1,667 matches
-
sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în special de către instituționaliștii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. din afară în interiorț, în sensul în care în formularea lui Waltz statele nu acționează, ci reacționează
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
sunt democrații și economii de piață (nivelul doi), s-ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află la al treilea nivel de analiză. În sfârșit, variabila instituționalizarea sistemului internațional este considerată (în special de către adepții instituționalismului neoliberal) ca exercitând un impact major asupra relațiilor internaționale. Opus neorealiștilor, care consideră că statele rămân principalii actori ai sistemului, iar instituțiile ar fi cel mult o variabilă dependentă, o expresie
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a securității colective, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a păcii democratice a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului regim, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
Antonescu scoaterea evreilor la muncă obligatorie, fără deosebire de poziția socială și de ocupație, părea inumană; el a criticat aspru fenomenul în ultima ședință a guvernului, comună cu legionarii, la 10 ianuarie 1941 [ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
recrutare, ține controlul evreilor având această obligațiune; ele vor fi prestate potrivit normelor stabilite de Ministerul Apărării Naționale” (doc. nr. 2). Organizarea sistemului de muncă națională din luna mai 1941 includea și evreii, însă legea nu aducea elemente noi în ceea ce privește instituționalizarea. Ea înființa un „Consiliu al Muncii Naționale prezidat de Conducătorul Statului sau de delegatul său și alcătuit din câte un delegat al următoarelor autorități: Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Instrucțiunii, Educației, Cultelor și Artelor; Ministerul Agriculturii și Domeniilor; Ministerul Sănătății, Muncii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întrebări pe care însăși baza primară de date le generează. Ajunși în acest punct, merită să amintim o posibilă problemă care își așteaptă rezolvarea: care este legătura dintre nivelul de corupție a autorităților (mituirea funcționarilor, soldaților sau ofițerilor), sistemul normativ-legislativ, instituționalizarea muncii forțate și rezultatele precare, sub așteptări? În februarie 1943 a fost momentul de apogeu, regimul Antonescu recurgând la pedeapsa cu moartea: „Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sensul că nu reușește să mobilizeze actorii și statul În jurul ei pentru a genera structuri specifice, sensibile la dimensiunea socială a genului, fie schimbările au avut un grad ridicat de formalitate, În sensul că au dus la creșterea gradului de instituționalizare a politicii (prin proliferarea, În plan orizontal, de comisii și comitete ale căror atribuții se suprapun fără a marca o evoluție calitativă). Impactul negativ constă În proliferarea, În cadrul instituțional al politicilor, a unei birocrații pasive, inapte să se identifice cu
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
toate activitățile comunitare (gender mainstreaming process). Promovarea egalității Între femei și bărbați (obiectiv specific În cuprinsul Tratatului, partea 1 „Principii”, articolul 3 ș2ț, articolul 13) stabilește necesitatea de a se Întreprinde acțiuni concrete pentru combaterea discriminării după criteriul de sex. Instituționalizarea politicilor egalității de gen la nivelul UE reprezintă Însă istoria dezvoltării unui sector politic slab. Articolul 119 din Tratatul de la Roma fundamentează, În limitele obiectivului de bază al Comunității Europene (crearea unei piețe europene unice), includerea În tratat a măsurii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
altă parte, scena pe care se dispută și se (re)negociază agenda publică și, evident, actorii acesteia. În acest scop, consider foarte convenabil modelul propus de Börzel și Risse (2003, p. 60), care descrie un cadru de construcție, difuzare și instituționalizare a politicilor Uniunii Europene prin convergența celor trei sisteme societale: sfera publică, sfera politică și sfera politicilor (Polity, Politics și Policy), fiecare fiind definită de discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
derulează după reguli oarecum naturale. Actorii implicați, angajații și angajatorii, au interese comune. Permeabilitatea granițelor formale ar trebui să răspundă nevoilor pieței forței de muncă. În Spania se cristalizează „voci sociale” (vezi Asociația Românilor din Barcelona, Patronatul Catalan) care cer instituționalizarea și legalizarea acestor modalități de emigrare. Este necesară o politică de adecvare a guvernelor statelor implicate atât în țările de origine, cât și la destinație. Note Proiectul a avut două componente: calitativă și cantitativă. Coordonarea cercetării calitative pentru întregul proiect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
degrabă ca un spațiu al unor practici neinstituționalizate și în care există multă mobilitate. Astfel, chiar dacă există o mobilitate mare și circulație intensă între Borșa și Milano, în afară de câteva firme care fac transportul între Borșa și Milano, alte forme de instituționalizare a practicilor transnaționale ale borșenilor nu prea sunt dezvoltate. În acest sens, putem să ne întrebăm cât de intense vor rămâne aceste dinamici ale românilor (în cazul studiat, al borșenilor) în absența unor forme instituționale? Cât de mult sunt, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele” împlinirilor ceaușiste. El contribuie decisiv la instituționalizarea Unicului (partid, conducător), la eternizarea Eroului Absolut, el se identifică cu rolul de cântăreț al „dăinuirii” și „permanenței”, de superstar al propagandei lirice autohtone. „Instituția Cenaclului Flacăra”, crede Paul Cernat, „a fost folosită de putere ca filtru de selecție, spațiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tehnice de interes reciproc și informațiile privind stările conflictuale și schimbările de conjunctură; • integrarea: firmele partenere dezvoltă legături și moduri analoage de operare, astfel Încât să poată lucra cu succes Împreună, și stabilesc conexiuni logice Între angajații de la diferite niveluri ierarhice; • instituționalizarea: relația primește un statut formal, cu responsabilități și procese decizionale clar delimitate, extinzându-se independent de fondatorii inițiali; alianța se autoconsolidează; • integritatea: partenerii se comportă astfel Încât să justifice și să sporească Încrederea reciprocă; nu abuzează de informațiile pe care le
