13,441 matches
-
la ultimul amănunt, vezi B. Le Calloc’h, „De quoi est mort Alexandre Csoma de Kőrös?”, Geographia Medica 19, 1989, p. 32 n. 24. 109. În textul ediției engleze, erysipelatous inflamation - din gr. erysipelas (erythos, roșu, și pella, piele -, boală infecțioasă acută a pielii sau a membranelor mucoase, caracterizată prin inflamația pielii, Însoțită de febră; este cauzată de anumite tipuri de streptococi). 110. Atitudinile atipice sau ireverențioase În interiorul moscheii fac parte și din biografia legendară a liderilor religioși non-islamici. Despre Guru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în populație a cunoștințelor de igienă mintală, cu caracter de educație sanitară; educația sexuală corectă a tineretului; introducerea obligatorie a certificatelor prenupțiale de apreciere a stării de sănătate mintală; acordarea unor sfaturi genetice în cazurile de afecțiuni fizice mutilante, boli infecțioase sau cronice (sifilis, tuberculoză), intoxicații cronice (alcoolism, stupefiante, medicamente psihotrope), influențe morale și sociale negative etc.; h) cultivarea în rândul populației a unei mentalități conform căreia starea de sănătate mintală optimă este condiția esențială a dezvoltării armonioase și echilibrate (fizică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele expuse până acum, bolile psihice au o etiologic complexă, multifactorială, reprezentată prin: leziuni organice cerebrale, care generează sindromul psihoorganic cerebral; stări confuzionale cu o etiologie multiplă: toxice, traumatice, tumorale, infecțioase, metabolice, medicamentoase, emoțional-afective; demențe, provocate de leziuni organice cerebrale; arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale medicamentelor neuroleptice. Factorii cu risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală pot acționa în diferite perioade ale existenței individului și se grupează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conceput copilul; dorința femeii de a avea sau nu copii; sănătatea fizică și psihică a viitoarei mame; anturajul familial, social și profesional al femeii; modul de alimentație al gravidei, utilizarea de alcool, cafea, tutun, droguri, medicamente etc.; eventualele afecțiuni intercurente (infecțioase, toxice, traumatisme, boli psihice etc.), care pot afecta cursul sarcinii; eventualele tratamente urmate de femeie în cursul sarcinii, care pot avea efecte asupra copilului; încercările nereușite de întrerupere a cursului sarcinii. O atenție deosebită trebuie acordată momentului nașterii, dat fiind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toxicomani; b) factorii legați de constituția bio-psihică a individului, ereditate, antecedente patologice personale sau familiale etc. În ceea ce privește natura factorilor incriminați în criminogeneză, L. Varvaeck menționează următoarele categorii: factori morali și sociali puri; factori patologici puri (boli psihice, episoade toxice sau infecțioase etc.); asocierea factorilor constituțional-ereditari cu factorii de mediu social. În aprecierea conduitelor criminale, un rol important revine naturii personalității acestor indivizi. Despre aceasta au fost elaborate mai multe teorii. C. Lombroso pune problema raportului dintre criminalitate și degenerescență, considerând criminalul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite - legate de modul de viață al individului; corporale sau etiologice (traumatice, toxice, infecțioase etc.). Date suplimentare privitoare la geneza bolilor psihice pot fi găsite în capitolul care tratează factorii morbigenetici ai bolii psihice. Un rol deosebit de important în geneza bolilor psihice îl reprezintă modul de viață al individului, în care intră următoarele aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suprafețele mobilierului: > detergent cationic 1%. Pentru reducerea prezenței microbilor în aer, aerisirea de 4-5 ori pe oră este utilă și economică. După utilizare, diferitele instrumente, materiale plastice, textile, obiecte din cauciuc etc. reprezintă o potențială sursă de contaminare cu agenți infecțioși. Reutilizarea este posibilă numai după sterilizarea lor. Pregătirea în vederea reutilizării se execută după următorul protocol, al cărui element central este asigurarea protecției microbiologice a personalului. VI.2. CURĂȚIREA, DECONTAMINAREA {I STERILIZAREA INSTRUMENTARULUI STOMATOLOGIC Pentru a putea asigura sterilizarea și reutilizarea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
