1,896 matches
-
cuvântului? De ce să mai pui problema lui Nu? Mai ales dacă este vorba, într-adevăr, de un Bordel în flăcări, pentru a relua expresia lui E.M. Cioran, sau de o tiranie corcită, descompusă, arbitrară, personală, incompetentă, o impostură, o continuă improvizație și dezordine. Aceste sisteme sunt în realitate mult mai șubrede decât cred unii romancieri utopici. Rigiditatea lor este reală, dar slăbiciunile, lipsa de combativitate, spiritul pragmatic și de compromis al altor sisteme sunt și mai reale. Puterea lor constă și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
străini cu o altă mentalitate etc. Din care cauză, el trăiește permanent dialectica lui Œtre și paraître. O anumită subtilitate și chiar rafinament, în unele împrejurări, nu sunt nici ele excluse. Popor stilistic vorbind eminamente baroc, pe un fundal de improvizație istorică permanentă. Poate că această notă îi definește cel mai bine personalitatea, specificul național. Soluție instinctivă dată terorii istoriei, în general eludată, deviată, reconvertită în acceptabil și suportabil, fără mari crize etice. Din care cauză, sentimentul tragic al vieții lipsește
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cine le-a prevăzut cu adevărat? Noi înșine, fără nici o ipocrizie fie spus (și cazul în speță este foarte general), n-am început să întrezărim capătul tunelului decât abia prin 1986-1987. Ne amintim foarte bine și de condițiile de totală improvizație și de refacere precipitată a unor vechi legături, câte mai existau. Cu atât mai mult Constantin Noica, el ar fi rămas probabil impasibil și ar fi dat, poate, chiar din umeri. Noi știm că, pe politică și pe oamenii politici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe o iluzie și o himeră. Comunismul este mort în esență. Restaurația, aparent oricât de dură, nu poate organiza decât structuri hibride, improvizate, neviabile. Totul se va prăbuși. Haosul în gândirea oficială este de altfel evident. Peste tot numai cârpeli, improvizații, adaptări formale la exigențe externe. Nimic nu poate să reziste în timp. Scadența pare destul de apropiată. Și apoi ceea ce lipsește acestor restauratori de duzină este tocmai o filozofie a istoriei. într-o lume tot mai inevitabil interdependentă, trebuie să fii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Românul este lucid și sceptic, fără iluzii. Resemnat și fatalist, relativist (se poate spune și așa), contemplativ și abstras, cu o capacitate de rezistență pasivă enormă în straturile profunde ale conștiinței, adaptabil, acrobatic și descurcăreț la suprafață. Capacitatea sa de improvizație, între cârpeală și simulare, este neobișnuit de dezvoltată. Formată într-o zonă de interferențe externe, adesea strivitoare, duplicitatea (p. 313) a devenit într-un fel dacă nu un defect național, o formă vitală de supraviețuire în orice caz (p. 216
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
orice preț, ci de perspectivă. Recunoaștem, pe de altă parte, și realitatea dură: necesitatea istorică obiectivă, începând cu inevitabilul sincronism al formelor fără fond, ne-a împins de o sută și mai bine de ani încoace mereu spre o fatală improvizație (uneori strălucită, dar nu mai puțin improvizație), spre salvarea (adesea foarte abilă) a aparențelor, spre o cultură adesea contrafăcută, pseudo (formula, prea severă, nu ne aparține, așa am fost caracterizați de un critic străin: Roger Caillois), spre întreprinderi culturale, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de altă parte, și realitatea dură: necesitatea istorică obiectivă, începând cu inevitabilul sincronism al formelor fără fond, ne-a împins de o sută și mai bine de ani încoace mereu spre o fatală improvizație (uneori strălucită, dar nu mai puțin improvizație), spre salvarea (adesea foarte abilă) a aparențelor, spre o cultură adesea contrafăcută, pseudo (formula, prea severă, nu ne aparține, așa am fost caracterizați de un critic străin: Roger Caillois), spre întreprinderi culturale, în genere, lipsite de soliditate, care nu rezistă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sigur că noile sinteze nu se fac de pe o zi pe alta. Dar ele nu se pot naște dacă ideea nu este de pe acum energic lansată, cultivată și dusă până la capăt, într un cu totul alt spirit decât cel al improvizației continue. A lucra doar de pe o zi pe alta este fatal în cultură. Ar fi nedrept din partea noastră dacă n-am recunoaște, în același timp, că, într-un fel sau altul, s-au luat în trecut și unele inițiative în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ideii. Perfect adevărat. De câte ori n-am suferit, eu însumi, din cauza superficialității noastre congenitale, de lipsa de continuitate, precizie, ordine, efort și studiu sistematic în cultură. Dacă românul are un fel de geniu (și nu numai în cultură), acela este al improvizației și adaptării rapide, permanente, al supleței și oportunismului, infailibil și dezinvolt. Tot ce este dificil, complicat, voluminos, erudit, planificat pe mulți ani sperie, este bagatelizat, respins. România nu are școală... se ferește de efort. Stagnează. Așa este, din nefericire. O
