3,661 matches
-
mediocru în literatura noastră. Există numeroase probleme ce se cer dezbătute, probleme legate de înfățișarea realistă și curajoasă a vieții, de întruchiparea eroului zilelor noastre, a figurilor tipice ale vremii; apoi probleme ale limbii literare, ale construcției și conflictului, ale individualității poetului liric, în sfârșit probleme ale unor întregi genuri literare, ca acela satiric, sau ale unor specii literare cum e comedia. Nu poate fi încheiată înșiruirea acestor teme ce preocupă pe scriitori și pe iubitorii de literatură, și care toate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sarcastice uneori. Primul volum este populat de existențe numeroase și diverse, de la cea mai oropsită categorie socială, bătrânii abandonați și uitați într-o periferie extremă a interesului public (temă abordată, în cheia absurdului tragic, încă din nuvela În azil), până la individualitățile active, dinamice și, la nevoie, agresive, în stare să recurgă la combinații surprinzătoare pentru a se insinua și a se fixa cât mai aproape de vârfurile eșafodajului social și decizional. Reperul central în dezlănțuirea unor porniri psihice distructive este Olga, fire
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
întotdeauna unul închis - fabrica sau mahalaua, mina sau „coronul” (colonia minieră), târgul de pescari pierdut în Deltă, casa de toleranță. Această condiționare, apăsătoare, obsesivă, se dovedește hotărâtoare pentru soarta personajelor. Unii o acceptă și vor fi cu încetul anulați ca individualități, chiar distruși fizic, alții caută o ieșire fie prin rezistență demnă și revoltă, fie prin violență. Întrebările grave, uneori legate de viață și de moarte, își găsesc răspunsul, dar nu și rezolvarea, în evenimente de ruptură. Fiecare roman devine, până la
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
soția și copiii (dar, la un moment dat și tatăl lui), sunt foarte importante pentru el și că le iubește. Dar le ia ca pe un dat, care i se cuvine. Ele constituie temelia pe care se construiește figura lui, individualitatea sa. David admite că nu se pricepe să mențină relații cu oamenii. Acest lucru este oricum susținut de locul neînsemnat pe care ceilalți îl ocupă în povestea vieții lui. Ceilalți apar mai ales atunci când intervievatoarea pune întrebări directe cu privire la ei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
datorat și se va datora universalității spiritului ce stă la baza devenirii sale. homo europaeus a fost și mai poate fi o credință; ceea ce este mult mai important decât oricare rit, decât oricare religie, este credința într-o moralitate a individualităților ce au luminat pretutindeni și totdeauna calea de acces a celor mulți 1. Una dintre problemele mari și extrem de dificile pentru istoria istorigrafiei o constituie criza conștiințelor înfățișând saltul de la un sistem de gândire la altul, mai precis de la un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o numește Huizinga, desfășurată sub forma unui antagonism între credincioși și necredincioși. În secolele Evului Mediu, omul era considerat membru al unei familii, al unei bresle, al unei comunități politice și religioase, în afara cărora nu gândea, nu lucra, nu acționa. Individualitatea se topea în personalitatea colectivității. Trăia prin intermediul dogmei care îi călăuzea mintea și sufletul, vedea totul cu ochii Bisericii căreia-i aparținea, știa ce se petrece în jurul său atât cât îi permitea familia de spirite din care făcea parte. P.P.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sale morale, interferate adeseori de luminile elitei, dar și ale culturii populare române, maghiare, elene, slave, germane. Istoria evreității privită ca o deschidere, în care nu primează explicația, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, ci înțelegerea stilului de viață, corespunzându-i forța creatoare, individualitatea și realitatea practică. Prezența evreilor în Balcani și în Polonia datează din antichitate, urme ale habitatului lor, cimitire, sinagogi, monede, inscripții pe piatră fiind descoperite cu deosebire în ultimele decenii prin săpăturile arheologice efectuate în Iugoslavia, Ungaria, România, Grecia. Împrejurările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și să îmbrățișeze o gândire liberă, raționalistă, căreia îi va datora ieșirea din „starea de minorat”. Cum altfel ne-am putea explica apariția unor opere literare, istorice, filosofice, cum altfel ne-am putea explica geneza Școlii Ardelene ori afirmarea unor individualități ale culturii române, maghiare, germane, slovace, bulgare, sârbe, dacă nu prin această depășire a cadrului bisericesc propriu-zis? Primii pași se fac în și prin această instituție, prin școlile și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o minge etc. Se așază frecvent în poziție de fetus. Astfel, pentru Freud, somnul este ca o întoarcere periodică la stadiul embrionar. S-ar spune că nici la vârsta adultă nu aparținem lumii decât în proporție de două treimi din individualitatea noastră și că o treime din noi încă nu s-as născut. Fiecare trezire naturală este pentru noi, în aceste condiții, o nouă naștere (Freud, p. 95). Efectul reparator al somnului este, de altfel, în mare parte legat de această
