6,988 matches
-
într-una din situațiile de mai jos: a) să fie subiectul unui conflict de interese definit în conformitate cu prevederile naționale/comunitare în vigoare sau să se afle într-o situație care are sau poate avea ca efect compromiterea obiectivității și imparțialității procesului de evaluare, contractare și implementare a proiectului; ... b) să se afle în situația de a induce grav în eroare AFM, prin furnizarea de informații incorecte în cadrul prezentului apel de proiecte sau a altor apeluri de proiecte derulate în
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286307]
-
într-una din situațiile de mai jos: a) să fie subiectul unui conflict de interese definit în conformitate cu prevederile naționale/comunitare în vigoare sau să se afle într-o situație care are sau poate avea ca efect compromiterea obiectivității și imparțialității procesului de evaluare, contractare și implementare a proiectului. ... b) să se afle în situația de a induce grav în eroare AFM, prin furnizarea de informații incorecte în cadrul prezentului apel de proiecte sau a altor apeluri de proiecte derulate în
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286307]
-
și dispozițiile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul legal criticat nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduce atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu
DECIZIA nr. 229 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287583]
-
cărora se supun spre avizare sau aprobare proiecte de dezvoltare regională conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare, membrii acestuia, inclusiv invitații, semnează o declarație de confidențialitate și imparțialitate. Totodată, membrii Consiliului completează Declarația privind neîncadrarea în situațiile de conflict de interese prevăzute la art. 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
HOTĂRÂRE nr. 8 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286422]
-
alin. (6) ; ... f) primirea și înregistrarea mandatelor scrise privind numirea unor înlocuitori la ședințele Consiliului; ... g) asigurarea, între ședințe, a asistenței de specialitate președintelui și vicepreședintelui Consiliului; ... h) înregistrarea și păstrarea în condiții specifice adecvate a declarațiilor de confidențialitate și imparțialitate date de membrii Consiliului, conform art. 6 alin. (5) ; ... i) primirea și distribuirea corespondenței destinate Consiliului; ... j) constituirea și păstrarea unui registru de evidență complet privind ședințele și activitățile Consiliului; ... k) asigurarea activităților de registratură și arhivare a documentelor privind
HOTĂRÂRE nr. 8 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286422]
-
demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; și, de asemenea, ... (ii) potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. ... Curtea a subliniat că și aparențele pot avea importanță sau, așa cum spune un proverb englezesc, «justice must not only be done, it must also be seen to be done» («nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
to be done» («nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se și vadă că se face dreptate»). Întro societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor. Orice judecător despre care poate exista o temere legitimă privind lipsa de imparțialitate trebuie așadar să fie recuzat [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98]. În ceea ce privește o cerere de recuzare, instanța trebuie să răspundă argumentelor avansate în susținerea cererii (Harabin împotriva Slovaciei, pct. 136). Având în vedere toate dispozițiile jurisprudențiale citate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ar trebui să le încorporeze. Este important de notat că revizuirea propusă nu se limitează doar la îmbunătățirea timpului de soluționare a cazurilor, ci se extinde și la calitatea procesului judiciar în ansamblul său. Prin includerea cerințelor de independență și imparțialitate a instanței se garantează că fiecare caz va fi judecat pe baza faptelor și a legii aplicabile, fără influențe exterioare sau prejudecăți. În acest mod se asigură atât integritatea procesului judiciar, cât și încrederea publică în sistemul de justiție. În
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și a statului de drept în România. Prin implementarea noțiunii de „termen optim și previzibil“ se asigură că drepturile cetățenilor la un proces echitabil sunt respectate conform celor mai înalte standarde europene. De asemenea, se consolidează principiile de independență și imparțialitate ale justiției, elemente vitale întrun sistem judiciar modern și eficient. Revizuirea trebuie văzută în contextul mai larg al reformelor judiciare și al necesității de a spori transparența, eficiența și responsabilitatea sistemului judiciar. O astfel de schimbare constituțională reprezintă nu doar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un fundament ce garantează echilibrul și buna funcționare a oricărui stat de drept. Revizuirea alineatului (3) al articolului 40 din Constituție nu este doar o simplă modificare legislativă, ci o necesitate imperativă ce răspunde nevoii de a consolida independența și imparțialitatea anumitor funcții și instituții publice. Necesitatea revizuirii acestui text constituțional își are rădăcinile în istoricul problematicilor legate de politizarea excesivă a funcțiilor-cheie ale statului. Judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrații, procurorii și alte categorii de funcționari publici trebuie să fie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
