1,575 matches
-
intenționată și "lacunele" vinovate fac parte și ele din strategiile de rememorare colectivă). Teoria plotiniană a memoriei duce mai departe filosofia clasicilor, în ansamblul ei, dar creează noi interstiții și pliuri ale gândirii, în care se pot descoperi astăzi "structurile imaginative ale umanului", un subiect căruia Moutsoupoulos îi acordă un întreg capitol în analiza relației dintre imagine și amintire (68-90), pentru ca, în cele din urmă, să conchidă: ... imaginarul, ca funcție ce leagă imaginația de sensibil și de inteligibil, constituie un plan
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
subiect căruia Moutsoupoulos îi acordă un întreg capitol în analiza relației dintre imagine și amintire (68-90), pentru ca, în cele din urmă, să conchidă: ... imaginarul, ca funcție ce leagă imaginația de sensibil și de inteligibil, constituie un plan pe care realitatea imaginativă operează cel mai puternic, impunând umanului propriile sale structuri. (90) Important pentru fundamentul argumentativ al cercetării de față este și faptul că la Plotin se regăsește una din rădăcinile gândirii creștine reflectate fidel de oíkonomía bizantină
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
corpului orașului, înnobilat de numeroase alte figuri și însemne (sacre sau sacralizate). Este remarcabilă această fină scriitură de istorie identitară, în relație cu arhitectonica urbană; cu atât mai mult cu cât scenografiile și ceremonialurile imperiale aveau și ele o funcție imaginativă explicită, de fixare în memoria colectivă a evenimentului glorios, prin lecții de cultură politică, dar și de spiritualitate și de credință. Împăratul, printre multe alte roluri ce îi erau atribuite în urma faptelor personale, prelua din prestigiul orașului, în mod legitim
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sondăm atât de adânc pentru a-i afla rădăcinile, până la confluența a două bazine semantice (grec și latin) generoase și complementare, demonstrează forța acestei lumi interioare a mentalului colectiv, de a cuprinde și de a ordona câmpuri discursive și structuri imaginative corespunzătoare lor, complexe și productive. Studiul genealogic relevă capacitatea imaginarului colectiv de a păstra, de a arhiva reprezentările identitare cu ajutorul imaginii și al simbolului, de a le conferi un sens integrat, realizând și menținând coerent și eficient relația dintre ele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
amplă țesătură semantică, cu determinări fluide, dar ajustate de situațiile în care sunt utilizate cuvintele, aceste familii lexicale se învecinează și se influențează în funcție de uz și de contexte. Traseele posibile din interiorul câmpului lingvistic scot la iveală următoarele aspecte: funcția imaginativă este decisivă pentru vocabularul care descrie procesele de memorare; toate procesele de memorare au un purtător comun de mesaj - imaginea; tipologia acestor procese este dată de "gradul" de imaginare - a nara (realist), a istorisi (simbolizând), a fabula (a crea "fantasme
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sunt derivate din substantivele phantasia (pentru care voi folosi în continuare transcrierea în alfabet latin), respectiv imaginatio, analiza de față caută să revadă semnificațiile dezvoltate în timp ale termenului de imaginație, într-o selecție orientată, precum și rolul jucat de funcția imaginativă în configurarea sistemului imaginarului. O primă relație care se impune a fi abordată este cea dintre "imaginație" și "fantezie", în accepțiunea lor modernă din limbile neo-romanice. După cum se poate constata în urma analizei semantice anterioare, limbile actuale au recuperat ambele substantive
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu care este în general înțeleasă funcția de i-realizare a imaginii, independentă de logica realității (imaginația iconică și fantezia). Gândirea greacă, despre politic și imagine I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă În viziunea Greciei antice, funcției imaginative i s-a alocat, din cât se știe, un rol intermediar între epistēmē și dóxa. Chiar dacă filosofia raționalistă europeană avea să ceară mai târziu renunțarea la analogii și metafore în demersul cognitiv, tot ea a ezitat, chiar a eșuat în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relație de opoziție cu phantasía. Totuși, aceasta nu pare a fi chiar o relație de excludere, pentru că, în câteva dintre dialoguri, după un parcurs maieutic complicat, Platon propune el însuși o reconciliere a lógos-ului cu funcția imaginativă,27 pentru proiectarea imaginii cetății ideale printr-un exercițiu de distanțare critică față de existent 28. În Politeía, cu analogia sau diagrama Liniei se introduce o altă noțiune: eikăsia, pe care am putea-o înțelege ca pe o imaginație
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
