1,467 matches
-
este totală. Aspectul cel mai pregnant constă în faptul că regimul totalitar prezintă un înalt grad de mobilizare, alături de alte aspecte, deja menționate, dar aceste procese sunt marcate de obiective în profundă transformare; în acest sens se poate vorbi de "instituționalizarea dezordinii revoluționare": "Structura organizatorie și mecanica funcțională a statului totalitar reproduc principiul de dezordine civilă și de permanentă instabilitate" [ibidem, 119]. Astfel se pot explica diferențele dintre două exemple majore ale totalitarismului (Germania nazistă și Uniunea Sovietică stalinistă). Această problemă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în schimb cea internaționalistă se prezintă ca fiind mai "democratică". O accentuare a rasismului există în prima, în schimb este absentă în a doua ideologie. Alte diferențe pot fi evidențiate comparând principalele structuri ale celor două regimuri. De exemplu, posibilitatea instituționalizării organizațiilor paramilitare, prezente în cazul nazist și absente în cel sovietic. O întrebare importantă privește realități politice care pot fi reintroduse în genus-ul totalitar. Diferiți autori au inclus China lui Mao în acest genus. Chiar dacă, pentru această țară, nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o manieră, mai mult sau mai puțin explicită, dar întotdeauna, situația este provocată de probleme de fond. Aceasta ipoteză de bază trebuie subliniată. Înainte de toate, se impune să acordăm atenție conexiunilor dintre actorii aflați în coaliția implicată în procesul de instituționalizare și, ulterior, de autonomizarea instituțiilor statului, cu anumiți actori ai coaliției, mai ales cu grupurile sociale relevante din punct de vedere politic. Dacă este evidentă lansarea ipotezei conform căreia instituțiile își doresc consolidarea, aceasta implică, frecvent, distantarea elitelor instituționale - militare
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prima etapă, de consolidarea precedentului regim autoritar și, apoi, de criza treptată și de transformarea lui într-un sistem în care elita militară este un grup de presiune influent. Condițiile esențiale pentru o astfel de transformare sunt cel puțin două: instituționalizarea regimului (care are nevoie din ce în ce mai puțin sprijin militar - deoarece se bazează mai puțin pe forță și represiune) și voința politică a unui lider capabil să pună în aplicare această schimbare care permite eliberarea de sub o "protecție" militară, uneori prea opresivă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
conform căruia introducerea sufragiului universal masculin precede celui de-al doilea principiu. De modelul german se apropie Danemarca, Suedia și Austria. O descriere mai fidelă a procesului primei democratizări se poate face dacă se ia în considerare apariția, dezvoltarea și instituționalizarea structurilor intermediare. Nu este vorba numai de grupuri asociative sau de sindicate, dar mai ales, de partide, de actorii principali ai democrației de masă. Este nevoie a aminti că există legături, numeroase și complexe, între aspectele instituționale celor patru fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dar mai ales, de partide, de actorii principali ai democrației de masă. Este nevoie a aminti că există legături, numeroase și complexe, între aspectele instituționale celor patru fenomene fundamentale (legitimitate, încorporare, prag de reprezentare, putere executivă) și apariția, dezvoltarea și instituționalizarea partidelor de masă. De exemplu, Rokkan spune, în mod corect, că introducerea sistemului electoral proporțional, în fazele de mobilizare de masă, contribuie la stabilizarea alternativelor de partid existente în fiecare țară. În cele din urmă, așa cum amintește Cama [2000: 64
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
durabilitatea unei democrații. Persistența este instabilă dacă o democrație, deși capabilă să supraviețuiască, este predispusă la crize succesive declanșate de eventuale șocuri externe, de natură economică, de exemplu. În acest sens, stabilitatea presupune condiții favorabile, cel puțin în termeni de instituționalizare (organizarea structurilor politice), de legitimitate (încrederea "difuză" în caracterul meritoriu al sistemul politic sau al regimului agreat), de eficacitate decizională (capacitatea de a lua și de a aplica deciziile în funcție de obiectivele deja fixate) (Ake, 1975; Morlino, 1980; Sanders, 1981; Dowding