instituții publice. Necesitatea revizuirii acestui text constituțional își are rădăcinile în istoricul problematicilor legate de politizarea excesivă a funcțiilor-cheie ale statului. Judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrații, procurorii și alte categorii de funcționari publici trebuie să fie veritabili garanți ai imparțialității și echidistanței în fața legii, iar apartenența lor la partide politice poate umbri această obligație fundamentală. În ultimii ani, am fost martorii unor cazuri în care liniile dintre puterea judecătorească și cea executivă sau legislativă s-au estompat, punând în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
protejeze integritatea și independența funcțiilor statale. De exemplu, în țările cu tradiție democratică îndelungată este bine înțeles că anumite roluri - în special cele judiciare și cele legate de apărarea națională - trebuie să rămână apolitice, pentru a asigura încrederea cetățenilor în imparțialitatea și eficacitatea acestora. Mai mult, restricția de a deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de cinci ani după încetarea serviciului este esențială pentru a evita fenomenul „ușii rotative“, unde foști membri ai puterii publice se pot reintegra
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
liberă asociere. Totuși, această perspectivă nu ia în considerare faptul că funcțiile vizate de această revizuire sunt de o importanță deosebită pentru structura de putere a statului și, prin urmare, necesită un grad mai mare de restricție pentru a păstra imparțialitatea și integritatea sistemului. Revizuirea articolului 40 din Constituție, așa cum este propusă, reprezintă un pas important în consolidarea principiului separației puterilor și în protejarea statului de drept. Prin această separare clară între cariera în serviciul public și activitatea politică, statul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și stabilității. Cu această propunere de revizuire, România își reafirmă angajamentul de a respecta și promova valorile democratice, de a separa clar sfera politică de cea administrativă și judiciară și de a asigura că fiecare cetățean poate avea încredere în imparțialitatea și integritatea celor care dețin funcții publice. Prin urmare, revizuirea articolului 40 nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate de a ne alinia la cele mai înalte standarde democratice și de a consolida încrederea în structurile noastre de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
gravă sau acțiune rea-credincioasă din partea magistraților nu rămâne nesancționată. Aceasta contribuie la creșterea încrederii în sistemul judiciar și la consolidarea independenței justiției. Ultimul alineat, nou-introdusul alineat (5), abordează protecția statutului judecătorilor și procurorilor, un aspect-cheie în menținerea independenței și imparțialității sistemului judiciar. Prin interzicerea diminuării drepturilor și răspunderii acestora prin legi ulterioare numirii lor se oferă o garanție suplimentară că magistrații își pot exercita atribuțiile fără teama unor repercusiuni arbitrare. Astfel, această clauză consolidează principiul separației puterilor în stat și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
presupune și un grad de autonomie în administrarea resurselor necesare bunei funcționări a instanțelor. Astfel, revizuirea propusă vine să clarifice și să întărească aceste aspecte, contribuind la consolidarea încrederii populației în sistemul de justiție și la promovarea unei percepții de imparțialitate și echitate. Este important să menționăm că modificarea la care ne referim nu este una izolată, ci trebuie să se înscrie într-un context mai larg de reforme judiciare. Aceste reforme sunt menite să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sunt eliberați din aceasta. Această clarificare este esențială pentru a evita conflictele de interese și pentru a asigura că deciziile în justiție sunt luate exclusiv pe baza dovezilor și a legii, fără influențe ascunse sau loialități care ar putea afecta imparțialitatea. Este un pas important în consolidarea independenței justiției și în creșterea transparenței în acest domeniu vital al statului de drept. Alineatul (5) merge și mai departe în această direcție, interzicând membrilor sistemului judiciar să facă parte din asociații și societăți
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
