1,629 matches
-
universală. Constantin GRECU Introducere Vara trecută, la aceeași dată, trăiam o zi deosebită: se împlineau exact zece ani de când mă întorsesem în țară, după o "odisee" americană la care, încă, am rămas cu gândul. Am simțit, în acea zi, un imbold de a îmi textualiza parte din experiența de dincolo de ocean, îndemn care s-a materializat, prin efort susținut, într-o carte despre "America mea". Am scris acea carte în aer liber, pe telefonul mobil primit în dar de ziua mea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la anumite întrebări"7. Sensul acestor stipulări, apreciază Griffin, nu trebuie înțeles, la acel moment "timpuriu" al începutului noului domeniu, în literalitatea sa, ci ca "preocupare pentru (obținerea adăugirea mea) respectabilității în context academic, mai degrabă decât ca pe un imbold de a descoperi legile eficacității în oratorie"8. Cursurile de oratorie constituiau simple "ghiduri practice" pentru cei interesați în a influența diferite tipuri de public prin intermediul "discursului (public), interpretărilor orale ale literaturii, anunțurilor radiofonice, dramatizărilor, dezbaterilor sau discuțiilor la mese
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care m-am mai referit, "Resimțim o presiune majoră de a lăsa la o parte propriul nostru sine cultural pentru a obține credibilitate academică"15. Totuși, adaugă criticul, câteva pagini mai târziu, "dacă, într-adevăr, comunicarea umană se caracterizează prin (imboldul de a spune adăugirea mea) povești și prin crearea de înțelesuri"16, este momentul, pe care Our Voices îl celebrează, al redefinirii "cercetării înseși, prilej cu care cercetătorii etnici să își creeze propria agendă de cercetare și să contribuie, astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ce ar distinge reacția scandalizată, cu nevoia sa iminentă de acțiune (răzbunare), din punct de vedere moral, de crima propriu-zisă? Pe de altă parte, Edwin Black estimează că, dacă percepția "scandalizată" a evenimentului nu se poate debarasa de acțiune, de imboldul de a "trece la fapte" și am văzut ce caracter pot avea faptele-consecințe directe ale acestui tip de răspuns la eveniment reacția "clinică" pare, dimpotrivă, să "paralizeze acțiunea"153. Neavând implicații morale, răspunsul "clinic" sau "didacticismul", o "ilustrare concretă a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
îl oferă indivizilor definește locul privilegiat al luptei pentru putere și dominare: astfel, de pildă, "în zilele dinaintea Războiului Civil, percepția sclavilor ca "proprietate" a servit proprietarilor drept motiv pentru a îi controla. Pentru sclavi, aceeași percepție a servit drept imbold la revoltă"697. Pe de altă parte, remarcă McKerrow, dezvăluirea discursului puterii în acest context nu se rezumă la simpla identificare a ideologiilor antinomice ce determină lupta pentru putere și dominare. Dacă așa ar sta lucrurile, potențialul schimbării sociale ar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice, aceasta înseamnă, pur și simplu, că "imboldul spre schimbare încă nu a fost articulat -actul simbolic necesar care leagă ideologia de poziția socială încă nu a fost creat"794. Însă, precizează McKerrow, aceasta nu înseamnă altceva decât că actul simbolic respectiv poate apărea, că, mai mult, el
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
jucărie, sacralitate, ficțiune, impresionant; * funcție, vestimentație, antrenament, măreție, imoral, astmatic, încălzire; * sculptor, populație, pictură, instrument, inamic, postbelic, trasee, arie; * Antarctica, mobilier, instalație, celebru, continuu, frumos, agreabil; * instrucție, impunător, somptuos, galerie, dreptunghi, somptuozitate; * arctic, ficțiune, interesant, inutil, comandant, spaimă, aclimatizare; * sculptură, imbold, inadaptabil, grandoare, inutil, descrie, aspirație; * pictor, echilibru, descriere, arhaic, sociabil, perfecțiune, regres, taină; * funcționar, geamantan, realitate, dezechilibru, respectabil, astral; * imbold, frumos, inamic, aclimatizare, literalmente, concomitent; * calendar, tablă, întrebare, hidratare, sandviș, inflamabil, ingenios; * mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mobilier, instalație, celebru, continuu, frumos, agreabil; * instrucție, impunător, somptuos, galerie, dreptunghi, somptuozitate; * arctic, ficțiune, interesant, inutil, comandant, spaimă, aclimatizare; * sculptură, imbold, inadaptabil, grandoare, inutil, descrie, aspirație; * pictor, echilibru, descriere, arhaic, sociabil, perfecțiune, regres, taină; * funcționar, geamantan, realitate, dezechilibru, respectabil, astral; * imbold, frumos, inamic, aclimatizare, literalmente, concomitent; * calendar, tablă, întrebare, hidratare, sandviș, inflamabil, ingenios; * mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune, funcționar, constructiv, superb, demers, ochelari, inegal; * ceașcă, instrument, echilibru, epilog, alee, înspre, asuprire, perfect; * inflamabil, condiment, posibilitate, trasee, spaimă, ireversibil