505a2) pe care filosoful o poate avea este tocmai stăpânirea ideii de bine (a2) prin știință; fără de ea, nu sunt posibile nici filosofia, nici guvernarea cetății. Una dintre metaforele la care recurge Platon este cea a Soarelui, centrală în structura imaginativă care ordonează proiectul politico-filosofic. Din nou, așadar, un efort de vizualizare, care duce către abordarea gândirii pure logico-discursive, completat prin recursul la alte două imagini (amintite anterior), a Liniei și a Peșterii. Un tip de "complex poliedric" ia astfel naștere
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
gândirii și fondată imaginar, funcționează ca un model, tocmai pentru că poate fi "văzută" - în primul rând de către filosof, singurul care poate răspunde de planul de organizare a vieții lumii pe care o guvernează (592a10). Platon solicită din nou un efort imaginativ din partea interlocutorului său, iar Glaucon răspunde cooperant la finalul Cărții a IX-a: "Să ne imaginăm că ar fi așa" (592b6). Am ales acest dialog, Politeía, tocmai pentru a putea înainta o observație, consider, relevantă și pentru imaginarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
exemplară, una dintre cele mai interesante chei de lectură din dialogurile lui Platon cu privire la subiectul nostru, anume imaginarul filosofic al politicului: contemplarea ideilor, dar și privirea lucidă și capabilă de a cunoaște, chiar prin recursul la imagine și la funcția imaginativă; ea ar putea fi utilizată ca strategie cu caracter didactic pentru determinarea trăsăturilor realității, prin deducție analogică. Discursul de teoretizare a valorilor pólis-ului reprezintă prima etapă a demonstrației, în care se inserează unitățile tematice ale dezbaterilor, după care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în culturile europene îl marchează pe cel al imaginarului, fără să coincidă totuși cu el. Pentru imaginarul antic, ca și pentru cel medieval, imaginea reprezintă forma care poate face legătura între mit și istorie (Védrine 20). Acest rol de conexiune imaginativă o pune în relație, pe un plan, cu conceptul de mímēsis, pe un altul, cu memoria și cu imaginatio. Dialogul dintre cei doi filosofi are și o miză epistemică: distribuirea cunoașterii. Cunoașterea empirică rămâne, în demonstrația "personajului" Socrate, legată de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Despre suflet 432 a). Gândirea discursivă, diánoia, are, după Aristotel, propriile sale reguli, care nu coincid cu felul în care se exercită imaginația. Nóēsis produce próta noēmata − concepte primare, noțiuni simple, în jurul cărora gândirea discursivă nu dezvoltă structuri imaginative. Aceste concepte par să se situeze dincolo de senzație sau de raționament, ele sunt înregistrate printr-un fel de viziune imediată; deși în afara discursului, nu pot fi vacuate de imagine, cu toate că nu sunt imagini. Próta noēmata țin de aprehensiunea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sunt înregistrate printr-un fel de viziune imediată; deși în afara discursului, nu pot fi vacuate de imagine, cu toate că nu sunt imagini. Próta noēmata țin de aprehensiunea intuitivă, apar ca o prezență nefiltrată, dar rămân mai curând intelectuale, nu imaginative (Peters 175-84)39. Într-un comentariu anterior asupra unor observații făcute de Platon în legătură cu imaginația, am amintit diferența dintre imaginația icastică și cea iconică. În Sofistul (235a-236c), se subliniază distanța, din interiorul artei de a produce imagini (eídōlopoïetica
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
privește pe autorii medievali români, este limpede că nu au cunoscut direct teoriile politicului din filosofia antică greacă, dar au avut acces, mai ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre în linia moștenirii platoniciene, la formulări și proiecții imaginative cu un puternic caracter simbolic și paidetic. Teoria și practica politică medievală au stat sub semnul modelului imperial bizantin, chiar dacă nefuncțional și abstract după 1453; el a influențat în mare măsură și imaginea puterii, și structura imaginarului. La rândul lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
influențat în mare măsură și imaginea puterii, și structura imaginarului. La rândul lui schematic (ca fenomen de cultură orală), imaginarul lumii ortodoxe a lăsat loc pentru puține creații locale autentice; sub supravegherea atentă a instituțiilor puterii laice și religioase, proiecțiile imaginative colective au rămas, timp de secole, aproape neschimbate. Cu toate acestea, planul oikonomic creștin, cu toate elementele sale moștenite de la gândirea greco-romană, a putut fi adaptat eficient la condițiile practice ale existenței comunității locale. Simbolic, cele două Rome s-au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ritenzione dell'assente, fantasia - la sua rielaborazione" (Ferraris 7). 26 Vezi: visiō, ōnis f. 1. văz; 2. priveliște, vedere; 3. (fig.) reprezentare, idee, viziune (Guțu 614) 27 În paginile finale ale Cărții a VI-a din Politeía, funcția imaginativă apare nu ca facultatea gândirii de a evoca imagini onirice sau de a elabora pure imagini mentale, funcție emergentă doar în interiorul nostru, ci ca afectul care se naște în anima din cauza contactului nostru cu imaginile naturale ale lucrurilor (509e1-510a3). 28
