23,403 matches
-
asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie 3.80 .462 2 4 Discutăm deschis despre problemele cu care se confruntă 3.56 .526 1 4 Purtăm conversații pe diferite teme 3.60 .812
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
itemi, măsurați de asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îmi dau seama când are nevoie de ceva, Înțeleg cu ușurință stările lui emoționale 0,735 Implicare activă și suport Index sumativ construit din 7 itemi, măsurați de asemenea pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Itemi: Îl ajut când are nevoie; Discutăm deschis despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de unde a preluat informația, cea mai extinsă lucrare istoriografică asupra răscoalei din 1907, publicată în perioada comunistă, menționându-l doar pe tatăl viitorului arhimandrit 11. Mircea Păcurariu, precum și alți teologi ortodocși, unii dintre ei în studii recent publicate 12, invocînd implicarea preotului Ioan Șerboianu la răscoala din 1907, au preluat informația în mod unilateral, ignorând realitățile petrecute. După câte se pare, acești istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane au preluat informația dintr-un studiu publicat in 1967 de către M. Iosa, referitor la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
țăran mărturisea ca fiul preotului din Șerboieni, studentul I. Popescu "mai fusese prin sat și făcuse propagandă printre țărani, îndemnându-i să se ridice la luptă ca în alte părți"14. M. Iosa interpreta evenimentul drept o dovadă limpede a implicării studenților în răscoala din 1907 și a activității lor susținute pentru îmbunătățirea stării țăranilor. Într-un raport întocmit în august 1907 de către Spiru Haret, la aceea vreme ministru al Cultelor și Învățământului, se preciza faptul că într-adevăr preotul Ion
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de către Lucian Predescu. Este foarte posibil ca Șerboianu să nu fi stat trei ani neîntrerupți în America și să fi revenit periodic în țară. Pe de altă parte, ambele evenimente enunțate mai sus arată continuitatea arhimandritului în activitatea sa de implicare în viața societății, de altfel o constantă a ceea ce a reprezentat ca personalitate. În 1928, Calinic I. Popp Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit, Dionisie Lungu, fuseseră trimiși de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
2010 în ziarul Lumina și din care am utilizat o serie de date în precedentul capitol. Drăgulin îl zugrăvea pe Șerboianu în termeni elogioși, privind activitatea sa de misionar ortodox printre țiganii vremii. Însă Drăgulin nu menționa nici un element privind implicarea lui Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România, deși bibliografia pe care o utiliza (menționată doar în text și nu în referințe explicite, cum ar fi fost și firesc) preciza acest lucru: este vorba despre notița biografică conturată asupra arhimandritului de către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
societății Cenușa. Astfel, în numărul din noiembrie al revistei Flacăra Sacră apar 14 persoane care au făcut acest gest, ultimul dintre aceștia fiind Calinic I. Popp Șerboianu, cu un împrumut de 10.000 de lei. Gestul arhimandritului reliefează, din nou, implicarea sa militantă în cadrul mișcării cremaționiste din epocă 111. O altă dovadă a adeziunii arhimandritului în mișcarea cremaționistă din România interbelică o reprezintă participarea acestuia la un concurs organizat de Societatea Cenușa în 1937. A fost vorba despre un concurs ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un admirator al lumii spirituale și materiale, preoții săi de după aproape două milenii se opunea ambelor (ultima identificată prin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pierde strălucirea nici chiar în noroi"202. În fața unor asemenea opoziții, similare în ambele țări ce aveau o religie ortodoxă majoritară, el interpreta acțiunea cremaționiștilor drept o luptă, ce nu lovea, ca principiu și practică, cu nimic în învățăturile creștine. Implicarea fățișă a lui Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România i-a dus critici vehemente din mediul ortodox al vremii. Practic atitudinea pro cremațiune a acestuia a determinat ca întreaga sa activitate de dinainte să fie ștearsă, fiind extrem de puternic stigmatizat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Darul sacru al vieții. Tratat de bioetică, ediția a II-a revăzută. Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul dr. Irineu Pop Bistrițeanul episcop vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și a Clujului, editor Vasile Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoala a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
umane în România secolelor XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. 2 De pildă Viorel Achim, Țiganii in istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, pp. 128-130; 132. 3 Într-un referat al Direcției Generale a Poliției din 16 noiembrie 1937 referitor la implicarea lui Calinic I. Popp Șerboianu în organizarea țiganilor din România se pomenește faptul că la aceea dată acesta era preot la Crematoriul "Cenușa". Lucian Năstasă și Andrea Varga au vehiculat anul 1938 ca fiind ultimul în care acesta și-a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967, p. 253. 14 Ibidem
