72,719 matches
-
fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu pe cînd era regină, ci după aceea, ca regentă, în timpul minoratului fiului lui Ludovic al XIII-lea, de Ana De Austria!! Oglinzi verzui în care marchijii s-ar
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
nervos, trântind ușa care se mai rupse dintr-o balama. Se duse acasă, înnegurat, și începu să-și facă bagajele, de fapt strictul necesar, într-o valiză de lemn scrijelit cu briceagul, pe care o avea de la bunicul lui, Richard Inimă de Leu. Porunci să i se înhame calul pentru Londra. Dar la 12 fără 23 de minute noaptea, pe când își lua adio de la scrinul negru care-i legănase copilăria, ușa se dădu de perete și în cameră năvăli nimeni altul
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Un pluton de elită apăru în prag. Însă regele ridică mâna și plutonul plecă. “Mda, zise el după o pauză. Răspunsul nu este rău, el aduce contribuții noi, atât pe latura cognitiv-volitivă, cât și pe alte laturi, tehnico-tactice, îndelung dragi inimii noastre. Arthur, te-ai salvat! Să i se dea permis de conducere, fără traseu. Acum ești liber. Dar să nu mai aud că faci grupuri de reflecție sau de dialog social. Stați fiecare pe la casele voastre și reflectați singuri, să
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
palma?” Tăcere. De data asta, Andrew era complet năucit, incapabil să facă vreo mișcare. “Nu vii, iubitul meu, spuse deodată blonda cu un glas de vis, care ar fi putut să-l scoale din mormânt chiar și pe răposatul Richard Inimă de Leu. Mă cheamă Petricia, continuă ea. Nu-ți fie frică, nu mă răzgândesc...” Andrew tot nu se mișca. “Hai, nu vii?...”, șopti ea din nou, cu un surâs fermecător. Atunci Andrew se scutură, mai prinse curaj și puse un
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
se schimbă niciodată... feminitatea mea infinită, fatală, vă reînvie, iarăși și iarăși, virilitatea voastră arogantă, încătușată în zale de hormoni; și mai presus de toate, EU... EU... EU voi continua să vă subjug, să vă închid... ca o a doua inimă în care vă țin pe toți, și buni și răi... voi continua să vă încarcerez cu plăcere, cu mare plăcere, ha, cu toată plăcerea, pe cei care mă întâlniți. Nici unul nu-și va putea înfrânge obsesia de a mă avea
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
Gabriel Chifu Eu, nesfârșita întristare a inimii sale cel mai bine văd cu ochii aceștia ai mei care nu sunt ai mei, ci ai lui. cel mai bine merg cu picioarele acestea ale mele care nu sunt ale mele, ci ale lui și înaintează pe ape. cel
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
lui agonica, el partea mea vie. sunt legat de el cu frânghii invizibile, nu mă lasă: el, aerostatul meu, mă trage după sine în văzduh pe mine, săculețul sau cu nisip, rucsacul sau cu nimicuri, pe mine, nesfârșita întristare a inimii sale. orașul meu acesta e orașul meu, numai al meu. casele, transparente, nu au uși și în fiecare dintre ele mă zăresc pe mine însumi. merg pe străzi și străzile sunt vii, își schimbă configurația, mă conduc mereu în altă
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
și străzile sunt vii, își schimbă configurația, mă conduc mereu în altă parte. ajung pe un pod: malul celălalt nu există, dincolo de pod nimic nu e. caut biserică, n-o găsesc - biserică e lichidă și curge. câțiva câini aleargă spre inima sângerânda, încă palpitând, a unui înger. nici zi, nici noapte - doar rază fascinantă a morții strălucește. din slavi se prăbușește un cuvant uriaș, ne strivește, ne face praf și pulbere pe mine și orașul meu. descrierea uneia dintre morțile mele
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
dilatata. te-am iubit am fost viu (trecerea lui aprilie prin pomi) te-am iubit: am fost viu. ca o tăcută, si înfloritoare, si înverzitoare trecere a lui aprilie prin pomi, așa ai trecut tu prin mine: mi-ai luat inima care era un sac cu boarfe și ai făcut-o inima, mi-ai luat cuvântul care era o vatra stinsa și înghețată și l-ai făcut cuvânt.
