2,210 matches
-
majoritari În provincie. Și totuși, tocmai faptul că aceștia sunt minoritari la nivelul țării justifică necesitatea obiectivă a unei astfel de legislații. În al patrulea rând, orice definiție care, la fel ca aceea a lui Deschênes, combină elemente obiective (precum inferioritatea numerică) cu elemente subiective (ca „voința colectivă”, chiar și „implicită”, de supraviețuire) ridică delicate probleme de evaluare: cât de viguroasă trebuie să fie această voință și cum ne dăm seama că există, mai ales dacă nu este obligatoriu să fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socio-politică a anumitor date sau informații furnizate de cercetarea științifică; acestea trebuie să facă obiectul unei analize critice, urmată eventual de propuneri de Încadrare sau de interdicții. Ceea ce voi numi „rasism” În sensul strict al termenului oscilează așadar Între biologizarea inferiorităților atribuite unor diferite categorii de „alții” și absolutizarea diferențelor percepute sau imaginate Între grupuri umane esențializate. Atât În rasismul biologic, cât și În (neo)rasismul culturalizant, Întâlnim spaima de amestec, presupus distructiv pentru identitatea pură sau curată a grupului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului simbolic”, deși observabile În atitudini și comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe argumentul inferiorității biologice, intelectuale și morale a negrilor și, pe de altă parte, pe refuzul contactului și pe teama de metisaj. De unde comportamentele de evitare, de segregare, de discriminare. Dimensiunea paleorasistă coexistă cu dimensiunea neorasistă, care pune În prim-plan, pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dominique Schnapper (Schnapper, 1998, pp. 36-69), există două forme elementare, pentru a folosi cuvintele lui Durkheim, ale relației cu Celălalt. În prima formă, acesta este judecat În raport cu propria mea cultură, iar diferența nu poate fi interpretată decât În termeni de inferioritate. În cea de-a doua, dincolo de diferențe, eu recunosc unitatea neamului omenesc. Oamenii, În măsura În care sunt oameni, au același potențial intelectual și moral. Au În comun rațiunea și Împărtășesc aceeași vocație a libertății, oricât ar fi de diferite sistemele lor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel mai adesea, inclusiv În anumite lucrări academice, să definim rasismul prin cele două presupuse componente ale sale. În primul rând, biologizarea diferitului sau a diferențelor pentru a naturaliza o inferioritate atribuită sau a stabili o clasificare ierarhizantă a grupurilor umane. În al doilea rând, o respingere a diferenței de tip „excludere”. Viziunea antirasistă obișnuită Își găsește aici nucleul: este stigmatizat ansamblul atitudinilor și comportamentelor care exprimă o irezistibilă și fundamentală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colonialism, sclavagism) și configurațiile ideologice care legitimează aceste practici. Aceste forme prerasialiste țin de ceea ce voi numi „protorasismul” modern și funcționează pe baza unui număr mic de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea naturală a unor grupuri percepute ca infraumane, În virtutea moravurilor lor considerate „sălbatice” ori „barbare” sau a culorii pielii (negri din Africa, indieni din America); 3) imaginarea unei diferențe ierarhice Între descendențe pe care calitățile ereditare le disting și le opun
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adus în discuția noastră termenul de generație și chiar generația în care om fi membri. Individualist feroce cum sunt, trebuie să-ți declar franc că termenul de „generație“ mă enervează, nu-l suport. Poate pentru că am un mare complex de inferioritate, datorită periferiei culturale unde locuiesc și public, poate pentru că nu suport încastrarea într-un zid mare, format din 200-300 de cărămizi. Poate și pentru că sunt prea la locul meu, mic și obidit, uitând voit că sunt atâția alți hăhăitori din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sectoare (genurile jurnalistice, genurile politice etc.), însă trebuie să se țină cont de relația dintre genurile instituționalizate proprii unui loc (precum cursurile din școală) și genurile efective (precum conversațiile dintre cursuri). Există tipologii care au în vedere statutul participanților (superioritate - inferioritate, vîrstă, apartenență sau non-apartenență la același grup etnic etc.). Unele dintre tipologii au la bază poziționările ideologice, așa cum este discursul patronal într-o anumită epocă și într-un anumit spațiu. Vorbirea efectivă în care se antrenează locutorul este clasificată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atunci când corecta un colaborator, când îți corecta o greșeală tehnică și te făcea să înțelegi și mai ales să simți instantaneu ceea ce e rău și ceea ce e bine. După ce te corecta avea un zâmbet fermecător care ștergea orice sentiment de inferioritate cu care intrai oricum în operație cu Domnia Sa. Domnul Dr. Stelian Ivașcu s-a născut pe 30 aprilie 1925, la poalele Munților Dacici, în Orăștie - Hunedoara, dintr-o familie de cărturari, ce au avut ca unic ideal de viață creșterea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
110). Pierderea statutului de limbă oficială a provinciei, alături de cea rusă, de care se bucura limba moldovenească, la începutul ocupației, în administrație, în justiție, în școli era un rezultat firesc al noii situații din Basarabia. Necunoașterea limbii ruse punea in inferioritate pe orice moldovean care intra în relație cu vreuna din instituțiile statului. Judecătorul de pace Porfir Gavrilovici Gheorghiță „e rău văzut pentru că la judecată vorbește moldovenește cu țăranii“ (5, 378), de aceea lumea își pune întrebarea cît va mai fi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
typoi ale corpurilor sub formă de simulacre, aceste imagini mici, care vin să lovească sensurile 136. Cu simulacrul lui Epicur atingem a doua versiune a noțiunii: dacă prima era constrînsă să se definească în raport cu adevărul și era astfel acuzată de inferioritate, ba chiar de rea-voință, a doua ajunge la întrebuințarea posibilă a unui semn care are aceeași textură ca și ceea ce îl generează, posedă aceeași garanție de autenticitate, este tot atît de "real" ca și sursa sa. Se vede aici profilîndu-se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic, stăpânirea conceptelor-cheie și remarcabile însușiri analitico-sintetice. Se prea poate ca acest subtil "complex de superioritate" să mascheze inconștient un "complex de inferioritate", generat de condiția specială a criticului, domiciliat în provincie, departe de Capitală, de marile orașe și de marile provocări culturale. Simplă ipoteză cu tâlcul la urmă. Corelativ, criticul pare angajat într-o bătălie complexă cu sine, asumând un pariu existențial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și tulburările de creștere, descoperirea erosului și a legilor de integrare într-un grup social, avem un portret-robot al artistului la tinerețe: curios, avid de informații, cald, senzual, dar cu mișcările retractile ale unei mimosa pudica, sinistru uneori în prejudecăți ("inferioritatea intelectuală a femeii vine din nedesprinderea de mistic. De ce nu reușește socialismul să scoată din femei credința?" 99, p. 22) și cu o mult prea mare bună-credință față de înțelepciunea cuprinsă în cărți. Nu scapă de entuziasmul juvenil al multor scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe deplin acoperită. Motivele sunt puternice și multiple, dar voi trece în revistă doar câteva. În primul rând, este demn de luat în seamă că Theodor Codreanu abordează problematica situării culturii române în context universal fără prea obișnuitele complexe de inferioritate atât de prezente în scrisul atâtor altora. Nici urmă de aruncarea blamului deriziunii asupra a tot ce este românesc. Dimpotrivă, sunt subliniate lucruri și opere extrem de rezistente care, chiar dacă sunt bine știute, sunt maculate în ultimii ani de reprezentanții unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și situația țării - „politica flotantă, politica de oscilațiuni subite, nu inspiră încredere nimănui” - nici măcar în tabăra adversarilor lui Titulescu, între care se numărau Germania, Italia sau Polonia. Noul șef al diplomației românești, Victor Antonescu, și-a recunoscut „în mod