odihnitor al acesteia. Curățenia corporală contribuie nu doar la prevenirea bolilor, dar are influență și asupra bunei dispoziții. După cum se știe, cavitatea bucală constituie deseori o cale de pătrundere în organism a diferiților germeni patogeni, capabili să provoace unele boli infecțioase acute, transmisibile pe cale digestivă, ca febra tifoidă, hepatita epidemică, dizenteria, scarlatina și altele. De felul în care părinții se vor strădui să-și obișnuiască copiii cu respectarea unor reguli elementare de igienă va depinde, în bună parte, atât prevenirea acestor
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
adecvată a efortului, dozare ce se poate realiza prin monitorizarea creșterii frecvenței cardiace și respiratorii. (Lucille Whaley) Scăderea ventilației pulmonare și tusea ineficientă determină staza secrețiilor, care reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea germenilor microbieni. Acești pacienți fac frecvent afecțiuni infecțioase respiratorii ce necesită tratamente intensive cu antibiotice. Frecvent respirația superficială declanșează o reacție iritativă bronșică care se manifestă prin hipersecretie de mucus, mucus ce nu poate fi eliminat eficient datorită tusei care este puțin productivă. Situația este agravată de consumul
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
nu sunt integrate în sistemul general într-un mod eficient). Principalele puncte nevralgice în care trebuie acționat depind de obiectivele propuse. În cazul mortalității infantile: malnutriția (starea de sănătate și nutriție a mamei înaintea și în timpul sarcinii), bolile parazitare sau infecțioase ale nou-născutului, imunizarea și nevoia de vitamina A, fier, zinc, iod a sugarului. În cazul mortalității materne, se poate acționa prin creșterea numărului de servicii de obstetrică de urgență în regiunile unde nu există, răspândirea mai bună a informațiilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de teoria degenerescenței (A. Morel, V. Magnan, C. Lombroso) în explicarea apariției bolilor psihice. b) Teoria cauzelor determinante, de origine exterioară, aduc în discuție aspectul medical din medicina generală, somatică. În sensul acesta sunt incriminați, în geneza bolilor psihice, factori infecțioși, toxici, discrinici, dismetabolici, intoxicații sau consecințe ale evoluției unor boli somatice grave, cronice etc. c) Teoria cauzelor morale pune probleme mai nuanțate de etiologie a bolilor psihice. Pentru J. Rogues de Foursac, „cauzele morale” sunt reprezentate prin: izolare, factori emoționali
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Stările de hiperstezie pot apare în următoarele situații: a) stări de oboseală prelungită sau surmenaj; b) în stadiile de debut ale unor boli psihice; c) în perioada de instalare a unui sindrom confuzional; d) în stadiile prodromale ale unor boi infecțioase; e) în cursul perioadelor de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stări de oboseală prelungită sau surmenaj; b) în stadiile de debut ale unor boli psihice; c) în perioada de instalare a unui sindrom confuzional; d) în stadiile prodromale ale unor boi infecțioase; e) în cursul perioadelor de convalescență după bolile infecțioase. Tot în sfera hiperstiziilor se mai situează și imaginile eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modalitatea lor perceptivă, iluziile pot fi de mai multe feluri și anume: a) Iluziile vizuale, când forma și imaginea vizuală a obiectului apare complet schimbată. Ele se întâlnesc în următoarele situații patologice: stări confuzionale toxice, delirium tremens alcoolic, confuzia mintală infecțioasă, în cursul stărilor anxioase, înainte de a adormi. În această categorie a iluziilor vizuale intră și falsele recunoașteri, când bolnavul identifică anumite persoane cu altele, ca în cursul stărilor confuzionale, în sindromul Korsakow, în demența senilă. O formă particulară o reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnite în următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar în legătura cu perceperea deformată a spațiului și ele pot fi de două feluri: - micropsii, constând în reducerea dimensiunilor spațiului sau a obiectelor; - macropsii, constând în creșterea dimensională a spațiului sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul unor sunete precise; c) halucinații auditive verbale reprezentate prin cuvinte, fraze sau dialoguri; d) după conținut, halucinațiile auditive pot fi: favorabile, nefavorabile, imperative, episodice, continue. Halucinațiile auditive apar cel mai frecvent în aura epileptică, în cursul delirurilor toxice sau infecțioase, în melancolie, parafrenie sau la surzi. 