5,207 matches
-
căreia îi datorăm continuitatea noastră. Aceasta ne aduce în minte comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție eșuând "în fața dorinței țăranului de a fi stăpân la el acasă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
locale, fără un control spiritual superior. Un alt aspect important este cel al spiritului liberal prezent în general în Apus. Promovarea inițiativei libere și individuale a fost resimțită dintotdeauna cu putere acolo, și nu doar de la Reformă. "În aceste regiuni "individualizarea", în orice domeniu, are o precădere asupra conformismului. Atmosfera de inițiativă și de libertate individuală și neconformistă, revărsată asupra Europei din focare germanice, a favorizat nespus diferențierea dialectală" (Blaga, 1985: 216). În răsărit, popoarele ar fi îndreptate spre lumea organicului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
iar unele sate au devenit aservite, iobage. În altele, sătenii au devenit proprietari individuali. În procesul de disoluție, satele devălmașe s-au separat în familii extinse care se puteau transforma în zadruga. Dar acesta a fost un stagiu tranzitoriu către individualizarea proprietății. Instituții zadruga permanente nu s-au format. Maniera în care au fost împărțite pământurile a fost groaznică, generând disfuncții majore până astăzi, putem spune. S-au utilizat genealogii deseori false, cu frați de sânge care puteau reclama și ei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată la un nivel general, modernitatea este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oarecum psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ne înțelegem unii pe alții fără cuvinte... Mulțumită ei, în comunitate oamenii rămân esențialmente uniți, în ciuda tuturor factorilor separatori" (Bauman, 2001: 9). Prin "spargerea" comunității continuă Bauman -, prin pătrunderea tot mai puternică a elementelor de modernitate în universul rural, prin individualizarea produsă de modernizare, s-a deteriorat tocmai acest sentiment de înțelegere reciprocă care formează esența comunității. Ce se întâmplă în comunitățile studiate în lucrarea de față? Întâi de toate trebuie spus că, deși o înțelegere împărtășită de toți membrii există
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dar până la un punct. Comportamentul prosocial și interacțional este într-adevăr mai accentuat decât la oraș, dar oamenii admit că nu mai există acea într-ajutorare dezinteresată care exista odată și care era una din trăsăturile de bază ale comunității. Individualizarea produsă de modernizare a devenit evidentă. Oamenii sunt preocupați de interesele proprii în detrimentul intereselor comunității. Și relativ la acest aspect sunt diferențe între cele două comunități studiate: în Tălmăcel oamenii au un comportament interacțional mai accentuat, în sensul că își vizitează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
instruirea și dezvoltarea de strategii pentru acumularea noțiunilor de abilitate practică. Educație medicală tehnologică prin simulare clinică medicală O trăsătură specifică educației medicale tehnologice o reprezintă orientarea activităților practice spre simulare clinică, orientare prin care se asigură o mai mare individualizare în pregătirea studenților și a personalului care profesează în domeniul medical. În condițiile hipertehnologizării actului medical acumularea și aplicarea cunoștințelor, în cadrul unei practici foarte apropiate de cea exercitată în mod real prin simulare clinică, reprezintă o metodă activă de formare
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și ele au inspirat practici Înnoitoare. În accepțiile promovate de acesteorientări, Învățarea școlară trebuia să fie susținută de metoda de autodisciplină, de autonomia acordată treptat școlilor. Desigur, nu putem stărui aici și asupra altor căutări care au mers În direcția individualizării excesive a Învățământului (planul Dalton, planul Winnetka ș.a.). Pedagogia contemporană duce mai departe firul continuității istorice a practicii școlare, căutând să valorifice critic, În spirit creator, ceea ce s-a putut acumula pozitiv În acest domeniu. Ea continuă să rămână adepta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În aceastădirecție nu pot decât să sporească În mod semnificativ posibilitățile de acțiune, În sensul că elevii/studenții vor putea avea la Îndemână mai multe instrumente de Învățare, iar profesorii - de predare. Variația vine În sprijinul flexibilizării muncii școlare, a individualizării și personalizării instruirii. Prin natura ei, profesiunea didactică se Întemeiază, deci, pe diferențe metodice. Ajungând la acest punct, nu putem trece cu vederea opinia potrivit căreiainovația În materie de metodologie este stimulată de cercetare și nu atât de activitatea de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o chestiune de tradiție. b) Promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia: metodele activ-participativetc " b) Promovarea metodologiei centrate pe elev, pe acțiunea și angajarea acestuia\: metodele activ‑participative" Contrar practicilor tradiționale amenințate să cadă fie Într-o individualizare excesivă a instruirii, fie Într-o socializare exagerată a Învățării, Învățământul modern caută să ajungă la Îmbinarea armonioasă a acestor două aspecte; să păstreze un echilibru Între munca individuală și lucrul În grup; să ajungă la o echilibrare rezonabilă a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