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri: [tren] accelerat, [tren] rapid etc.; "onomatopeizarea" (crearea de onomatopee): câr-mâr; "crearea de delocutive" (substantive provenite din locuțiuni verbale): dare de seamă (< a da seamă), lansare la apă (< a lansa la apă) etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sieși în orice ocazie și fără discreție. Oare acesta se va simți în largul lui pe tronul imperial? Mă conduce prin toate camerele apartamentelor private. Alergăm pe parchetul alunecos. Iată-ne într-un cabinet albastru și alb și primul meu imbold este să spun: Iată camera copiilor. Da' de unde, este camera lui, ceea ce îmi stârnește râsul. Un bebeluș englez față în față cu el însuși. O ființă care respiră acel gen de prosperitate fizică și de puritate persistentă, care lasă impresia
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a fost primită. În concluzie, recursul la dubletul pedepse/recompense are două efecte negative: a) rămânem controlabili de către aceia care dețin puterea (adică pot administra pedepsele și recompensele); b) nu mai facem ceea ce ne-ar plăcea să facem doar din imbold interior, ci pentru că suntem recompensați pentru ceea ce facem. Schimbarea modelului ar trebui să accepte ca suport pentru evaluarea de sine (dar și în cazul evaluării celorlalți) orice măsură alta decât recompensa financiară (sau de altă natură) care circulă la bursa
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
meu e compusă din dorința, intenția de a scrie." Există desigur de-a lungul acestor zece ani la propriu agonici, și momente de revenire a vitalității și speranței. Dar de cele mai multe ori, ceea ce pare să-l anime nu e un imbold interior ci un admirabil sentiment al datoriei: "Scrisul e o activitate care depersonalizează, până și cei care te citesc cred asta. Dacă ai fost recunoscut ca scriitor, nu mai ai dreptul la ezitare, abandon, slăbiciune. Cei care te cunosc încetează
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
1. Stări individuale Nici o stare sufletească nu este cu totul simplă. Atît cît e capabilă să surprindă observația, dacă facem abstracție de tot ce se cuvine atribuit influenței gîndirii, ea descoperă mereu o diversitate mai mare sau mai mică de imbolduri sau instincte, senzații, plăceri și neplăceri, de reprezentări, pe scurt, de tot ce putem numi cu un cuvînt elemente psihice, găsind totodată o relație mai slabă ori mai puternică între aceste elemente.Orice stare sufleteascăeste o totalitate, înăuntrul căreia se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
presupun o serie de experiențe de viață, trăiri de un gen mai mult sau mai puțin compus și intensiv. Ele sînt deosebite de efervescențele momentane și de strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut. Ele se pot folosi însă, în conflictul cu împrejurările practice, de asemenea funcții psihice, mai curînd elementare. Starea totală dominantă este cea care stă, în general, la baza oricărei încercări de caracterizare a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vrea să combine stările ce apar cu caracter de totalitate, conduce de aceea la rezultate iluzorii 8. Fenomenul cel mai important, în ce privește elementele cunoașterii, este asocierea reprezentărilor. Cei mai mulți psihologi admit că la baza oricărei legături între reprezentări se află un imbold sau o tendință de a întregi și a încorpora într-o totalitate reprezentările ce apar relativ izolate. Ceea ce am experimentat mai înainte sub o formă compusă, dar găsim acum numai separat, încercăm să întregim pînă la totalitatea anterioară, iar aceasta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru organizare în modul cum gîndul la un scop ce trebuie realizat determină ierarhia mijloacelor de folosit sau a acțiunilor ce trebuie îndeplinite; ele aparțin toate laolaltă deciziei, sînt cuprinse în ea, alcătuind
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