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
schimb, regimul nu este inovator, atunci acesta ar trebui să rămână la putere cel puțin cincisprezece sau douăzeci de ani (adică o generație) pentru a fi relevant. Prin "inovația" produsă de regimul autoritar se înțelege gradul de transformare și de instituționalizare a regulilor, a modelelor, a relațiilor și a normelor care conduc, adesea, la o nouă constituție, la instituții noi și la o consolidare sau diminuare a intereselor, adică la o altă identitate [Hagopian, 1995]. Există diferite "modalități de tranziție". Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
putea construi astfel, într-un partid, un "lanț" deliberativ - (de la nivelul local la cel central) care să asigure participarea membrilor interesați și activi ai societății civile. La o analiză mai atentă a problemei rămâne întrebarea cu privire la modul de promovare și instituționalizarea a acestor spații, care sunt susceptibile să rămână cu totul irelevante pentru o societate civilă în mare parte dezinteresată și nemulțumită chiar de partide și de clasa politică. Există așadar pericolul de a nu avea un spațiu deliberativ real, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
-lea născut din cei 7 copii ai d-nei A.C. și concubinul acesteia Ș.Ș. A fost instituționalizat de la naștere până În prezent, motivul ocrotirii constituindu-l lipsa condițiilor de creștere și educare În familie (familie numeroasă, părinții nu realizau venituri). Pe parcursul instituționalizării copilului, mama nu a menținut legătura cu copilul decât sporadic (de 3-4 ori). În anul 1997, s-a cerut autorității locale să realizeze o anchetă socială la domiciliul mamei pentru a se Începe demersurile de reintegrare a minorului În familie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
20 de ani până când în cele din urmă au fost învinși. Cruciadele implicau atât predicile susținute de nou-înființatul ordin dominican și de însuși Sf. Dominic cât și acțiunile militare desfășurate de regele francez și de nobilime. De asemenea, au încurajat instituționalizarea Inchiziției, o curte ecleziastică înființată pentru a-i judeca pe cei eretici. Recompensa protagoniștilor seculari a fost faptul că au intrat în posesia pământurilor care apaținuseră ereticilor, iar cel mai important rezultat în favoarea monarhiei franceze a fost că până la sfârșitul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
între diferitele municipalități, se pare că a dat roade. Este interesantă legătura creată între analiza socio-ecomonică a realității urbane efectuată de INSEE și noile forme de colaborare intermunicipală atât în EPCI cât și în pays. Din punctul de vedere al instituționalizării inovative, ambele modele EPCI și pays au, în mare, destul succes. De altfel, există o legătură interesantă între aceste două forme de cooperare destul de diferite: nu numai că regiunile cu cele mai prospere pays sunt cele mai "intermunicipalizate", dar și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe baza valorificării literaturii de specialitate din domeniul medierii conflictelor, a experienței dobândite personal și de către educatori apreciați
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
activități care au asigurat în mod autentic: implicarea elevilor, valorificarea oportunităților locale, parteneriatul cu comunitatea. Activitățile s-au dovedit - prin rezultatele lor - extrem de potrivite în raport cu: principiile și obiectivele proiectului, particularitățile claselor și comunității, exersarea practicilor de mediere de către elevii-mediatori. 