1,338 matches
-
213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator pentru solidaritatea culturală a românilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vodă și dușmanii săi la două zile de la detronarea sa, era un act de răzbunare politică care relata rolul jucat de Dimitrie Sturdza (liderul Partidului Liberal) în detronarea lui Cuza Vodă. Universitatea se bizuia pe subscripții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
150 O viață de om... vol. III, pp. 178-183 151 Memorii, vol. IV, p. 106; vezi și Theodorescu, op. cit., p. 286 152 O viață de om..., vol. III, p. 120 153 Iorga nota în mod caracteristic faptul că la dineul inaugural un coleg francez a avut cuvinte frumoase de spus despre țara noastră". Memorii, vol. III, p. 108 154 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 305, doc. 117. Vezi și Memorii, vol. IV, p. 77 155 "Neamul românesc", 26 ianuarie 1928
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Paris, Roma și Berlin, inițiativa trebuia să vină de la Washington. Planul lui Marshall pentru un Program de Reconstrucție Europeană (European Recovery Program - ERP), dezbătut alături de consilierii săi În următoarele săptămâni și anunțat, la 5 iunie 1947, Într-o faimoasă cuvântare inaugurală la Universitatea Harvard, era spectaculos și original. Dar nu apăruse din senin. Între sfârșitul războiului și anunțarea Planului Marshall, Statele Unite cheltuiseră deja miliarde de dolari pe ajutoare și Împrumuturi acordate Europei. Cei mai importanți beneficiari au fost, de departe, Marea Britanie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de milioane de dolari În 1947, dublu față de 1946. Dacă acesta era un „sughiț de creștere”, cum s-a spus ulterior, atunci Europa era pe punctul să se sufoce. De aceea, Ernest Bevin, ministrul de Externe britanic, a numit cuvântarea inaugurală a lui Marshall „unul dintre marile discursuri ale istoriei universale” - și nu se Înșela. Propunerile lui Marshall erau absolut noi. În primul rând, dincolo de câteva condiții generale, rămânea la latitudinea europenilor dacă să accepte ajutorul american și cum să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inedită În care istoricul François Furet demola sistematic „catehismul revoluționar” prin care francezii au fost Învățați timp de zeci de ani să-și Înțeleagă țara și trecutul. În acest „catehism”, așa cum Îl disecă Furet, Revoluția din 1789 a fost momentul inaugural al modernității, confruntarea care a scindat Franța În două culturi politice opuse, stânga și dreapta, determinate, evident, de clasa socială a antagoniștilor. Această poveste (construită pe doi piloni: optimismul liberal de secol al XIX-lea și viziunea marxistă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lăsat să putrezească în mod inutil”. V. își propune să mobilizeze tânărul intelectual împotriva răului social, să stimuleze cercetarea, creația, atitudinea protestatară, să descopere „adevăratul Banat, adevărata Timișoara”, să afirme un climat de prietenie între români, germani, maghiari. Chiar numărul inaugural salută apariția volumului Rumänische Dichter de Frányo Zoltán, „antologie completă și absolut reprezentativă pentru poezia românească modernă”. Întâia serie a revistei este politică; informația e corectă, tonul ponderat. Numerele din ianuarie-februarie și martie-aprilie 1935 sunt consacrate revoltelor țărănești „de odinioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
această țară (trebuie) să fie un model pentru celelalte țări în ceea ce privește curajul, compasiunea, integritatea și respectarea drepturilor și libertăților omului"1849. Pe tot parcursul campaniei sale, Carter și-a declarat interesul pentru drepturile omului. Pe 20 ianuarie 1977, la cuvîntarea inaugurală, președintele a declarat poporului american că guvernul SUA s-a dedicat respectării drepturilor omului. El difuzase, de asemenea, un mesaj global în care afirma că deși Statele Unite "nu pot garanta singure respectarea dreptului fiecărei ființe umane de a scăpa de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Respectând tradiția generală a întârzierii istorice a culturii românești, aflată la periferia lumii intelectual-academice occidentale, calitativismul a ajuns relativ tardiv, într-un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei discursive în capitolul dedicat "analizei documentelor" (pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative în arsenalul metodologic al științelor sociale au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
verticala timpului istoric a poporului român. Astfel este subliniată în forță nu doar originea romană a românilor, ci chiar identitatea romano-română. Această împlântare a istoriei românilor în legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, al Pactului Ribbentrop-Molotov și a amputărilor teritoriale (Basarabia și nordul Bucovinei de către URSS
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an sunt adoptate o serie de proiecte legislative care creează armata permanentă și introduc obligativitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reluarea Jocurilor Olimpice, ca urmare a hotărârii reprezentanților a 49 de asociații sportive din 12 țări, la 23 iunie 1894 la Paris și organizarea primei ediții a Jocurilor Olimpice moderne, la Atena în anul 1896, atletismul redevine sport olimpic. La această ediție inaugurală a celei mai mari competiții din lumea sportivă s-au înregistrat oficial și primele recorduri olimpice la cele 12 probe de concurs înscrise și desfășurate în cadrul competiției. În timp, numărul probelor de atletism din competițiile oficiale s-a mărit, probele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]