franc” inferioritatea față de predecesorul său și a declarat că nu este germanofil. De asemenea, Victor Antonescu a menționat că orice ministru de Externe, chiar și un germanofil, nu putea duce o politică „neamicală” față de U.R.S.S., vecinul cel mai puternic al României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bicicletă, știu eu ce-o făcut el? că-i rupt butucul, să trimită 40 de euro! spui să-ți aducă un motoscuter! pleacă în Italia, șî copchiii? copiii pe ici, pe colo, da' n-avea ce face aici! aparatul conștiință inferioritatea Roman țeastă rasă, ține bicicleta de coarne, da' de loc de unde ești? ăsta are mers de accelerat, vă'că! a făcut lipsuri în gestiune după ce-am scos-o la civilizație, am dus-o pe litoral, am făcut-o ajutor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doamnă, sărut mîna matale! băi, eu am doi băieței, să-ți trăiască! nu, pîn' la Bîrlad, dacă bea doamna o gură, dacă bea doamna o gură, nu, de sănătatea fetii, noroc în viață să ai matale, numai bine pa! catastrofală inferioritate a cîștigului față de cine-l obține, cu mîndria sîngele tahigraf în care mă vărs, cît îi ceasu' acu, păi pînă la și șapteșpe mai sînt o grămada! telefonu' tău e-nainte, păi noi sîntem pe la Scînteia, pentru că mie așa mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
națiune. Provocarea bulgarilor la adresa poziției grecilor era ceva relativ nou; în secolele anterioare, Patriarhia formată în mare parte de greci și fanarioții îi dominaseră pe bulgari, iar atitudinea grecilor fusese determinată de aceste relații. Poporul grec era influențat de "tabloul inferiorității și al înapoierii bulgarilor. Seduși de propria lor oratorie, majoritatea grecilor nu puteau înțelege cum era posibil ca Europa civilizată să-i privească cu simpatie pe acești "sălbatici"."6 În noiembrie 1885, cînd Serbia a intrat în război, în Grecia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice ale Transilvaniei, situație ce avea să definească balanța forțelor etnice în jumătatea de mileniu de atunci încolo. Un alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunea română, de statutul de "tolerată". Cu acest edict, procesul de inferiorizare socială, economică, politică și religioasă a românilor din Transilvania, început oficial încă din 1366, a fost desăvârșit. În aceste împrejurări, românii au încercat să își depășească condiția de inferioritate prin acceptarea ofertei venite din partea curții de la Viena, după integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic în 1691, de convertire a clerului ortodox la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
recunoșteau unirea bisericii cu Roma. Pe bună dreptate K. Hitchins (1987) atribuie Diplomei din 1701 implicații "cu adevărat revoluționare" (p. 35), întrucât oferea inclusiv iobagilor ortodocși, nu doar minorității clericale a națiunii române, o cale de scăpare din starea de inferioritate socială și dependență economică. Datorită acestor prevederi, percepute pe bună dreptate ca subversive la adresa ordinii politice consacrate, status quo-ul transilvănean a eludat punerea diplomei în aplicare, astfel că diploma secundă a rămas fără efect. Pe acest fundal istoric, schițat sumar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colectivă românească în următoarele două secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni prin puternica conștiință a stării de inferioritate al națiunii române în contextul socio-politic și cultural al Imperiului Habsburgic în general și al Transilvaniei celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ardeleană a fost o doctrină defensiv-emancipatoare, apologeții săi urmărind să dobândească pe spinarea ei recunoașterea parității neamului românesc cu celelalte popoare învecinate. Ca idee integratoare, latinismul aspira deci la ieșirea poporului român, descendent al marilor romani, din starea de acută inferioritate politică în care se regăsea. Acesta este motivul pentru care latinismul ca program cultural-politic nu doar că a apărut și s-a afirmat cel mai plenar în Ardeal - unde a continuat să rămână doctrina identității naționale mult după ce în principate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]