7,197 matches
-
Românească, 1981, 190 pag, 5 lei; 60. Gîrleanu, E., Nucul lui Odobac, București, Editura pentru Literatură, 1964, 420 pag., 5 lei; 61. Guerrazzi, Fr. D., Isabella Orsini, București, Editura Albatros, 1968, 248 pag., 7 lei; 62. Guțan, I., Tudor Arghezi. Imaginarul poetic, București, Editura Minerva, 1980, 338 pag., 15 lei; 63. Hobana, I., Enigme pe cerul istoriei, București, Editura Abeona, f.a., 276 pag., 10 lei; 64. Hozevitul, Ioan Iacob, Hrană duhovnicească, Buurești, Editura „Lumină lină”, 2006, 624 pag., 15 lei; 65
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
lucruri sau idei, făurindu-se pe sine în treptele vârstei, ascensiunii concepțiilor, succesiunii de experiențe, binefacerilor și inevitabilelor greșeli...! Dar, când întâlnești un copil în pragul adolescenței, la care deja poți observa o profundă înrâurire a cunoașterii și detașării de imaginar, o canalizare a aptitudinilor spre domenii ce presupun gândire matură, creativă, știință, talent, îndemânare, efort, perseverență, ingeniozitate... te afli în fața minunii în act, ce stă la temelia unei foarte afective impresii. Nu poți nutri doar o simpatie explozivă pentru astfel
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
inedite“, Obiecte cosmice, în prelungirea problematicii existențialiste din volumul anterior, 11 elegii (1966). Ciclul Obiecte cosmice se deschide semnificativ, cu o „ars poetica“, desigur, Poezia, unde se afirmă că poemul își are sursa ființării, „hrana“, în «privirile fixe», adică în „imaginarul“ diurnului, în ochiul ce receptează realul din lumină. În registrul nocturnului, Poezia «se adapă / din întunericul eliberat de polii / asurzitori ai timpanelor.» (SAlf, 133). Arealul ființării permanente a poeziei stănesciene se extinde dincolo de realul receptat și sublimat prin vizual și
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
o veritabilă „lecție de anatomie“ a textului. De la 11 elegii (1966) încoace - după cum argumenta în 1980 poetul Ștefan Augustin Doinaș, punându-și „roba“ de critic literar, Nichita Stănescu «și-a stabilit definitiv temele (de fapt, atitudinile posibile față de real și imaginar), și, în volumele următoare, ne va oferi variantele lor, din ce în ce mai explicite; astfel, în Obiecte cosmice (din 1967), accentul cade, din nou, pe increat; în Oul și sfera (1967) predomină un lirism al antinomiilor; Laus Ptolemaei (1968) e o „laudă a
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
genetică, vreau să adaug la cele spuse mai sus câteva observații despre filiația divină și umană. Din punctul meu de vedere - al sculptorului făuritor de coloane infinite - în imginarul „canalelor energetice deschise între divin și uman” ( sau, dacă vreți, în imaginarul „fundațiilor pentru dezvoltarea societății civile” , deschise de noii ei dușmani din FMI, din Guvernul Mondial, din SUA și din Uniunea Europeană până în creuzetul Indiei - deci „FDSC”. Va suna familial ? ) - există cinci tipologii complexe de filiație divină și umană: emanația, generația, migrația
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
moment dat fiindul său: explorare, fluidizare, liniște demiurgică. Creația sa mișcă mădularele, concentrează activ creierul relaxând cititorul. El cunoaște acest lucru și, în lumina aceea luciferică, naște imagini pe care le transportă în paradisiac. Este o putere a imaginii în imaginarul dezlănțuit al creatorului elevat inițiat. El a trăit și trăiește din ireal pe care îl induce cititorului cu care va conviețui în nemurire. Romanul superrealist are un stil maiestuos de exprimare, liber, propriu fiecărui scriitor, chiar și atunci când au loc
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
filozofică ci și adevărul universal?! Citesc și recitesc fiecare cuvânt pătruns de gingășie ca de teama de-a sparge o vază de porțelan de Saxa, ceea ce anihilează atenția și chiar o scapi din mână... aud în acest timp cum bate imaginar la ușa inimii grija că la rându-mi nu mai pot fi intolerant cu mine, părăsind sau lăsând prea ușor să fiu părăsit de cineva, destul de repede, când o neînțelegere riscă să instaleze contrariul absolut într-o discuție ce, ori
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
înceapă o nouă zi... * A ajuns, pentru a treia oară, la intrarea în ciudata pădure - și deja locurile îi păreau familiare, exercitând asupra sa o stranie fascinație, o atracție fatală în care binele și răul, obișnuitul și magicul, realul și imaginarul coexistau, se amestecau într-o halucinantă cavalcadă a viziunilor și a simțurilor. Acest sentiment bizar numai locuitorii pădurii l-ar fi putut confirma... A întâmpinat-o o fată cântând la vioară, cu tenul alb deschis, având un firicel de sânge
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