2) Halucinațiile vizuale sunt legate de percepția patologică vizuală a unor obiecte absente din realitatea externă. Acestea pot fi de următoarele feluri: a) halucinații vizuale elementare de tipul fotoamelor; b) halucinații vizuale complexe sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau mijlociu, respectiv, „complexe de simptome”, caracterizate prin existența unor legături interne între ele. K. Bonhoeffer (1911) introduce termenul de „tip exogen de reacție”. Acesta se caracterizează prin faptul că encefalul, la orice acțiune a unei noxe patogene, toxice sau infecțioase, răspunde printr-o „reacție” care este expresia unui mănunchi limitat de sindroame clinice, reprezentate prin următoarele: delir, agitație epileptiformă, stare crepusculară, halucinoză, amenție. Rezultă de aici că același tablou clinic poate fi produs de factori etiologici diferiți. Prin aceasta se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primul plan, fenomenele de slăbiciune și astenie; d) sindromul asteno-vegetativ și asteno-ipohondriac, în care tabloul clinic este dominat de tulburările neurovegetative, ideile iponhondriace, obsesii, fobii etc. Cauzele care pot produce un sindrom astenic sunt multiple, și anume: - boli toxice și infecțioase (gripă, febră tifoidă, malarie, tifos, TBC), - boli somatice (cardiopatii, hipertensiune arterială, ulcer gastric, colită, boli hepatice), - boli endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană), - boli organice cerebrale (scleroză în plăci, tumori cerebrale, sifilis nervos, traumatisme cranio-cerebrale care pot genera „cerebrastenia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect și pe durată lungă. 3) Instabilitatea psiho-afectivă Numeroși autori au descris o stare de instabilitate emoțional-afectivă complexă, asociată cu o instabilitate motorie și modificări intelectuale și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de activitate mintală automatică, construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui sindrom ca fiind de natură infecțioasă sau toxică. Din punct de vedere psihopatologic, subiectul cu sindrom oniric dă impresia unui somnambul, prezentând viziuni elementare sau organizate sub formă de scene animate din viața profesională, preocupările cotidiene sau evenimentele cu care acesta vine în contact. Aceste viziuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
degenerative. 3) Nebunia morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și discutate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt următoarele: a) Psihozele exogene, tulburări psihice majore care afectează personalitatea și recunosc o suită de factori etiologici externi care produc leziuni majore, de diferite tipuri, intensități și localizări ale creierului. Ele pot fi următoarele: psihoze toxice (alcoolul, toxicomaniile), psihozele infecțioase (neurosifilisul), psihozele organice cerebrale (traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale, abcesele cerebrale, tuberculoamele etc.), psihozele endocrine sau „sindromul psiho-endocrin” consecutive unor endocrinopatii și psihozele metabolice și carențiale (encefalopatia porto-cavă, pelagra, uremia, psihozele de maternitate etc.). b) Psihozele endogene sunt tulburări psihice majore
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt psihozele afective (boala afectivă unisau bipolară), psihozele din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice simple sau halucinatorii, psihozele schizo-afective. 4) Tulburări psihice datorate unei nedezvoltări sau a unei opriri în dezvoltare a sistemului personalității, datorate unor cauze diferite (toxice, traumatice, infecțioase, genetice etc.) care survin în viața intrauterină, în perioada prenatală sau imediat postnatală a individului. În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație sau oligofreniile. 5) Tulburări psihice grave datorate unor deteriorări severe, cu evoluție cronic-progresivă a sistemului personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anume: a) Demențele abiotrofice primare, cu leziuni organice cerebrale ale țesutului nervos nobil (neuroni și nevroglie) de tip presenil (Pick și Altzheimer) și de tip senil (demență senilă și presbiofrenia). b) Demențele secundare unor leziuni organice cerebrale de tip vascular, infecțios (luetic), traumatic, toxic (alcoolismul) etc. II) Tulburări mixte, psihosomatice, în cadrul cărora tabloul clinic este dominat de tulburările somato-viscerale, ca o consecință a „conversiunii somatice” a tulburărilor psihice, așa cum sunt ele întâlnite în următoarele situații: a) Conversiunea somatică din cursul isteriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]