3,685 matches
-
Aici ar fi de căutat și originalitatea romancierului Lovinescu, care proiectează imaginea lumii ca efect al unui text/ discurs preexistent, printr-un "mecanism în doi timpi" analizat în lumina psihanalizei freudiene. Numai că (nota bene!) concentrarea analizei asupra mecanismului de instaurare a realității presupune "sacrificarea unei cantități deloc neglijabile de informație epică"237 prin urmare, doar cu prețul sacrificiului, implicând așadar o lectură "cu goluri", romanul criticului își dezvăluie structura sa coerentă, desenul din covor. Absolutizarea principiului cauzalității inverse reclamă, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
tip de comunitate care, prin intermediul tehnologiei comunicației, creează legături între națiuni în cadrul unei experiențe utopice împărtășite. În mod inevitabil, "dezvoltarea tehnologiei aduce națiunile împreună și îngustează diferențele dintre experiențele oamenilor" (p. 6). Pentru mulți, acest potențial egalizator al computerului înseamnă instaurarea net-democrației, în care, prin intermediul rețelei, este posibilă egalizarea statutului tuturor participanților. Astfel, fiecare persoană (indiferent de condițiile socioeconomice sau biologice) își poate exprima liber opinia și poate contribui la crearea unui echilibru al puterii contracarând influența principalilor actori politici (organizații
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
are o semnificație politică și ideologică. Forma pe care o ia o anumită tehnologie influențează relațiile de putere. Apoi, odată adoptată, tehnologia conduce inevitabil la anumite pattern-uri instituționalizate ale autorității. Deși Internetul pare împrăștiat și anarhic, vulnerabilitatea sa la instaurarea unei tiranii informaționale, care ar putea controla traficul informațional și manipula opinia cetățenilor spațiului virtual, nu reprezintă doar un scenariu conspiraționist, ci o posibilitate care atacă inima net-democrației. I.9.7. Integrarea experiențelor online și offline Încă de la apariția lor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
intră într-o perioadă de consolidare instituționalizată după 1848, pentru a culmina spre sfârșitul secolului XIX, când România începe să arate ca o națiune modernă, în care infrastructura instituțională a statului se pune la punct, iar baza legislativă și constituțională instaurarea monarhiei constituționale e un succes notabil se armonizează cu cea europeană. Cu un anacronism ironic, putem spune că s-a introdus rapid și destul de temeinic un fel de acquis communautaire... La Primul Război Mondial avem deci o Românie în plin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Paris, dar stă la baza lui. Primii ani de după război sunt definiți de succesul pe care-l are la facultate și de pătrunderea, independentă de moștenirea intelectuală, în lumea teatrului. Bucuria reușitei dispare după închiderea definitivă a cenaclului "Sburătorul" și instaurarea puterii comuniste. Atmosfera tensionată din România, aversiunea față de comunism, prevederea consecințelor originii sociale, posibilitatea de a studia la Paris, sunt tot atâtea motive de a pleca din țară. La începutul lui septembrie 1947, datorită unei burse de studii, reușește să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
calitățile"66. Apărut în etapa de destalinizare formală, Scrinul negru nu deranjează la fel de tare ca discursul lui Tudor Arghezi, pronunțat la Marea Adunare Națională și comentat în cronica din 12 iunie 1962: "După Tudor Arghezi, ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decât cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut în istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cârma țării numai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
frântură dintr-o reprezentare iconică complexă și extinsă. În primă instanță, cuvântul "pisică" transmite imaginea unui animal. Treptat însă, această imagine se denaturează, deoarece textul însuși o transformă în ceva ireal: în societatea creată de autoare, animalul este folosit la instaurarea ordinii de către dispozitivul de urgență instituit la începutul erei: "când a apărut pisica, jupuită, dar numai pe jumătate, răstignită, dar numai pe jumătate, umplând jumătate de zare, am înțeles că s-a produs un eveniment fără precedent. Iar pisica miorlăia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de o valoare incontestabilă, ne-am permis să sintetizăm o paralelă între starea intelectualului constrâns să respecte termenii unui regim exigent și cea a intelectualului din mediul politic liberal și îngăduitor cu viața artistică. Este motivul pentru care prezentăm contextul instaurării totalitarismului și consecințele lui, termenii ideologici și de acțiune cu care debutează comunismul și principalele evenimente politice care influențează literatura. Am folosit informațiile din textele Monicăi Lovinescu, convinși de veridicitatea și obiectivitatea lor, cu atât mai mult cu cât au