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la alta; - mediul conflictual al firmelor românești este agresiv; - la nivelul firmei, rezolvarea conflictelor este o condiție integrată În mecanismul propriu-zis de evoluție și schimbare, dar procese cum sunt medierea, negocierea și arbitrarea nu reprezintă Încă o preocupare reală de instituționalizare din partea puterii legislative; - deseori, la nivelul firmelor, conceptele de putere, autoritate, influență, leadership sunt utilizate ca sinonime; - puterea, capacitatea unui individ de a influența comportamentul altuia, este percepută În funcție de caracteristicile personale și localizată prin poziția ocupată de un individ În cadrul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poziții de vârf în lumea academică autohtonă și internațională. Cele două teme aprofundate în Istoria sociologiei românești sunt pline de idei și sugestii de interpretări. Prima se referă la devalorizarea antreprenorilor privați, odată cu instituirea socialismului de stat, a doua dezbate instituționalizarea capitalului social-politic și contraselecția clasei de mijloc. Aș reține din aceste două teme teza despre inventarea de către ideologia comunistă a conceptului de omogenizare socială, ca o directivă pentru orice demers de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și la crearea unor servicii care să susțină sănătatea și reziliența copiilor, adulților și a bătrânilor care au trecut prin evenimente violente. Reziliența reprezintă „imunitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt în primul rând cele care țin de cultură: muzică, pictură, arhitectură etc. Acestea sintetizează și simbolizează evenimentele, dându-le un sens și sprijinind astfel persoana încercată în strategiile ei de a face față. Locurile memoriale, muzeele, edificiile realizează o instituționalizare a mecanismelor de coping colectiv. Coping-ul colectiv ne trimite la reziliența culturală despre care am amintit în paginile anterioare. Strategiile de coping, realizând o „tranzacție cognitivă între individ și mediul său”(Ionescu, 2010, p. 279) sunt considerate a fi subsumate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și chiar și în exprimarea [în fenotip] a genelor”(Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 37). Astfel de concluzii drastice cu privire la vulnerabilizarea copilului prin expunerea la experiențe timpurii neadecvate dezvoltării sale au avut la bază, în principal, studiile centrate pe efectele instituționalizării timpurii a copiilor. în acest moment nu există nici o umbră de îndoială asupra faptului că dezvoltarea și funcționarea creierului uman depind de experiențele la care este expus individul și că experiențele timpurii nefavorabile induc riscul dezvoltării unei vulnerabilități a individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor dificile de stres. Copiii maltratați, prin abuz sau neglijare, prin abandon sau instituționalizare, sunt copii ale căror istorii personale sunt lacunare, fragmente care nu se încheagă, copilul nu le poate lega și povesti. O procedură importantă de lucru pentru a le sprijini narațiunea coerentă este Cartea vieții. Adultul și copilul, păstrează fotografii ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ziar sau pe un plic. Orice cultură putea să dețină un asemenea artefact. E democratizarea ultimă a formelor de producere a obiectelor prețioase. Îți trebuie patru sute de ani de literatură ca să ai un Mallarmé dar ajung câțiva ani de vagă instituționalizare a statului ca să ai un Cap de bour. Prima marcă poștală din lume a fost tipărită în Anglia, dar cele mai valoroase provin din țări mici, entități statale precare și culturi cvasi-anonime. Pe plicul în fața căruia se extaziază expertul filatelist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu literatura "pură". Însă "revoluția" anticarilor nu a fost singura resursă de regândire a monumentalului pe care s-au sprijinit culturile emergente. La aceasta a contribuit și o mutație provocată de Revoluția franceză din 1789. Istoricii fixează în acel moment instituționalizarea patrimonialului. La originea fenomenului a stat o consecință a transformării profunde a societății franceze: preluarea în gestiune publică a averilor mănăstirești și aristocrate 23. O masă enormă de clădiri, statui, picturi și diverse obiecte decorative au devenit dintr-o dată proprietatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mod decisiv la devalorizarea acestui mit. A fost mai întâi vorba de contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat cu monumentala lucrare a lui G. Călinescu au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un climat de încredere, formarea de proceduri și instituții de cooperare acolo unde ele nu există sau pentru a le întări acolo unde sunt fragile, precum și lipsirea părților de folosirea metodelor armate de acțiune. Astfel de măsuri includ crearea încrederii, instituționalizarea anumitor valori precum: democrația, drepturile minorităților, adoptarea normelor de drept, neproliferarea armelor etc. Diplomația preventivă văzută că diplomație preventivă pe termen lung include o serie de măsuri privind înlăturarea cauzelor de bază ale conflictelor, respectiv a amenințărilor care afectează comunitatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
desfășurarea negocierilor israeliano-palestiniene, oferind în același timp părților informațiile necesare și spijinul în reluarea negocierilor atunci când acestea intrau în impas. Concilierea internațională aparține că forma de intervenție a terților și este o extensie a anchetei, ambele constituind prima formă de instituționalizare a mijloacelor pașnice (la Haga 1899, 1907); concilierea constă în activitatea unei comisii (ai cărui membri sunt reprezentanți ai unor state) desemnate să rezolve un litigiu care a rezistat încercărilor de soluționare prin intermediul negocierilor directe. Cronologic, anii '60 au deschis
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]