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
pomi) te-am iubit: am fost viu. ca o tăcută, si înfloritoare, si înverzitoare trecere a lui aprilie prin pomi, așa ai trecut tu prin mine: mi-ai luat inima care era un sac cu boarfe și ai făcut-o inima, mi-ai luat cuvântul care era o vatra stinsa și înghețată și l-ai făcut cuvânt.
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
candidă și fără consecințe, aventurile ei vremelnice îmi procurau bucurii necunoscute și lungi meditații despre eternul feminin și orbirea bărbaților, dar eram singurul care credeam că este cea mai frumoasă femeie din lume. Până în seara în care mi-am luat inima-n dinți, am invitat-o la dans și i-am spus precipitat povestea Komarovskylor, privirea ei nu se oprise însă niciodată asupra mea decât pe fugă, ca și cum aș fi fost un obstacol supărător. - Vrei să spui că ești conte? mi-
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
dacă e de dinainte sau de după evenimentele din decembrie ’89. O să fiu bănuită că fac legături psiho-socio-maniacale cu, de pildă, apariția intempestivă a lui Dinescu pe ecranele televizoarelor, în timpul acelor evenimente. La o primă rememorare, am tendința să-mi strâng inima, ca atunci, cu spaimă pentru imaginea poetului român contemporan, care, iată, " Dă și din mână, și din gură". Desigur, eu știu că, în acele zile, el reprezenta în același timp și un simbol, și o valoare. Reprezenta el și un
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Ion Pop Când s-a hotărât să publice o antologie din poezia sa, în colecția de “Ediții definitive” a Editurii Vinea (Inima ca un pumn de boxeur, 2000), Nora Iuga a găsit de cuviință s-o inaugureze cu ciclul, atunci inedit, Autobuzul cu cocoșați. Miza pe faptul de viață cotidian, sugerată de acest titlu, - spațiul poetic e, nu-i așa, ce al
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
mese înnegrite / capete cad”) sau “descriind” în chip mai direct atmosfera de coșmar (“Vine o vreme / când împrejurul casei tale / crește apa - și melcii / ți se târăsc pe trup /.../ Brațul a uitat că e braț / și se crede picior /.../ Numai inima lovește în continuare / un soare în pământ, un soare în cer, / și te cațeri pe arcul ei...”). Ciclul Joc de artificii poartă un titlu sugestiv pentru modul de a lucra al poetei din acest moment dominat de fantezismul ludic - “broderie
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
a poemelor servește în chip ideal această atmosferă amintind oarecum de “crepuscularul” italian Guido Gozzano și de a sa Signorina Felicità. Pe deplin stabilizat stilistic apare universul poetei mai ales o dată cu apariția volumului Opinii despre durere, în 1980, urmat de Inima ca un pumn de boxeur (1982). Nota de crispare dureroasă a ființei se generalizează acum, transpărând din alăturarea de notații disparate ale unor realități privite cu un soi de oboseală, o lume în care labirinticul și aleatoriul vor deveni motive
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
în rigolă”, “pietre pe tabla încinsă / vezuvii visând în corset / caprele zilei / (care) intrau în refugiul meu / spărgeau vasele comunicante”, “afară mâinile voastre / impulsionează mingi de biliard” - sunt câteva variante ale dezarticulării lumii lăuntrice și externe, dintre cele mai semnificative. Inima ca un pumn de boxeur accentuează acest sentiment al fărâmițării ființei și lumii, însoțit de un soi de oboseală și înstrăinare, de “târziu”, de dificultate “bacoviană” de a mai coagula în poem o imagine a lor coerentă: “o tempora o
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
străzile fără iarbă / crește o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de “arbitri” constrângători, insinuează sentimentul inautenticității și cere tăcerea: “aici sunt vorbele / dincoace e inima / între acestea un arbitru amabil / îți cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac” . Sau, și mai direct: “la poarta infernului / semnătura lui dante / e o tristă amprentă”, “cineva ne-a silit să visăm că trăim / și de-