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Young, moratoriul Hoover și conferința de la Lausanne SUA s-au angajat plenar 55. După Lausanne, problema reparațiilor rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
născut, devenind până la un punct o reflectare a acestuia. Desigur, există multiple nuanțări privind această relaționare a literaturii la condițiile exterioare, dar, cel puțin în ceea ce privește clasicismul secolului al XVII-lea francez, se observă unanimitatea opiniilor referitoare la importanța jucată de instaurarea unui anumit regim politic și social în consolidarea principiilor estetice. Începuturile secolului al XVII-lea stau în plan european sub semnul unei schimbări a centrului de gravitate dinspre sudul mediteranean înspre regatul francez și o parte din țările nordice. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dogmatice. Parțial justificată deoarece, într-adevăr, după cum s-a observat din concluziile privitoare la disputa din jurul Cid-ului, clasicismul a avut numeroase tendințe de alunecare înspre un absolutism academic, în sensul impunerii artificiale a unor reguli. Dar, dincolo de această dimensiune dictatorială, instaurarea unui set de principii artistice nu a presupus niciodată anularea creativității sau ignorarea talentului. O demonstrează de altfel scriitorii clasici, care, deși se supun aceluiași cod, reușesc într-o manieră superioară să îl valorifice, particularizându-l în funcție de personalitatea artistică a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dorinței didactice de periodizare riguroasă sunt, de fapt, mult mai fluide deoarece realitățile istorice și culturale sunt întotdeauna mult mai complicate, mai nuanțate, decât transpunerea lor teoretică. Astfel, în mod concret, schimbările încep a se produce în Țările Române odată cu instaurarea domniilor pământene, ca urmare a Revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821. Însă deschiderea către Vest pe care a presupus-o această eliberare de sub directa stăpânire otomană care a avut efectul unei "cortine de fier" avant la lettre prin înghețarea culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și nu ca simplu ornament, a influențat crearea mișcării numite imagism, ale cărei coordonate le vom dezvolta într-un subcapitol ulterior, cel dedicat lui Ezra Pound, figura centrală a acestei direcții moderne. Revenind la Hulme și teoriile sale privitoare la instaurarea unei noi ere clasice, se observă precauțiile adoptate de acesta încă din primele pagini ale textului cu privire la utilizarea celor doi termeni care, datorită multitudinii de semnificații pe care le-au căpătat în timp, poate cauza confuzii nedorite: "Știu că folosind
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Hulme atitudinea clasică deoarece se întemeiază pe nevoia de Dumnezeu în sensul nevoii de subordonare la o autoritate supremă exterioară. Opusul îl reprezintă atitudinea romantică, definită prin ateism, asumarea libertății totale, care presupune în același timp negarea lui Dumnezeu și instaurarea ego-ului ca axă fundamentală: Dacă nu crezi în Dumnezeu, începi să crezi că omul e Dumnezeu. Dacă nu crezi în Rai, începi să crezi în raiul pe pământ. Cu alte cuvinte, devii romantic." Prin respingerea ateismului romantic se intră într-
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
afinități declarate a poetului pentru ordine, depersonalizarea discursului, importanța modelelor, care coagulează o pronunțată viziune neoclasică. La fel ca și T.S. Eliot, Pound a privit critica literară în directă relaționare cu opera, considerând-o un act de clarificare și de instaurare a unui set de principii menită să asigure o direcție fermă a procesului creator "Critica nu este o delimitare sau o serie de interdicții. Ea oferă puncte fixe de plecare."298 De aceea, la fel ca la Eliot, se observă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din războiul împotriva Națiunilor Unite. Tot el va fi reprezentantul PNȚ-ului în Blocul Național Democrat constituit pentru răsturnarea dictaturii. După 23 august 1944, partidul își reface organizațiile mai repede decât liberalii, ceea ce face din liderii țărăniști principalii oponenți ai instaurării unui stat supus vecinilor de la Est. Deși a participat la guvernele Sănătescu și Rădescu, PNȚ-ul nu a putut împiedica instalarea guvernului comunist Petru Groza. La alegerile din 19 noiembrie 1946, în ciuda piedicilor, național-țărăniștii au obținut o victorie zdrobitoare, se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de bază ale acestei viziuni, și anume rolul principal pe care omul îl are în organizarea societății, afirmarea dreptului de proprietate și a funcției sale sociale, ameliorarea condițiilor economice, sociale și culturale ale muncitorului, obligația statului de a acționa pentru instaurarea justiției sociale, eliminarea diferențelor în nivelul de trai între sectoarele de lucru și între regiuni, ridicarea nivelului de trai al popoarelor subdezvoltate ca datorie a solidarității internaționale și ca cerință pentru a menține pacea în lume, necesitatea unei acțiuni la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