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nici un succes la noi. Problema se pune mereu în termeni fundamental culturali: avem nevoie de mari lucrări de referință, culegeri de traduceri esențiale, sinteze de bază. Deocamdată, noi avem și cultivăm doar o cultură a fragmentului, a schiței, a permanentei improvizații, a luării mereu de la capăt. Românul n-a învățat încă să participe și să continue un efort organizat, asemenea altor culturi, să coopereze, să lucreze în spirit de echipă. în nici un domeniu. Uitați-vă și în viața politică și vă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Va trebui să fim disciplinați, punctuali, preciși, sistematici, productivi, competitivi. Altfel nu avem nici o șansă. Comoditatea birocratică a planului de stat va trebui să dispară. După cum va trebui să dispară, în cele din urmă, și superficialitatea, sinistra fușereală și brambureală, improvizația continuă, cârpeala, trasul chiulului ridicat la rang de virtute națională. Ca și învârteala, mă descurc eu, eterna șmechereală românească. O nouă societate le va îndepărta treptat este de dorit, de sperat, măcar total sau în parte. în cele din urmă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de sentimentul tragic al vieții (care și în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie, iarăși, ci de sentimentul creației durabile în orice domeniu. Al lucrului bine făcut, conștiincios, al responsabilității, seriozității, echilibrului, onestității, comportamentului consecvent, refuzului odioasei improvizații. Idealuri minore, vor spune unii exaltați. Idealuri majore pentru un popor, care le-a cultivat încă prea puțin. Aceasta ar putea fi o adevărată revoluție spirituală românească. Ar putea fi, cândva... 6. Români în Republica literelor Printr-o foarte fericită
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în același timp, de toate: și publicistică și universitate și cercetări și politică și multe, multe altele. Situație de evidentă subdezvoltare culturală: lipsă acută de cadre și de buni profesioniști în toate domeniile. încă prea mult diletantism, amatorism și improvizație, mai peste tot. Această dispersare nu este lipsită și de mari riscuri. împrăștierea forțelor în publicistică, în cazul de față, perpetuează de fapt fenomenul semnalat încă din 1844 al ziarelor fără ziariști (p. 149). Vreau să spun al existenței ziarelor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-a și făcut, de altfel. Sofistic însă, după mine, fiindcă nu toți, nimeni de fapt, nu scrie în stilul Athenaeum sau Lyceum Fragmente (referința curentă este Nietzsche, dar... comparaison n'est pas raison). Incapacitatea concentrării, seducția tuturor comenzilor ocazionale, improvizația mai mult sau mai puțin inteligentă, salvarea a nu mai puține aparențe, lipsa mai ales a unui proiect individual care să te acapareze fac ca acest fenomen să domine. Este, de fapt, una din insuficiențele și chiar dramele culturii române
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
colectiv, de un nivel mediu cât mai ridicat, are nevoie de un nou context, de un alt climat social și cultural și, în special, de o nouă politică de cadre culturale: strict specializate, tehnice, radical nediletante și neimprovizate. Diletantismul, aproximația, improvizația, fușereala, regimul permanent al lui pseudo sunt moartea oricărei culturi organizate și de înalt nivel. Teme etern obsedante. Ne vine foarte greu să admitem că acesta, și nu altul, este destinul (lamentabil) al culturii române. Lipsa cadrelor medii specializate, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe valorile modeste ale solidității și consecvenței, organizării și continuității, realizabile numai prin muncă serioasă, tenace și în adâncime, alegerea noastră este definitivă. Deoarece numai în acest mod pot fi realizate opere durabile și profunde în cultură. în orice cultură. Improvizația continuă și superficialitatea sunt defectele curente ale culturii române actuale. Că se pot da și explicații de ordin istoric nu contestăm. Dar ceea ce ni se pare esențial este de a modifica, în primul rând, o întreagă stare de spirit. De