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este soțul mamei și tocmai de aceea păstrează greu legătura cu copilul său, dacă mama nu dorește acest lucru). Demersul de față este doar o abordare față de care, cu siguranță, sunt posibile nenumărate altele. De pildă, cele care ar viza implicarea femeilor, mame singure pe piața muncii, în sferele decizionale sau în politica propriu-zisă. Analiza prezentă a problematicii familiei monoparentale nu tratează pe larg problema divorțului. Acesta este considerat ca un fapt social dat, una dintre multiplele cauze care pot duce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Ecaterina”, Sector 1, București). Metodele folosite pentru analiza de caz au fost: observația, observația participativă, analiza de documente, interviul de adâncime. Observația a avut rolul de a testa empiric ipotezele de lucru asumate în cercetare, iar observația participativă a presupus implicarea comportamentală directă, ceea ce a însemnat și un interesant exercițiu de empatie și solidaritate umană. În acest sens, maternitatea constituie o experiență de gen cu totul deosebită. Această metodă a fost valorificată cu două rezerve. Prima este legată de conștientizarea faptului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
creșterea cheltuielilor de întreținere pentru fiecare copil în parte (copiii nu sunt aducători de venit pentru familiile lor; alocația pe care o primesc este nesemnificativă față de costurile presupuse de creșterea lor)24, fie de absența unuia dintre părinți, în sensul implicării lui efective în realizarea bunăstării familiei (este șomer, s-a separat de familie sau a divorța, a decedat, este grav bolnav ori ispășește o perioadă de detenție). În România ultimilor ani, procentul copiilor aflați în stare de sărăcie este mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
principal mamă-copil. Ipoteza avansată aici este că toate raporturile cu lumea s-au schimbat din momentul în care femeia a devenit mamă. Observația participativă - posibilă prin acceptarea cu bunăvoință de către coordonatoarea proiectului și de asistenții sociali din program - a presupus implicarea în viața de fiecare zi a comunității. Acest fapt a fost precedat de declararea intențiilor globale de cercetare. Participarea la viața comunității a fost relativ moderată, fără o integrare efectivă în grup și o asumare de roluri corespunzătoare. Analiza de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
faptului că sunt mame și fiindcă acesta devenise un mijloc de legitimare. Se justifica astfel prezența în Centrul mamă-copil și apărea ca dimensiunea principală existențială, în contextul în care mama rămăsese singura rudă atașată copilului, unicul părinte, de a cărui implicare depindea însăși viața acestuia. În general, se remarcă faptul că femeile care au adus de curând pe lume un copil acordă o atenție sporită noii lor condiții, situație de altfel perfect normală (și care mai poate fi observată când sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familială); • modalitățile de protecție socială privind accesul pe piața muncii a celor care au în îngrijire copii minori; • facilitățile privind locuința și calitatea locuirii; • crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilităților de participare la viața culturală; • sprijinirea implicării comunității în depășirea dificultăților celor aflați în nevoie. Politicile în domeniul familiei nu pot fi gândite decât în strânsă legătură cu alte tipuri de politici, cum ar fi cele legate de locuire, politicile destinate educației, politicile de factură economică, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
zile după naștere, concediu de lehuzie), perioada creșterii copilului până la vârsta de 2 ani (sau 3 ani, dacă este bolnav). Toate aceste reglementări vizează în primul rând funcționalitatea mecanismului de factură biologică specific femeilor, dar tinde să amplifice, să prelungească implicarea mamelor în îngrijirea copiilor și, astfel, sub intenția generoasă a protecției maternității, se instituie un tip subtil de presiune socială care le determină pe femei să dezvolte anumite comportamente sociale și nu altele. Femeile cuprinse într-o formă de asigurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
perioada ulterioară, a tranziției. Prin consecințele pe care le-au determinat (mă refer, în primul rând, la numărul mare al copiilor abandonați), prin accentuarea stării de sărăcie a multor familii și chiar prin lipsa de șanse reale de realizare și implicare socială a copiilor (vizez existența unor generații supradimensionate, așa cum a fost a celor născuți în anii 1967-1968, numită generația decrețeilor, după acțiunea care le-a determinat nașterea, adică decretul de interzicere a avortului), politicile pronataliste ceaușiste au arătat că amestecul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
distinct maternitatea, s-a întărit ideea că îngrijirea copiilor revine primordial mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sfera publică și cea privată are, evident, limite. Weber, după cum este bine știut, se referea la legitimitatea conducătorului, la principiul ce întemeiază, justificând un sistem de guvernământ. În familie, relațiile între părinți și copii nu sunt neapărat de tipul conducător-condus, implicarea afectivă putând să configureze diferit raporturile dintre cei care participă la traiul de fiecare zi. Totuși, părinții se bucură de anumite drepturi și îndatoriri față de copiii lor, în baza unor legături care sunt recunoscute de către societate ca fiind legitime. Max
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]