregătirea loviturii a fost mai lungă; vroia să nu-i scape insecta, sfidătoare și neagră pe hârtia imaculată. Mâna a coborât fulgerător, dar, din păcate pentru mine, lovitura a fost ratată. Cum eu am profitat de pauză ca să întreb din nou în ce fel puteam ajunge la administrație, portarul a închis, enervat, ferăstruica gheretei. Am început să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
femei, iar coniacul nu-mi place decât să-l beau, i-am zis lui Dinu, care a râs.) Omul mi-a fost nesuferit chiar din clipa când și-a făcut prima oară apariția în camera mea, îmbrăcat într-un halat imaculat, călcat ireproșabil și împodobit, deasupra buzunarului de la piept, cu o monogramă complicată. Avea alura unui ins din categoria „virililor”, cu fălci puternice, mustața subțire și părul strălucind de briantină. Din toate mișcările lui reieșea că se credea irezistibil. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ăsta a durat câtva timp, după care șalupa s-a apropiat și am fost cules din barcă de un pescar bătrân care semăna foarte bine cu Profetul. Pe țărm, mă aștepta o namilă de om, având un halat impecabil și imaculat pe care am recunoscut monograma elegantă de pe halatul lui Aristide. S-a recomandat „Francisc” și mi-a făcut semn să-l urmez. Coridoarele azilului erau pustii, dar auzeam șoapte în spatele ușilor. La colțul coridorului, Domnul Andrei a venit tiptil din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dorește și ce trebuia să facă pentru a Își atinge țelul. În Întregul teatru era atmosfera de pe o navă foarte bine condusă, al cărei căpitan se bucura de respectul dar și, puțin, de teama echipajului. În birou era o ordine imaculată; singură oglinda mare de pe perete părea oarecum nelalocul ei, lăsând să se vadă un element de vanitate În firea ocupantului. Care Însă era, fără Îndoială, un bărbat foarte prezentabil, cu o bărbie puternică, voluntară, și un păr ondulat natural, căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mituiască Providența prin orice mijloace aflate la Îndemână pentru a obține un rezultat favorabil. Parcurse Întregul Piccadilly până În piață, unde monumentul frumos Închinat de Alfred Gilbert lordului Shaftesbury În urmă cu vreo doi ani Își păstra și acum strălucirea argintie, imaculată, În ciuda aerului londonez Încărcat de funingine, aparent pentru că era făcut din aluminiu. Recenta Întâlnire cu cerșetorul Îi aminti că, din câte declarase artistul, silueta Înaripată aplecată Înainte, susținută grațios pe un singur picior, pentru a elibera săgeata, reprezenta Îngerul milosteniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și este condusă În salon de Minnie Kidd. Henry James stă Întins În sicriu, acoperit cu un giulgiu ngru; pe față are o bucată de pânză albă, pe care Minnie o trage la o parte, lăsând să se vadă chipul imaculat bărbierit. Arată foarte bine, ca o operă de artă sculptată În ceară de culoarea fildeșului, cu desăvârșire liniștit, dar desprins de tot ceea ce a Însemnat personalitatea lui. Theodora Înțelege ce a vrut să spună dna James când a vorbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
stărui o clipă, așa neclară cum o înregistrase, apoi o uită. Păstră în memorie doar un sentiment nașpa al aceluiași oft. Apartamentul său era împărțit, după amenajare, în două. Salonul și camerele (două) pentru oaspeți se distingeau printr-un lux imaculat, cristalin de invidiat, spații largi și lucruri extravagante, cu gust amplasate, fine, delicate. Cealaltă parte a apartamentului era confortabilă cu adevărat. Micuță, dotată cu absolut tot necesarul unui trai călduros, pufos, pentru chiar două persoane. Aici era casa lui. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
uita că locuiesc aici de o mie de ani. Au cumpărat casa atunci când Bill a fost făcut contabil-șef în firmă, iar acum probabil că proprietatea valorează de zece ori prețul inițial. Susan s-a uitat prin fereastră la peluzele imaculate care se desfășurau în jurul casei. —Arată mult prea mare numai pentru doi oameni. Nick a zâmbit. —Așa și e, numai că au cumpărat-o pentru Caitlin. Ca să se poată bucura de tot spațiul ăsta verde și ca să-și poată cultiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
singur dumnezeiesc, inaccesibil în lumină și ascuns ochilor noștri. O, tu care ești mereu același, ține-mă-n paza ta! Nu, nu, nu pot să-mi răpească asta. O, lumânările, cum am greșit, cum le-am irosit, lumânări pure, albe imaculate? Uite, fotografiile, galbene ca praful și aproape la fel de sfărâmicioase ca și el, din țărână ne-am născut, în țărână ne întoarcem, spre mormânt măreața regină se grăbește. Seriosul Virgil, numit așa după un poet, fotografiază-l, ce bine dac-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]