muguri, în bronzul toamnei sunând în frunza viei, în eternitatea dorului de mare, în puritatea răcorii dimineților de vară. Născut să descifreze taina cuvântului, el poposește la „Cina cea fără de taină” căutând înțelesul a ceea ce e condiția existențială. Un ingenios imaginar poetic transferă nichitian abstractul în gesture aparent prozaice, purtătoare însă de sensul tainic al împărtășirii din mister: „Au venit zdrențuiți de verbe prietenii la cină/ în găuacele nucilor să le-mpart nimicul/ din palmă/ în mâini bătătorite de adjective c-
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
scrisă cu dragoste, cu sensibilitate, cu responsabilitate, autoarea având pregătirea, dar și harul, ca prin cuvinte și desene să aducă ceva nou în literatura pentru copii. Se pare că deține o cheie fermecată, cu ajutorul căreia poate oricând să pătrundă în imaginar, dar, mai ales să-l lumineze, spre a da posibilitatea și altora să vadă minunății care îmbogățesc cunoștințele și îmbunează sufletele. Recurgând la personajul principal al cărții, pe nume Bobiță, doamna Maria Mânzală prezintă, de fapt, povestea cinematografului ce are
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
la o schimbare de anvergura celei care s-a produs. În același timp cartea pune în lumină existența, în acea perioadă, a unor circulații de idei, imagini, oameni și bunuri între Est și Vest care invită la o revizie a imaginarului maniheist al războiului rece, structurat pe opoziția blocurilor. Viața cotidiană de oriunde și oricând înseamnă putere de cumpărare, viață de zi cu zi, școală, muncă, posibilități de instruire, de culturalizare, de distracție (lecturi, filme, spectacole, concerte, expoziții, etc. Putem vorbi
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
putut aduce cu acea pasăre răpitoare, asemănătoare acvilei, cu spatele de culoare brună, ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Aș vrea să îți trimit un cadou pentru ziua ta. Ce ți-ai dori?” Un număr complex de imagini mi-a făcut așteptarea mai riguroasă spre infinit. Dacă i reprezenta rădăcina pătrată a numărului -1, atunci o mai văzusem, în imaginar, de un număr determinat de ori, poate în vis, poate în fața fotografiilor, amintindu-mi. Eram antrenată de câteva luni în activitatea literară a grupului artistic din regiunea Parramatta și, fără să realizez, săptămână după săptămână, încetul cu încetul, distanța dintre
INTRE REAL SI IMAGINAR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348651_a_349980]
-
să înțeleg prin privire. Aveam nevoie, într-adevăr, să o vad. „Vrei să deschid internetul?” De concurs am aflat ceva mai târziu, după câteva luni de la primele întâlniri la care am participat. Și m-am gândit că, o dată în plus, imaginarul avea să își lărgească cuantumul și să participe în viața mea într-o proporție covârșitoare. Oricum, dezvoltându-mi abilitățile în condiții de suprafață (părăsisem liniaritatea), aveam să descopăr o nouă dimensiune argumentabilă. De ce nu? Să mă întorc încă o data la
INTRE REAL SI IMAGINAR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348651_a_349980]
-
de cristal întrunește vizibil câteva trăsături teoretizate ale prozei fantastice și voi argumenta cu textele în sine această afirmație. Povestirea Captiv în împărăția lui Hades, prima în volum, definește încadrarea corectă în specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
Globul de cristal, personajul Ion Fănușan, conducătorul unui cenaclu literar, convoacă mai mulți scriitori la o cafenea-ceainărie unde: „Erau atrași de un glob cu fațete strălucitoare, atârnat sub bolta de viță de câteva secole” și astfel se face transcederea spre imaginar într-un spațiu temporal în care mithosul rămâne prezent prin personajele legendare readuse, Pandora, Ariadna, Echo. O altă caracteristică a prozei fantastice, bine concretizată în proza Elisabetei Iosif, ține de transpunerea în imagini simbolice a procesului conștientizării realității, sondând în
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
diversă de mijloace stilistice și un inventar complet cu trăsăturile fantasticului literar. Visul pentru Tomas, prietenul din copilărie, presupune anticipația, este un semn prevestitor. Comunicarea transmentală, prin viziunea spațiului propice întâmplării, terenul de tenis, ține de mutația metafizică necesară relevării imaginarului: „A doua zi, m-am dus din nou pe terenul de tenis, Tomas juca așa de absorbit, fără să mă observe. Fata îi spuse iar ceva la ureche și până să mă dezmeticesc dispăruseră.” Urmează transfigurarea mitică a realului, o
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