la urma urmelor, doar simptome ce arată dacă acea tendință este favorizată sau împiedicată; percepțiile servesc la declanșarea de reacții față de lumea înconjurătoare; iar reprezentările și asociațiile de reprezentări folosesc să conserve și să dezvolte scopul și mijloacele, acolo unde imboldul involuntar și aptitudinea imediată sînt insuficiente. Are dreptate Spinoza cînd susține că noi nu năzuim la ceva, nu vrem sau dorim ceva fiindcă ni se pare bun, ci socotim acel ceva drept bun, fiindcă năzuim la el, îl vrem și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un sentiment de o calitate nouă, ce nu s-ar produce totuși dacă unul dintre elementele asociate, în contradicție ar fi omis. Sibbern numește unul din grupurile date ca exemplu sentimente de satisfacție subiectivă. Ele se nasc din satisfacerea unui imbold, a împlinirii a ceva ce lipsea, a alinării unei neplăceri, a înfrîngerii unei rezistențe. Tot aici se situează și sentimentul încercat în cazul unei încordări și în prezența a ceva misterios, a unei primejdii, și în timpul luptei. Alfred Lehman obiectează
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a înfrîngerii unei rezistențe. Tot aici se situează și sentimentul încercat în cazul unei încordări și în prezența a ceva misterios, a unei primejdii, și în timpul luptei. Alfred Lehman obiectează, în legătură cu primul exemplu, faptul că nu intervine nici o contopire, întrucît imboldul este anulat prin satisfacere. Sibbern i-ar fi putut răspunde că orice sentiment are tendința să se afirme, după ce a dispărut sentimentul dintîi. El se răspîndește într-un gen de compasiune peste stările ulterioare și se poate contopi astfel cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se afirme, după ce a dispărut sentimentul dintîi. El se răspîndește într-un gen de compasiune peste stările ulterioare și se poate contopi astfel cu elementele sentimentale ale acestora. (Psychologie, VI B, 2; E 4) Faptul de a fi resimțit un imbold nu este, în mod necesar, un pur fenomen al trecutului. Deoarece și lingviștii ne învață că un perfectum absolutum mai cuprinde și altceva decît momentul temporal și anume reprezentarea rezultatului, a "ceea ce rămîne, a permansivului" 16. Și Sibbern vorbește, în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nașterii unor sentimente totale este legată (cum s-a arătat în § 2) atît de natura cea mai intimă a vieții psihice, cît și de cerințele luptei pentru existență. Pe toate treptele și în toate formele vieții sufletești, se afirmă un imbold și o capacitate țintind spre o concentrare, spre o sinteză. Acționează aici, cum a spus Kant, o artă ascunsă în noi, fără de care nu am avea o conștiință, dar de care sîntem rareori conștienți. Este de datoria psihologiei generale să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
odată pentru totdeauna, ar fi mai ușor de trăit. În schimb, viața și-ar pierde atunci plinătatea și tensiunea ei. Dacă, după cum ne arată experiența, se află în natura vieții psihice însăși, în acest fel, o tendință și totodată un imbold și o capacitate de grupare și concentrare, lucrul acesta coincide cu exigențele pe care le formulează condițiile de viață. Criteriul pentru treptele evolutive ale unei ființe vii constă, în esență, în măsura în care aceasta poate apărea ca o totalitate în fața mediului său
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este condiționată de caracterul compozit al vieții psihice superioare. Doar la cei proști, care nu văd mai departe decît ceea ce le stă la îndemînă, care nu au o experiență cuprinzătoare și nu cunosc diversitatea existenței, doar la aceștia sentimentul și imboldul pot avea un caracter simplu. La cei cu experiență bogată și multilaterală, viața sufletească se compune din plăcere și durere, dulceață și amărală și anume în așa chip încît aceste elemente contradictorii se determină reciproc. Ignoranța este mama desfătării în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obligația practică corespunzătoare. Firește, poetul nu a avut nevoie să trăiască personal contradicțiile pe care le zugrăvește. Dar el trebuie să le fi văzut ca posibilități. În caracterele și destinele pe care le-a observat, în stările sufletești și în imboldurile simțite în sine însuși, în loviturile sorții pe care le-a îndurat, trebuie să i se fi conturat unele indicii, linii de ruptură și posibilități și, în fața lor, a trebuit să aibă loc o muncă serioasă, pentru ca să se afirme forța
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humor, a căror varietate se întemeiază pe importanța ce-i revine obiectului. α) În cazul în care superioritatea față de adversar este mare și profund întemeiată, efortul de învingere a rezistenței lui va semăna cu un joc și nu va exista imboldul de a zăbovi mereu asupra ei. Superioritatea reală se sprijină pe ea însăși și sentimentul său de mîndrie nu capătă caracterul de dispreț față de altceva și de alții. Tendința de a defăima sau de a simți dispreț și a le
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]