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de altă parte, a fi singur înseamnă să devii adult și să îți asumi condiția. Sentimentul pe care îl inspiră această stare în vis (suferință sau bunăstare) ne permite să stabilim dacă subiectul este gata sau nu să își înfrunte individualitatea. Singurătatea evocă în plus, la modul simbolic, tema orfanului, care este angoasa cea mai puternică a copiilor. Oricât de dramatică ar fi condiția orfanului, ea este o caracteristică a numeroși eroi din basme și din mituri. La fel ca abandonul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nici un cuvânt nu semnifică prin el însuși, sensul fiind dat de vecinătatea celorlalte cuvinte, propoziții, fraze sau paragrafe, în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa. Prin uz, prin forța de sugestie creată de o succesiune onomatopeică, cuvintele au câteodată propria individualitate semantică, adică pot sugera un sens, chiar dacă el ne este necunoscut: hăndrălău, hociorobos, a se panchioni, a se canoni etc. Bine ar fi să alegem cuvintele cele mai puternice, dar să ținem cont și de contextul în care le folosim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
emergentă, deschisă semantic și structural, în permanentă prefacere și maleabilitate. Este un flux ce adaugă sau face să dispară alte elemente. Un torent informațional în care fiecare „toarnă” câte ceva, după propriile puteri și bunul plac, un orizont de manifestare a individualităților, a subteranelor umane, uneori a obsesiilor sau pornirilor bestiale. Marea noutate adusă de cybercultură nu este trecerea de la educația in presentia la cea in absentia sau de la oral-scris la multimedia, ci trecerea de la o educație instituționalizată (prin școală, universitate) la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Forme ale unui voyeurism universal, această introspecție colectivistă este chemată să răspândească din aproape în aproape, la viteza unei mărfi unice specifice publicității universale care se anunță. (Virilio, 1997) Computerul devine un fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unică, la fel pentru toți, fiecare având posibilitatea de a-și compune un traseu urmând propriile interese și direcționându-se după bunul plac. 3. O altă caracteristică a conținuturilor constă în dimensionarea flexibilă a acestora, pe „măsura” educaților, în concordanță cu individualitățile și particularitățile multiple. Individualizarea presupune o configurare multietajată a conținuturilor astfel încât fiecare subiect să găsească în oferta pusă la dispoziție elemente convenabile, care să-l intereseze și pe care să le poată înțelege. A personaliza o rută de formare de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în curs de afirmare, cât și pentru aria explorărilor, incluzând justificat și autori și cărți cu prezențe oarecum sporadice. Pertinența observațiilor, finețea descifrărilor, justețea situărilor avertizează asupra unui analist aplicat, receptiv și pătrunzător în identificarea structurilor și semnificațiilor, atent la individualitatea operei. A doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș), e un studiu comparativ pe o temă controversată în critica românească (Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
fi corelate, puse în corespondență, evaluându-se din perspectiva convergențelor și disjuncțiilor estetice dintre cei doi scriitori” (Preliminarii la un demers comparativ). Investigația vizează „toposuri precum cele ale măștii, oglinzii, carnavalului, al femeii demonice, al fantasticului etc.”, în proiecții specifice individualității creatoare atât de marcate a celor doi scriitori. Reprezentarea finală reușește să fie „aceea a unei medalii, în care fața (opera lui I. L. Caragiale) și reversul (creația lui Mateiu I. Caragiale), deși închipuie efigii, reprezentări distincte, participă la un fond
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