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Mircea Cau "je hais le mouvement qui déplace les lignes et jamais je ne pleure, et jamais je ne ris" Ch. Baubelaire în oglinzile convexe - tu mi-ai lotruit, alexe ca să nu se-ntulbure - inimile. tulbure? în oglinzile concave - cînd știutu-le-ai lingave ca să nu se lepede - dragostile. repede? să nu se-ntulbure - inima tulbure să nu se lepede - dragostea repede cînd fu de plecat - n-am nechezat? *** eurydike/ cuvînt împreună eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
et jamais je ne pleure, et jamais je ne ris" Ch. Baubelaire în oglinzile convexe - tu mi-ai lotruit, alexe ca să nu se-ntulbure - inimile. tulbure? în oglinzile concave - cînd știutu-le-ai lingave ca să nu se lepede - dragostile. repede? să nu se-ntulbure - inima tulbure să nu se lepede - dragostea repede cînd fu de plecat - n-am nechezat? *** eurydike/ cuvînt împreună eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în moarte și pierdută în viață: necîntătoare sunt astăzi adevărurile mele de ieri și alt zeu doarme în
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
drumuri corabie beată/ intrînd pe furiș. în povestea uitucă/ a lînii de aur cu vinul - cu zeul/ dintr-un ochi/ întru altu’ bolboroseli splendori ale cărnii-n/ cuvintele unor mereu prea tinere limbi. prin care trece neauzit/ vestitorul inimă-albastră pe inima goală în inima flăcării - flacără mistuitoare/ căzută în sine... "focule, vino cu mine!"/ cu vinul - cu zeul dintr-o limbă în alta cu vinul, cu zeul/ dintr-o limbă/ în alta călcînd cu singurătatea/ pe dragoste pururea grec - și în
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
intrînd pe furiș. în povestea uitucă/ a lînii de aur cu vinul - cu zeul/ dintr-un ochi/ întru altu’ bolboroseli splendori ale cărnii-n/ cuvintele unor mereu prea tinere limbi. prin care trece neauzit/ vestitorul inimă-albastră pe inima goală în inima flăcării - flacără mistuitoare/ căzută în sine... "focule, vino cu mine!"/ cu vinul - cu zeul dintr-o limbă în alta cu vinul, cu zeul/ dintr-o limbă/ în alta călcînd cu singurătatea/ pe dragoste pururea grec - și în uitare/ pururea tînăr
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
pe tine, eurydike... cîntare-a cîntărilor/ în cuvinte din împreunare s-au desprins frumusețea și vlaga în tăcere trupul împreunării s-a făcut an. eurydike, pierdută deodată și moartă cu mult înainte - cîntec cu cîntec cuvînt împreună - împreună cu vîntul inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
inimă-albastră - pe inima goală am cîntat, eurydike frumusețea și vlaga... prea omenește/ prea pieritoarele linii frumusețea și vlaga în cîntece din care fugea mereu vestitorul cu plînsul - cu dragostea/ din cîntec în cîntec m-am trezit pe noian de cuvinte inimă goală în inimă-albastră dragostea nu m-a învățat plînsul plînsul nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste-n poveste în poveste uitucă cuvînt de la facerea lumii/ cuvînt
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
frumusețea și vlaga l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie, pînă la gură trezită stîlpnicul cocoțat/ (colo sus) pe dezmățul meu de cuvinte (hyperboree din inima flăcării hyperboree inima mea)... nu mai știu./ parcă-ar fi uneori vestitorul bătrîn de ani și sătul de zile pururea grec și în uitare pururea tînăr am văzut/ și-am uitat ce-am văzut și-am uitat ce-am uitat
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie, pînă la gură trezită stîlpnicul cocoțat/ (colo sus) pe dezmățul meu de cuvinte (hyperboree din inima flăcării hyperboree inima mea)... nu mai știu./ parcă-ar fi uneori vestitorul bătrîn de ani și sătul de zile pururea grec și în uitare pururea tînăr am văzut/ și-am uitat ce-am văzut și-am uitat ce-am uitat hyperboree a drumului
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]