ca decurgere structurală dar mai ales ca reprezentativitate în definirea conceptului operațional în tematica fantasticului abordată de scriitoarea Elisabeta Iosif. Concluziv, realizarea scriitoricească pentru aceste povestiri se interpretează în afirmația esteticianului Lucian Strochi definind categoria literară a fantasticului: „Fiu al imaginarului, fantasticul satisface nevoia noastră de mister, nevoia noastră de a reașeza lucrurile în univers în funcție de sensibilitatea și subiectivitatea noastră, revolta noastră anistorică.” Salut apariția volumului Globul de cristal al scriitoarei Elisabeta Iosif, cu satisfacția unei lecturi de rafinament artistic și
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
mult decât evident - un dor mortificator, dar și un respect deosebit pentru rădăcinile profund românești. Experiențele, pe care Felicia Feldiorean le trăiește și le împărtășește cu generozitate, sunt de tip osmotic, sfera cognoscibilului se întrepătrunde cu persuasiune cu cea a imaginarului, creând adevărate efervescente, prin care spiritul este obligat să se elibereze. Departe de a se dori perfectă, arta scrierilor Feliciei poate fi considerată inovatoare, sinergica, profund umană, emanând o lumină specială, disipata în ... pași de iubire. Pentru a descoperi pas
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
ură, pasiune, indiferență. Peste întâmplările descrise cu o abilitate specială, capacitatea autoarei de psihanaliză fiind evidență, investigațiile de natură psihologică aduc un plus de culoare scrierii în sine. În planuri alternative, proza Marianei Vicky Vârtosu conturează ca axe epice principale: Imaginarul (Chip-fără-contur, Neconturatul, Soldatul, Ioana), tragismul (Ursula și Vladimir, Costache și Alala), resemnarea karmică (Emiliana și Toni), (sub)urbanul (Colombo-Belgianu’, Pontosu’), misoginismul (Femeia gonflabilă), introspecția (jurnalul Dorei Spirescu) sau chiar revolta socială (Viermele zăpezii). În partea a II-a a cărții
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
și urmărește o experiență extatică de uniune cu Intelectul Universal, care se presupune a fi reprezentat de mașina însăși.” (I.P. Culianu - Jocurile minții) **” Imaginalul este un termen preluat din sufismul iranian și introdus de Henry Corbin (1903-1978) pentru a desemna imaginarul adevărat, creator, vizionar, esențial, fondator: fără o viziune solară, realul se dizolvă într-o înlănțuire nesfârșită de imagini voalate, deformate, mutilate”. (fragment din articolul „Imaginație, imaginar, imaginal” de Basarab Nicolescu, Steaua, Nr.6, 2006) Referință Bibliografică: Cum să ieșim din
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
se înființeze mănăstiri sau schituri; numărul de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate; interzicerea elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus. 10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991, p. 165. 11 Ibidem. 12 De remarcat este directiva referitoare la problema religioasă din „Directivele de bază ale N.K.V.D.”, din 2 iunie 1947, pentru țările din orbita sovietică. Astfel directiva nr. 34 spunea: „Trebuie acordată o atenție
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
se înființeze mănăstiri sau schituri; numărul de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate; interzicerea elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus. 10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991, p. 165. 11 Ibidem. 12 De remarcat este directiva referitoare la problema religioasă din „Directivele de bază ale N.K.V.D.”, din 2 iunie 1947, pentru țările din orbita sovietică. Astfel directiva nr. 34 spunea: „Trebuie acordată o atenție
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
povești, prin toate mijloacele de expresie. Publicul s-a obișnuit cu aceste priveliști de groază. Nu se mai sperie. Spectacolul cruzimii nu mai impresionează pe nimeni. Zilnic sunt atentate, războaie, accidente colective, catastrofe naturale. Aproape nu mai deosebești realul de imaginar. Și ți se pare că totul este o farsă pusă la cale de regizori și scenariști. Moartea a devenit cât se poate de banală. Câțiva morți în plus sau în minus nu mai înseamnă, nici măcar statistic, nimic. Și dacă s-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
în fiecare dintre noi există poezie, dar nu toți o descătușăm, nu toți o eliberăm, mai degrabă o sufocăm între atâtea tentații cotidiene"... În atelierul unde „singurătatea umple/ căușul palmei/ cu rămășițele șoaptelor” poeta șlefuiește cuvinte din roca dură a imaginarului - fiind într-o continuă căutare a nuanțelor și formelor poetice: „Ieri/ ne plângeam/ de prea mult alb/ Azi/ frunzele arse/ de lacrimi/ sărută pământul/ pe unde a trecut/ ca un vis/ umbra ta/ zilele ascund/ la pieptul rănit/ cununa de
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]