organizării unui mediu de Învățare social, favorabil construcției sociale a cunoașterii. Constructivismul individual va fi susținut de constructivismul social, inițiativa individuală de spiritul de grup sau de echipă. Așa Încât evoluțiile metodologice merg, Într-o primă departajare, În direcția aprofundării diferențierii, individualizării și personalizării proceselor de instruire și, pe de altă parte, În direcția socializării acelorași procese, ceea ce lasă loc dezvoltării a două orientări metodologice distincte: - o metodologie centrată pe elev și pe propria-i acțiune, urmărindu-se promovarea așa-numitelor metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În favoarea dezvoltării unei metodologii centrată pe elev. O metodologie care caută să Înlocuiască nefirescul metodologiilor nivelatoare, uniformizatoare și În locul acestora să promoveze metode pe măsura fiecărui individ, după trebuințele proprii și ritmul de Învățare propriu. Adică, o metodologie diferențiatoare, de individualizare sau personalizare a procesului de instruire, dar egală, prin șanse, cu a celorlalți. Indubitabil, Însușirea unor concepte fundamentale rămâne o sarcină prioritară, de strictă necesitate, dar, În același timp, elevul trebuie Înzestrat cu capacități intelectuale și acționale care să-i
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodele interactive" Preocupări În vederea dezvoltării unor forme grupate de activitate se fac simțite Încă de la Începutul secolului trecut. Este adevărat, au fost Încercări care s-au Înscris mai degrabă Într-o mișcare de reacție la tendințele tot mai vizibile de individualizare a Învățământului și au vizat mai ales efecte educative. Un adevărat și puternic impuls a fost dat Însă de constituirea unui nou cadru teoretic fondat pe ideea explicării personalității ca produs al vieții sociale (relații interpersonale și de grup). Remarcabile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bazează pe mecanismul adaptării individului la viața socială. Folosirea armonioasă a acestor tipuri de metode, În care atât individul cât și colectivul sunt obiecte deinstrucție și educație, ar avea, după opinia lui René Hubert, să realizeze un echilibru progresiv Între individualizarea culturii intelectuale și socializarea acesteia. Contrar tendințelor și curentelor care au pus sau pun accentul fie pe o individualizare excesivă a Învățământului ruptă de viața colectivului, fie pe socializarea exagerată a muncii, cu disprețuirea individualității, noi considerăm că „socializarea” individului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cât și colectivul sunt obiecte deinstrucție și educație, ar avea, după opinia lui René Hubert, să realizeze un echilibru progresiv Între individualizarea culturii intelectuale și socializarea acesteia. Contrar tendințelor și curentelor care au pus sau pun accentul fie pe o individualizare excesivă a Învățământului ruptă de viața colectivului, fie pe socializarea exagerată a muncii, cu disprețuirea individualității, noi considerăm că „socializarea” individului și „personalizarea” grupului sunt două laturi fundamentale și inseparabile ale unui singur proces dialectic reunit În cadrul instruirii (educației). Muncasocială
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
constata imediat efectele expunerii personale; din această cauză, expunerile sau explicațiile sale se adaptează anevoios situațiilor concrete individuale, nelăsând suficient loc unei tratări diferențiate, Îndeosebi față de elevii mai slab pregătiți care urmăresc cu multă greutate, adeseori, o lecție ex cathedra. Individualizarea sau personalizarea predării se realizează anevoios. Între catedră și restul clasei se menține o prea mare distanță, o „prăpastie” chiar, ceea ce Împiedică sau stânjenește apropierea firească ce ar trebui să existe Între profesor și elevi, de unde și presupunerea că, lucrând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atunci când individul are senzația că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie. Din acest punct de vedere metoda mozaicului poate constitui un remediu sigur