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Ross, W.D. Platone e la teoria delle idee. Bologna: Il Mulino, 1989 [1951] (apud Di Capua 30-31). 32 Imaginația și lógos-ul contribuie, paralel și în mod relativ egal, la construcția parcursului noetic. Are loc chiar imixtiunea procedeului imaginativ în discursul filosofic și, mai mult, în discursul platonician, considerat de unii cercetători ca fiind iconoclast. Vezi Pinotti, Pierro. "Aristotele, Platone e meraviglia del filosofo." Lanza și Longo 29-55. 33 Vezi Di Capua: Il paradigma è, così, profondamente reale, in
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Teoria ondulației universale, un evoluționism cu corsi și ricorsi în marginile lui Spencer, era o reeditare entuziastă și prolixă de locuri comune. Gândirea românească avea să se dezvolte pe alte drumuri. Totuși limba de idei a lui Conta e mai imaginativă decât a lui Maiorescu, cu acea doză de haotic necesară construcțiilor ideologice. Capitolul XIII MIHAI EMINESCU Opera literară a lui M. Eminescu (1850-1889) crește cu toate rădăcinile în cea mai plină tradiție și este o exponență deplină, cu toate aspectele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slabul Leiba să facă teribila faptă a arderii mâinii lui Gheorghe? Explicația de ordin psihologic e frica, știindu-se că spaima are adesea efectele curajului. Dar isprava lui Zibal e așa de teribilă, încît e nevoie de o frică delirantă, imaginativă, care se și lămurește prin aceea că Zibal este evreu. Dar evreii normali au frica defensivă, lamentoasă, Zibal e sinistru. Aflăm atunci că eroul suferă de teroarea cronică de origine traumatică, adăugată la spaima atavică, și pe deasupra de paludism, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de vedere al fondului (originalitate elementară), al armoniei (originalitate subiectivă) și al formei (originalitate plastică), aceste aspecte fiind și ele considerate sub triplul raport al intensității, calității și tonalității, așa încît o operă este sublimă, umoristică, naivă, patetică, optimistă, imaginativă, abstractă, exultantă, deprimantă, ingenioasă, fantastică, incisivă, explozivă etc. ION TRIVALE Un bun critic ar fi fost dacă trăia mai mult Ion Trivale (1889- 1916), elev al lui M. Dragomirescu, cu oroare exagerată de simbolism, foarte analitic sub un unghi cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care doresc să descifreze din tainele calculatorului. Atunci când copilul poate cere calculatorului să facă unele lucruri pentru el, devine mai repede independent în căutările lui. Ajunge să se creadă „tare” și competent. Își permite să fie curios, dornic de explorare, imaginativ. Poate să rezolve singur mai multe probleme. Este creativ. Toate acestea au efecte pozitive asupra dezvoltării intelectuale. Ne aflăm într-o perioadă când omul trebuie să facă față suprasolicitării, exploziei informaționale. Astfel, el trebuie să fie format încât să se
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
metodele psihoterapiei (metode bazate pe discuția individuală, psihoterapiile de grup, metode de valorificare a ambianței fizice și interpersonale, metode de relaxare) și metodele sugestive (sugestopedia, metoda sofronică, controlul mental Silva, hipnoterapia). în cea de-a doua categorie sunt incluse metodele imaginative (brainstormingul, sinectica, metoda Philips 6-6, discuția Panel, metoda 6-3-5, metoda Delphi, metoda Frisco) și metodele raționale analitice (metoda listelor și metodele matriceale). Dintre metodele imaginative, brainstormingul deține locul prim, . După Ion Moraru (10), . Se cunoaște de multă vreme faptul că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
metoda sofronică, controlul mental Silva, hipnoterapia). în cea de-a doua categorie sunt incluse metodele imaginative (brainstormingul, sinectica, metoda Philips 6-6, discuția Panel, metoda 6-3-5, metoda Delphi, metoda Frisco) și metodele raționale analitice (metoda listelor și metodele matriceale). Dintre metodele imaginative, brainstormingul deține locul prim, . După Ion Moraru (10), . Se cunoaște de multă vreme faptul că procesul gândirii noastre se desfășoară pe principiul asociației de idei. în tratatul său despre memorie, Aristotel descoperă și formulează două legi ale asociației de idei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
manieră care să permită o valorificare multiplă a textului de plecare, formulându-se cerințe care să vizeze înțelegerea corectă a valorilor semantice, să fixeze noțiuni de limbă și comunicare, să le permită micilor elevi să se afirme la nivelul scrierii imaginative. E o culegere necesară, bine alcătuită și o recomand cu toată căldura. Prof.univ.dr. Constantin DRAM, Facultatea de Litere a Universității „ Al. I Cuza” -Iași În preajma unui concurs sau a unui examen, la vârsta lor, elevii pot fi dezorientați. De aceea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]