1,591 matches
-
simțise atât de bine,cînd, prin somn, simțea corpul lui întins în lungul corpului ei, căldura pielii alăturate - și nu putea să fie fericită când el se ducea, pentru oricât de scurt timp, oricât de aproape, și pentru orice motiv inofensiv! Dar pe mine în clipa aceea mă preocupa altceva, în legătură cu obsesiile mele. Făceam remarce asupra ciudățeniei omenești, căci Charles era capabil în același timp să povestească scene picante, să se amuze la nesfârșit, să aibă o mie de întîmplări galante
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să cauți nici o consolare în afară, ai acoperit neobosit cu noi văluri negre, deodată, fără rost, în locul cel mai nepotrivit, faci confidența totală. Așa de mari și de misterioase transformări se petrec în noi. Ioana a profitat de o vorbă inofensivă de a mea ca să spuie tot. Am întrebat-o: - Și dacă nu ai păreri rele despre mine, și acum îți pare bine că mă vezi, de ce ai rupt orice relații dintre noi, cât de rare, cât de oficiale? - Vezi că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ciudățenii a naturii unei acalmii trecătoare, și chinul va trebui să reînceapă, redevin cel pe care îl cunoscuse odinioară Ioana, ușuratec în ceea ce o privește, plictisit, fără să-mi mărturisesc plictiseala, dar trădîndu-mă prin neastâmpăr și prin planuri - cu aspect inofensiv - de a varia atmosfera portului și de a vizita Cavarna. Alerg la totfelul de șiretenii ca să plec, îndelung pregătite, stângace, căci nu sunt naturale, și vizibile perfect pentru firea bănuitoare o Ioanei. Atunci izbucnesc certuri puternice ca și odinioară, constat
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ei. L-a adus și pe Hacik. A fost o întrecere generală. Am uitat complect, pentru ora aceea, prezența mării din față și a necazurilor. Vindecarea devenise posibilă. Atâtea argumente fuseseră inutile, și părea îndestulător, măcar pentru acum, un joc inofensiv. Muzica a jucat un mare rol între noi. Eram pasionat pentru sunete și am voit să o învăț pe Ioana tot ce știam și tot ce mai aflam. Cum educația mea începuse de mult, ea a învățat deodată numai operele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fiecare vorbă în toate chipurile posibile (chiar dacă nu ajung la realitate). Și Ioana încearcă să mintă uneori. În urma discuțiilor chinuite în care vede ce rău îmi făcuse mărturisirea ei sau în urma sfaturilor unei amice care susține, că sunt unele minciuni inofensive, dar necesare pentru pacea dintre un bărbat și o femeie, Ioana se hotărăște să procedeze și ea la fel. Dar spune minciuna cu atâta stângăcie, se contrazice așa de ușor, încît încercarea ei numai mă amuză și mă face să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
forțat, ceea ce inteligența ei ar putea vedea cu ușurință că nu-i adevărat, numai ca să nu se simtă umilită. Dacă citesc o carte mai mult decât trebuie, fără s-o bag în seamă, sau întîrzii, sau îmi fac un plan inofensiv numai pentru mine, e supărată. Îi găsesc pretenția prea mare. Încep o discuție umilitoare, căci e mai presus de puterile mândriei ei ca să tacă, și astfel, la sfârșit, mândria se transformă într-un sentiment exact contrar, în umilință. La Ioana
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o taxezi așa dupăscurta noastră cunoștință. - O să vie cu noi cu siguranță, de-abia așteaptă să o inviți. Am vă-zut ce emoționată este când îți vorbește. Eu nici nu existam între voi. - E normal ca noi să avem unele amintiri - inofensive - față de care tu să rămâi străină. - Și mai vorbești de sufletele noastre identice! - Are vreo importanță Lidia mai mult decât un mic amuzamentși ar putea schimba ceva dintre noi? - Nu mă importă. Nu pot s-o sufăr! - Poate că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
definitiv, în voia ușuratecului Charles. Cine ar mai putea să o mai readucă la viață? Cum să nu-i fie permise toate fanteziile? Și n-avem dreptul să îndreptăm asupra ei nici o judecată burgheză. Fiecare vorbă spusă de ea, mai inofensivă, este un geamăt. Ce puteți pricepe voi, bărbații, din toate aceste! M-am dus pe plajă numai cu Arabella, căci ceilalți aveau alte treburi și acolo, fără nici o poză, ca unui vechi prieten, cu un ton de femeie nenorocită, care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care caută tendonul lui Ahile i s-ar cere să caute gaura mărginită de tendoane? Este important să înțelegeți în acest moment că Alan suferea de trufie, pur și simplu. Considerând că voyeurismul, cătușele, sodomia și alte perversiuni sexuale relativ inofensive nu erau nici mai mult, nici mai puțin decât o expresie a insensibilității la ironie din partea celor care le practicau, Alan își pierduse controlul. Propria sensibilitate, de dimensiunile unui Arnold Schwarzenegger, sărise peste etapa amfetaminelor, a peep-show-urilor, a chiloțeilor decupați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