Împotriva acestui posibil efect, ea scontând pe interdependența dintre membrii și individualizarea contribuției pe care fiecare o poate aduce (Neculau, Bancu, 1998, p. 244). Metoda mozaicului are un pronunțat caracter formativ. Astfel, ea Își concentrează atenția asupra dezvoltării capacităților de ascultare, vorbire, reflectare, gândire creativă, rezolvare de probleme și cooperare. În cazul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Varietatea exersării operațiilor favorizează flexibilitatea gândirii, o cunoaștere reală și nu formală a realității, permite să se verifice nu numai memoria elevilor, ci și capacitatea lor de a reflecta asupra obiectivelor, problemelor, fenomenelor, proceselor etc. Diversificarea cât mai largă și individualizarea exercițiilor operaționale tind să reprezinte ele Însele o direcție de perfecționare a metodei exercițiilor, domeniu În care cercetările experimentale sunt de-abia la Început. În acest sens, didactica modernă tinde să deplaseze oarecum accentul de pe exercițiul destinat producției de „automatisme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. Dar se poate lucra și cu fișe separate, de greutate diferită, pentru un tratament diferențiat aplicat elevilor. O fișă poate să cuprindă o noțiune, o explicație, o problemă ori un exercițiu etc. Învățarea cu ajutorul fișelor a fost utilizată În vederea individualizării Învățării, În perspectiva adaptării acestor fișe fiecărui individ, ajutându-i pe elevi să progreseze folosind fiecare la maximum eforturile sale personale. Prin anii ’30, secolul trecut, această procedură a Început să se generalizeze, sub impulsia lui Bouchet - În Franța, a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pas cu pas” eficacitatea efortului său de Învățare. Numai după efectuarea corectă a temei, elevul poate să avanseze, să treacă la secvența următoare și așa mai departe, până la epuizarea completă a materialului; d) Principiul respectării ritmului propriu de studiu (al individualizării Învățării). Lucrând independent, pe baza programei propuse, fiecare elev progresează În ritmul său specific, corespunzător posibilităților lui reale, fără Îngrădiri prealabile În privința timpului de parcurs pentru a găsi răspunsurile bune (ceea ce În instruirea tradițională nu se poate practic realiza decât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
decât parțial). Elevii cu o gândire mai rapidă străbat secvențele de instruire mai repede, cei mai lenți le parcurg mai Încet. Elevul nu se află, așadar, În concurență cu colegii săi. Programele ideale sunt cele mai flexibile, cele mai adecvate individualizării; e) Principiul reușitei, pe baza validării indispensabile a programei. Orice programă trebuie să fie verificată și pusă la punct pe baza unor Încercări experimentale sistematice, a unor testări atente, care au menirea să asigure optimizarea și obiectivizarea proceselor didactice. Adică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai departe. În plus, elevul este informat asupra rezultatelor muncii sale, ceea ce favorizează progresul În Învățătură. Activitatea fiecărui elev se desfășoară În ritmul propriu, fiecare progresează În ritmul care-i convine, ceea ce asigură nu numai un grad mai mare de individualizare, dar și un efort mai susținut de muncă independentă. Este adevărat că acest avantaj are și reversul său, aspru criticat, În sensul că o individualizare excesivă ar duce la negarea dialogului elev-profesor și ar izola actul de Învățare de contextul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
progresează În ritmul care-i convine, ceea ce asigură nu numai un grad mai mare de individualizare, dar și un efort mai susținut de muncă independentă. Este adevărat că acest avantaj are și reversul său, aspru criticat, În sensul că o individualizare excesivă ar duce la negarea dialogului elev-profesor și ar izola actul de Învățare de contextul său psihosocial, ceea ce ar slăbi influența climatului colectiv de muncă, ar fi puțin favorabilă integrării individului În grupul social. Apoi, se reproșează instruirii programate că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nivel al dezvoltării metacognitive, al capacității de autocontrol și autoevaluare. Sunt aspecte care contribuie În cele din urmă la responsabilitatea celor care Învață pentru propria Învățare, Îi ajută să preia controlul asupra Învățării; - dar IAC oferă și o altă perspectivă individualizării instruirii, venind În sprijinul flexibilizării programelor, al flexibilizării și diferențierii parcursurilor oferite elevilor. Softurile au calitatea de a organiza și ghida Învățarea independentă, de a susține efortul de Învățare În ritmuri proprii; sunt ușor adaptabile tuturor stilurilor de Învățare, stimulând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]