în front, 1985). Autoarea plătește un anume tribut temelor oficiale bolșevice (Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica compunerii, Chișinău, 1978; Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, Chișinău, 1979; Cheile artei. Studiu asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Poemul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1981; Creația lui
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră (recuperat și tipărit în Germania în 1976, ulterior în ediția Scrieri, 1990) este o meditație sumbră asupra destinului uman, văzut din
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
în 1976, ulterior în ediția Scrieri, 1990) este o meditație sumbră asupra destinului uman, văzut din perspectiva sfârșitului ineluctabil al oricărei existențe individuale, și, în același timp, o antiutopie, o critică virulentă a totalitarismului comunist, orientat către distrugerea personalității și individualității umane. Locuitor al unui oraș asediat de o misterioasă „ligă a cerșetorilor” și forțat să viețuiască într-o biserică părăsită, personajul romanului trăiește o experiență stranie, în care absurdul se împletește cu grotescul și viziunea terifiantă pentru a sugera o
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul), când probleme și personalități (clasicism-romantism, generația deceniului al cincilea), când, în sfârșit, individualități marcante (aparținând realismului de după 1918). În judecarea fenomenului literar slovac, B. folosește frecvent apropierile comparative, așezându-l astfel într-o zonă de cultură mai cuprinzătoare. Vizând, de câte ori e cazul, întreg spațiul european, raportările privesc cel mai adesea literaturile învecinate, cehă
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
Relations des Roumains avec leș Serbes, leș Bulgares, leș Grecs et la Croație en liaison avec la question macédo-roumaine, Iași, 1912; ed. Iași, 1999; Istoria literaturii ruse moderne, Iași, 1921; Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, București, 1928; Individualitatea limbii române și elementele slave vechi, București, 1929; Istoria literaturii și gramatică limbii bulgare vechi, Iași, 1930. Repere bibliografice: I. Bogdan, Lucrările filologice ale d-lor I. Bărbulescu și I. Bianu, CL, 1902, 2; N. Iorga, Un tânăr „învățat român
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
1906, 9; Omagiu profesorului Ilie Bărbulescu la 25 de ani de profesorat, Iași, 1931; Ilie Bărbulescu, Cateva pagini de istorie contimporana. Pro domo, Iași, 1932; P. P. Panaitescu, Influența literară slavă la români, RIR, 1932, 2-3; Gr. Nandriș, Ilie Bărbulescu, „Individualitatea limbii române și elementele slave vechi”, RIR, 1932, 2-3; Valentin Gr. Chelaru, Legende care dispar..., Iași, 1936; I. Pătruț, Ilie Bărbulescu, DR, 1948, 357; Diomid Strugaru, Corespondență inedită I. Bogdan - Ilie Bărbulescu, TMS, 1970, 3; Omagiu lui Ilie Bărbulescu AUI
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
prezența celuilalt care este pentru mine și eu sunt pentru el. Coprezența instruiește o experiență comună În realitatea lumii, care reprezintă astfel Însăși faptul prin care Eu, Tu, sau El, ne manifestăm ca „parte a Lumii”, dar totodată și ca individualități, participând, În felul acesta, atât la viața lumii, cât și la viața mea individuală. În plus, prezența mea În lume este și o participare la experiența celorlalți. Acest fapt construiește un sistem de valori morale normative care vor influența direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cunoscute. Ele nu fac decât să scoată În evidență anumite trăsături specifice ale acestora. Caracteristica tipurilor morale constă În faptul că ele sunt, În primul rând, raportate la un sistem bine determinat de valori, prin care acestea se definesc ca individualități specifice. Nu vom propune o altă clasificare a tipurilor de personalitate, ci vom Încerca să scoatem În evidență anumite trăsături ale acestora, raportate la valorile morale, În corelație directă cu trăsăturile psihologice corespunzătoare ale persoanelor. În evaluarea, caracterizarea și clasificarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un act ireparabil și ireversibil. Aceasta este o preocupare care se desfășoară În câmpul conștiinței de sine a eului personal. Grija de sine este legată de teama de moarte a propriului eu, de conștiința traumatică a pierderii/dizolvării propriei sale individualități. În acest context ideea morții se raportează la conștiința realistă a actului morții, ca eveniment biologic (E. Morină. Această conștiință traumatică este cea care generează ceea ce E. Morin numește „complexul pierderii identității, mai exact, „traumatismul morții”. Aceasta reprezintă, În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]