apropia și fugea din nou. Calul meu și-a păstrat poziția. Era blocaj, diversiune, barieră: toate aceste mutări înșelătoare se pare că i-au deschis un câmp rege-tură. Ceasul ticăia. M-am aventurat chiar cu calul meu, producând o breșă inofensivă între tura și pionul lui. — Splendid, spuse el, și făcu o mutare de expectativă cu regele. M-am uitat lacom la tablă. Tura lui era numai bună de luat. Schimbul, apoi blocarea pionilor: remiză. S-a terminat. Cred chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
v-aș rugă să mă învredniciți cu un zâmbet, s-ar putea ca mâine să-mi lipsească!... - Nici o grijă, colega mea are o colecție întreagă... Și Ina părăsi salonul înveselită că putuse să-i servească pacientului îndrăzneț, ad-hoc, o glumă inofensivă. Inginerul Alexandru Georgescu rămase cu ochii spre ușa din cadrul căreia dispăruse grațioasa asistentă. * - Ei? o întrebă Olga pe prietena ei a doua zi. Ți-a fost greu? - Nu, chiar deloc. Dar n-am avut la mine un zâmbet de rezervă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sim ple mașinării... Ce bine-ar fi ca în viața noastră cotidiană să pu tem alege, ca în joculețul meu, sori mai mari sau mai mici, lacuri și copaci de diferite forme și culori, șerpi cât de mari sau de inofensivi vrem! Să ne construim eul mereu altfel și întotdeauna fasci nant! Din păcate, pe acest tărâm unde am nimerit fără să ni se spună cum și în ce scop, nu ni se dă decât o singură încercare, iar pei sajul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
acestea într-o ingenuă demnitate, în fața senatorilor, preoților și magistraților care știau mult mai multe decât el despre povestea sângeroasă a familiei sale și care, vicleni și experimentați, încercau să ghicească, pe când el vorbea, ce se ascundea în spatele inocenței lui inofensive. Avea să aibă ocazia să studieze tăcerea și atenția senatorilor, dar în acea zi nimeni nu-și închipuia așa ceva. Se poticni de vreo două ori în timp ce citea, ca și cum ar fi recitat prostește lucruri scrise de alții. Dacă unii simțeau nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un lung șir de amintiri. Se temea de iubirile noi. Comunica ușor cu oamenii simpli; poporul îl iubea și, prin manifestările zgomotoase ale acelei iubiri colective, îi dăruia o emoție eliberatoare. Însă sufletul lui se deschidea, treptat, numai în discuțiile inofensive și simple, cum erau cele cu poetul Phaedrus sau cu copilărosul Helikon. Căuta spații doar pentru el - era înspăimântat de contaminarea psihică -, ca să studieze, să scrie, să citească, să se gândească și să ia hotărâri: un mic birou, colțuri tainice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în sufletele senatorilor asemenea unui cutremur ce te surprinde în somn. Exact ca în vremea domniei lui Tiberius, se pomeniră convocați la tribunalul suprem; și, pe când populares comentau plini de ură: „În sfârșit!“, ceilalți, optimates, înghețară de spaimă: în spatele farmecului inofensiv al tinereții, tânărul Împărat cu ochi verzi, părul pieptănat cu grijă și glas plăcut ascundea ceva... În noaptea dinaintea procesului, Împăratul suferi din nou de insomnie: se cufunda într-un somn profund, se trezea cu speranța că se iviseră zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
murise Betilenus Bassus. Însă fiindcă amândoi își ascunseseră informațiile în locuri sigure, nimic nu-i mai putea despărți. Iar moartea Împăratului avea să le salveze viețile. Callistus - și pe bună dreptate Tiberius se temuse de el, chiar dacă era tânăr și inofensiv, „o viperă care tocmai a ieșit din ou“ - începu să caute complici în familia Caesaris, printre cei care intrau zilnic în palatul Împăratului. Altfel spus, cercetările lui s-au îndreptat spre acele locuri și spre acei oameni în fața cărora Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