i-a ajutat să se afirme pe eșichierul politic și să beneficieze de groaza trezită de bolșevism. Anii 1919-1925 se remarcă prin crearea mai multor partide democratice de inspirație creștină în Italia, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice. În schimb, în urma instaurării dictaturilor, tragediile fascismului și nazismului, ale bolșevismului, dramele războiului din Spania și ale războiului mondial i-au împins pe creștin-democrați la o aprofundare doctrinală și la angajamente care trebuiau să-i conducă la asumarea celor mai mari responsabilități după cel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
datora în special susținerii de către aparatul ecleziastic și că partidul, în dorința de a-i uni pe catolici, era el însuși traversat de curente diferite și contradictorii care îi slăbeau unitatea. Investirea unui nou papă la 6 februarie 1922 și instaurarea fascismului la 30 octombrie aveau să schimbe datele. Papa Pius al XI-lea vedea în angajarea laicilor în societate un mijloc de a instaura Domnia lui Cristos, cu condiția de a face din această angajare un instrument docil al Bisericii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
este reprezentativ pentru o mare parte a catolicismului german, sedus de tezele populiste și naționaliste, crezînd că-l poate controla pe Hitler, a cărui încoronare a favorizat-o la 30 ianuarie 1933. Zentrum a mers pînă la a-i facilita instaurarea dictaturii, votînd la 23 martie puteri depline și autodizolvîndu-se în iulie. Zentrum a murit tetanizat de un regim și de o ideologie ce se afla la antipodul propriilor sale baze. Nu numai că s-a dovedit a fi incapabil de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
parlamentară a rămas slabă, iar regimul conservator autoritar al amiralului Horthy nu i-a lăsat prea mult spațiu de manifestare. În Polonia, experiența creștin-democrată a avut o viață scurtă. Lovitura de Stat a mareșalului Pilsudski de la 12 mai 1926 și instaurarea unui regim dictorial a pus capăt activităților celor două partide de inspirație creștină care obținuseră, în 1919, 15% din voturi: Partidul Creștin-Democrat, apropiat de dreapta naționalistă și antisemită, și Partidul Național Muncitoresc, rezultat din tradiția sindicală creștină a Poloniei sub
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la sate. Acest partid se raporta la Luigi Sturzo și a extras din experiența populară italiană un program bazat pe interclasism, pe caracterul non-confesional, pe regionalism, în perioada cînd erau introduse Săptămînile Sociale. Dar acest partid nu a rezistat după instaurarea dictaturii generalului Miguel Primo de Rivera la 13 septembrie 1923. Nu numai că nu a putut să opună rezistență dar s-a și divizat. Cei care se opuneau acestui regim care a durat pînă în ianuarie 1930 erau minoritari, iar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ca misiune, act de caritate față de aproapele nostru, dăruire de sine, slujirea altora. Acest entuziasm generos al militantului nu era doar apanajul democrației creștine, ci îl găsim și în alte familii politice, dar el a constituit un element important în instaurarea democrației creștine în Europa. Interconfesionalitatea s-a impus în Germania și a constituit o reușită, în ciuda poziției dominante, mai ales la început, a catolicilor: profesiunea de credință pare să nu fi fost niciodată motivată de privilegii sau excludere. În Italia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Partidul Popular a beneficiat de activitatea lui Sramek. El a intrat la conducerea Frontului Național după eliberare. La alegerile din mai 1946, partidul său a ajuns al treilea ca mărime, după partidele comunist și socialist. După lovitura de la Praga și instaurarea dictaturii comuniste, el a fost slăbit de represiune și "regenerat", apoi normalizat în 1968. Din punctul acesta de vedere, destinul PPT-ului este reprezentativ pentru soarta rezervată partidelor creștin-democrate menținute în stare de supraviețuire în țările supuse jugului sovietic. Monseniorul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]