interese. Permițând apartenența exclusivă la asociații profesionale axate pe justiție, se dorește garantarea că activitatea judecătorilor este dedicată în întregime serviciului public și principiilor de bază ale sistemului judiciar. Astfel, se consolidează ideea că judecătorii trebuie să rămână piloni ai imparțialității și echității, nealterați de influențe exterioare sau angajamente care ar putea aduce atingere independenței și obiectivității lor. Aceste noi alineate propuse clarifică și întăresc viziunea despre rolul și integritatea judecătorilor în statul de drept. Ele reflectă o înțelegere profundă a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
concluzie, propunerea de adăugare a alineatelor (4) și (5) la articolul 124 din Constituția României este o măsură necesară pentru a întări independența justiției și pentru a asigura că judecătorii sunt liberi de orice influență externă care ar putea compromite imparțialitatea și corectitudinea lor. Aceste schimbări constituționale nu doar că vor aduce România în linie cu cele mai bune practici europene, dar vor servi și ca un semnal clar că țara se angajează ferm pe calea reformelor judiciare și consolidării democrației
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
revizuirea acestui alineat este menită să întărească această garanție și să confirme angajamentul României față de standardele internaționale în materie de justiție. De asemenea, aceasta ar putea reduce riscul de influență politică în sistemul judiciar, consolidând astfel încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea instanțelor de judecată. Alineatul (2) vizează clarificarea și delimitarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent, CSM joacă un rol crucial în asigurarea independenței și autonomiei judecătorilor și procurorilor, dar propunerile de revizuire sunt concepute pentru a cristaliza
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
valoarea adăugată pe care o aduc experiența și cunoștințele magistraților în formarea viitoarelor generații de juriști. Totodată, această excepție este strict delimitată pentru a evita orice confuzie cu privire la alte tipuri de activități care ar putea compromite independența sau imparțialitatea judecătorilor. Revizuirea alineatelor menționate anterior este, așadar, o etapă esențială în procesul de reformare și modernizare a sistemului judiciar din România. Aceasta nu doar că aliniază legislația națională la standardele internaționale, dar oferă și o bază solidă pentru un sistem
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o mai mare autonomie și la o reflectare mai fidelă a diversității și specializărilor din cadrul sistemului judiciar. De asemenea, introducerea specialiștilor din societatea civilă, care nu au avut afilieri politice recente, poate fi văzută ca o garanție suplimentară a imparțialității și independenței justiției. Aceste modificări propuse trebuie analizate în contextul mai larg al evoluțiilor din sistemul judiciar și al standardelor europene în materie de independență a justiției. De exemplu, Comisia de la Veneția a subliniat în repetate rânduri importanța protejării
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reprezentanți ai societății civile în CSM, care să nu aibă legături politice recente, este un pas important spre depolitizarea justiției și asigurarea unui control social asupra modului în care este administrată. Această măsură poate întări încrederea publicului în independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Analiza comparativă dintre textul actual și cel propus pentru revizuirea articolului 133 din Constituția României arată că schimbările vizează o adaptare la contextul actual, o eficientizare a funcționării CSM și o consolidare a independenței justiției. Este o recunoaștere
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
că există un efort de a alinia sistemul judiciar românesc la standardele europene. În concluzie, propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României reflectă o tendință pozitivă de modernizare și adaptare a sistemului judiciar la standardele de independență și imparțialitate. Unul dintre principalele argumente pentru revizuirea articolului 133 este acela de a asigura o mai bună reprezentativitate a judecătorilor de la toate nivelurile instanțelor de judecată, începând de la judecătorii și ajungând până la Înalta Curte de Casație și Justiție
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
juridic sau în învățământul juridic superior. Mai mult decât atât, se cere ca potențialii judecători să nu fi fost membri ai unor partide politice în ultimii cinci ani înainte de numirea lor. Acest ultim element este adăugat pentru a asigura imparțialitatea și independența judecătorilor, fiind un punct esențial pentru integritatea justiției constituționale. Actualul text al Constituției nu impune o restricție clară privind apartenența la formațiuni politice anterioare numirii. Astfel, comparația relevă un pas semnificativ spre depolitizarea Curții Constituționale, aliniindu-se la
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]