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Și dacă, din nefericire, Noi boicotăm istoria și valorificăm mărunt imediatul, după excelenta formulă a lui Andrei Pleșu, de ce o astfel de atitudine ar fi neapărat și exemplară? Succesul și efectul imediat, strălucirea și nu soliditatea, spontaneitatea și nu continuitatea, improvizația și nu planificarea organizată sunt, între altele, semnele culturii minore, nu majore. De ce am fi condamnați doar la un astfel de regim steril, necreator, este foarte greu de răspuns. Fiindcă, de fapt, nici nu există un astfel de răspuns... în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inspirațiile efemere, inconsistente, bizare și, nu rareori, funeste. Orientează, selectează și proiectează construcții ideatice argumentate, inteligibile, organizate, sistematizate și deschise criticii și corectărilor. Prea se mizează mult, în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă, rece și sistematică tinde să corecteze, în mod necesar și salutar, abuzurile dogmatismului marxist, dar și toate exagerările lirico-intuitive-bombastice venite din direcția opusă. Chiar și mesajele, platformele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dacă nu trebuie să folosim această expresie tradițională chiar și pentru nemulțumirea critică personală față de o astfel de stare de lucruri... Am spune totuși, din perspectiva idealului nostru cultural, că o astfel de situație este, în orice caz, total negativă. Improvizația permanentă și fragmentarismul inevitabil, discontinuitatea și spontaneitatea, fără nici o bară de direcție, abolirea tacită, dar continuă și definitivă, a preocupărilor de studiu, specializare, competență reală aprofundată (și alte exigențe de acest gen) fac din astfel de materiale mari obstacole ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu ei înșiși până la capăt... Nu acceptăm, pe de altă parte, nici sofismul primatului definitiv al fragmentului, proclamat genul specific și exemplar al epocii post moderne, formulă incomparabilă de expresie etc. Adesea el nu camuflează, în realitate, decât spiritul amorf, improvizația, o idee sau o inspirație de moment. De asemenea, incapacitatea de a construi, absența unui proiect cultural personal, mondenitatea mai ales a prezenței publicistice, dacă se poate cotidiene, prin acceptarea tuturor comenzilor telefonice. Este și explicația marelui număr de culegeri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fragmente, de orice tip, nu este însă posibilă. Nu s-a văzut și nici nu e de dorit. Ea nu poate constitui, în nici un caz, un ideal cultural. Fragmente? De acord. Dar ceva în genul lui Fr. Schlegel, nu al improvizațiilor fără cap și coadă, care ni se prezintă uneori cu mari aere eseistice, de fapt simplă jurnalistică pe orice teme culturale: Un fragment, asemenea unei opere de artă, trebuie să fie complet izolat de lumea înconjurătoare și perfect în sine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sutura (sunt trecute prin interiorul protezei aortice). Perfuzia viscerală este extrem de importantă. Evitarea ischemie mezenterice, hepatice și renale scade marcat riscul de coagulopatie și de infecție prin translocare bacteriană. Se observă că în chirurgia aortei descendente este loc destul pentru improvizație atâta vreme cât sunt respectate câteva principii simple: - trebuie reimplantate cât mai multe ramuri segmentare posterioare toracice și lombare; - timpul în care acestea se găsesc în ischemie nu trebuie să depășească 30 de minute; - trebuie evitată ischemia viscerală fie prin by-pass atriofemural
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
curent nu se mai verifică: "corul, dansul, muzica, luminile sunt tot atât de importante pe cât sunt dialogurile. Ce ți se spune, ți se arată, și acest fel de spectacol este cu totul nou"652; piesa se naște sub ochii spectatorului, fiind rezultatul improvizației în manieră pirandelliană 653. Un spectacol lipsit de clasicul "început" și care se întemeiază "pe cel mai banal mister, banal în sensul că ne lovim la tot pasul de el și în fiecare zi?"654. Asociată mitului lui Boddhisattva, problema
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
încetul cu încetul, să se dezasambleze, părăsită de cupluri întregi epuizate, sau doar de câte unul din parteneri, înlocuit sporadic de rezerve cu încălzirea făcută pe margini. Bineînțeles, spectacolul de binefacere erotică nu urma un scenariu prestabilit, ci evolua prin improvizații de tip rizomic, prelungindu-se impromptu în direcții aleatoare. Scăpat de urmăritori, Rică începu și el să se destindă și să exploreze cu mâini curioase făptura alunecătoare a salvatoarei sale, ce-i umplea palmele de virtuale reliefuri exotice numai spre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
posibil, pietrificându-l. Ricoșeu cu ricoșeu, ca la jocul de flipper, momentul inoportun e dirijat către întâlnire; diferența e că mașinăria zgomotoasă de bar, printr-o grosolană simplificare, leagă tampoanele-factori de o anume localizare; asta nu e cazul cu existența, unde improvizațiile sunt de rigoare. Același tampon-factor, ce aparent respinge o întâlnire, deschide totodată inevitabil calea de trecere preajmei ei fluide, ce o-nconjoară ca o coroană suverană. Numai coroana contează; capul purtător, nu. Căci doar schimbarea ca atare durează, supusul ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]