reînvie, după cum reînviase și în Chendi, în Iorga, în Dragomirescu”. Sînt respinse, pe rînd, atitudinea criticii profesioniste („apucăturile ei rămîn pe placul dascălilor cari caută în cărți taina scrisului și a gîndirii pentru a o destăinui, ridicol, de la catedră), ierarhizările („inofensive ca ordinea pusă de bătrînii pensionari în grădinița cu legume”), predicțiile cu ambiții profetice și magisteriale (care „amintesc pasiențele sau bobii” și „nu schimbă nimic în mersul literaturii, în ascunsul proces de creație”). Fie ea impresionistă sau tradițională, critica e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Roll din Integral, a cărui poezie se reduce la o „abracadabrandă asociație de noțiuni contrarii și contradictorii”, făcînd „concurență lexicului desordonat al copiilor și al bolnavilor”. Mostrele poetice ale integraliștilor sînt considerate, ricanant, inferioare „exagerărilor stilistice ale unor umili și inofensivi scriitori” selecționați de Titu Maiorescu (în „Beția de cuvinte”) și de M. Dragomirescu (în „Exema literară”, vol. De la Misticism la Raționalism, București, 1924). Mai interesante sînt observațiile criticului potrivit cărora, departe de a fi semnul unui „nou clasicism”, „Ordinea-sinteză pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prinderea lor asupra acțiunii de transfer, al diamantelor chinezești,în piața de desfacere, din Germania. Acolo va avea loc, cu acest prilej, și un colocviu, al principalilor șefi ai mafiei lor. Acolo trebuie dat atacul nostru final. Acolo trebuie făcuți inofensivi, toți; arestați și dați pe mâna justiției. Poate. Nu, doar, poate. Este, deocamdată, cea mai de valoare soluție. Te lăsăm fără mire. Te prinzi? Să pun, eu, punctul cuvenit, pe acest I final? Da. Credem,înțelegem că este una din
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu zbieretele care se aud din radiouri. Poate că, dacă Fratele cel Mare nu ar mai exista tot timpul în noi, am putea să gândim. Reversul medaliei este că poate vom pune din nou stăpânire pe mintea noastră. E ceva inofensiv, așa că rostesc primul vers al poemului-descântec. Nu este nimeni de față. Nu are cine să-l audă. Și Helen Hoover Boyle are dreptate. Nu l-am uitat. Primul cuvânt îl generază pe cel de-al doilea. Primul vers îl generază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
are să vă placă și dumneavoastră... De aceea, chiar dacă nu vă cunosc, vă doresc un „Crăciun fericit!” Drăghia Roxana, clasa a VII-a Școala Gimnazială nr.24 Timișoara Timiș profesor coordonator Sîrbu Simona Trenul din gară Secunda particulă a timpului, aparent inofensivă. Alerg în afara timpului și evadez din minute și cutreier secundele de mâine ținând de mână vara. Stând la fereastră, privesc hainele zilei și evadez îmbrăcând doar gândurile și emoțiile, cuvinte nerostite îmi parfumează trupul, iar zâmbetul îmi îndrumă pașii spre
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
realitatea omului este cea a unui obiect științific, ci modul în care o astfel de credință s-a răspândit de mai bine de un secol, îndepărtând-le pe toate celelalte, toate producțiile culturii, reducându-le la un soi de lux inofensiv, la un joc și la o oglindă a mirajelor. Mai mult chiar decât conținutul său, sau mai degrabă intensificându-l și luminându-l cu o strălucire singulară, receptarea ideologiei scientiste și pozitiviste, răspândirea sa extraordinară în rândul tuturor categoriilor de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Meșterii din Como erau renumiți În toată Europa și se știa prea bine cât de bine erau remunerați. Nici măcar Giotto nu primise niciodată o răsplată atât de mare pentru opera sa. Poate că Giannetto Însuși, cu aerul său În aparență inofensiv, Își ascundea În bandaje mâinile pătate de sânge. Ar fi trebuit să Îi aresteze pe toți, Își zise. Acum știa unde le era vizuina. Avea să se Întoarcă. — Unde se ajunge pe acolo? Întrebă arătând cu degetul spre Întunericul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din ce în ce mai aproape de Chicago) a petrecut patru ani de zile pisând-o pe mama (care provine din Boston Brahmin) cu întrebări punctuale referitoare la etichetă, stil, rafinament. Presupun că mama a considerat ascensiunea socială agresivă a lui Lucille ca pe ceva inofensiv, ba chiar cumva amuzant - nu i-a păsat îndeajuns de lumea în care s-a născut, ca să fie posesivă sau ca să obiecteze față de dorința disperată a unei persoane de a intra în respectiva lume. Iar educația universitară a lui Lucille
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
căzut din afara spațiului terestru. — Nu pot să te las să te dai jos, cu toți golanii ăștia învârtindu-se pe-aici, mi-a declarat el pe un ton protector. — Gola - A, copiii ăștia? Sunt tot timpul pe-aici. Sunt complet inofensivi. Îți promit. L-am sărutat pe obraz și am întins mâna în spate, după geanta mea cu bagajul de week-end. — Ursulețule, trebuie să-ți găsim un loc mai bun unde să te muți, mi-a trântit-o Randall, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]