5. Instituționalizarea Din perspectiva transferului de bune practici și referindu-ne la activitățile desfășurate de clasele selectate, accentuăm faptul că: • activitățile de informare s-au bazat pe proiecte de activitate care au descris cu claritate principalele jaloane de urmat; • activitățile dedicate medierii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cum că scrisul ar fi fost reprezentat cronologic mai timpuriu decât vorbirea. Scrisul nu este ceva parazitar; mai degrabă cuvântul vorbit tinde prin natura lui să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu a mai folosit «religie și viață», ci «Ordinul Fraților Minori» (BF I, p. 5: FF 2709).De altfel, dacă Francisc nu este niciodată menționat, termenul ordo apare de patru ori în scrisoare. Simultan cu creșterea numerică, a progresat și instituționalizarea Ordinului. Iacob din Vitry, care în anul 1216 se exprimase în termeni entuziaști cu privire la noua familie a minoriților (1Vitry 8-11: FF 2205-2208), în 1220, descria cu îngrijorare dezvoltarea impetuoasă. După opinia sa, constituia «un pericol foarte grav » faptul că în cadrul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
La adresa conducătorilor (de doctorate inclusiv) și /sau la adresa celor cu care "e bine să te ai bine", adică la adresa celor "instituționalizați". Încă un aspect care evidențiază autorul drept o stranie apariție pe meleagurile Epigoniei. Nu numai că el nu respectă "instituționalizarea", dar (cum bine-i stă unui adept al Socio-Constructivismului), îndrăznește să pună la îndoială analizele și concluziile unor supra-instituționalizați la nivel internațional (cazul Stephen Fischer-Galați) sau național (cazul Florin Constantiniu); ca să nu mai vorbim de alți (mărturisiți sau ba) promotori
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai pronunțat, fapt care îi conferă atribuții structurale, astfel încât suprastructura politică obține un ascendent în raport cu baza economică, răsturnând astfel argumentul lui Marx. Lenin, inițial intrigat de această inginerie ideologică, ajunge să o accepte pentru a justifica exacerbarea politicului în procesul instituționalizării revoluției bolșevice (Harding: 1996, 129, 147). Pe cale de consecință, dacă statul devine principalul actor economic, iar partidul și statul ajung la un moment dat să se confunde, rolul statului de promotor al ideologiei leniniste devine evident. Procesul are relevanță deosebită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Vrem democrație, nu democratizare. Democratizarea nu este decât un program minimal pe drumul înspre democrație"", dar și atunci când, apelând la o variantă mai degrabă gramsciană a marxismului, își va manifesta lipsa de încredere "față de oricare ortodoxie și oricare formă de instituționalizare a adevărului" (Ludz: 1969, 35-39). La fel de departe de leninism era și "manifestul celor 2000 de cuvinte" redactat de către scriitorul Ludvík Vaculík. Acesta condamna fără drept de apel abuzurile PCC, dar în același timp pleda pentru colaborare cu comuniștii, a căror
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
anumită măsură prin intermediul a ceea ce s-a numit "conceptul planului deschis" (Brus în Brumberg: 1983, 37-40). În paralel cu deteriorarea lentă a economiei, a cărei efecte se vor face simțite la finalul decadei, Gierek nu a reușit să tempereze nici instituționalizarea corupției politice, tipică pentru orice regim leninist. Dimpotrivă, pentru a face față interstițiilor revoluționare, succesorul lui Gomułka a reîntărit autoritatea PMUP, antrenând astfel o creștere a rolului nomenclaturii, fapt care a condus la rândul său la demoralizarea populației și la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fluxurile și refluxurie stalinismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 635-655. Murașko, Galina (1998), "Represiunile politice în țările Europei de Est la sfârșitul anilor '40: conducerea sovietică și nomenclatura națională de partid și de stat", în Rusan, Romulus (ed.), Anul 1948 Instituționalizarea Comunismului, București, Fundația Academia Civică, pp. 339-349. Muravchik, Joshua (2004), Raiul pe pământ. Mărirea și decăderea socialismului, traducere de Dorian Branea și Cristina Chevereșan, Timișoara, Editura Brumar. Muțiu, Caius; Stanca, Teodor; Baghiu, Aurel (2000), "Mișcările studențești anticomuniste din octombrie 1956
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de evoluție: ... - cronică, cu sau fără episoade de acutizare; - în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală și eficiența acțiunilor psihoterapeutice; ... d) climatul familial și socioprofesional; ... e) spitalizări frecvente, instituționalizare. ... * - Schimbarea locului de muncă se va Cap. I "Funcțiile mentale" a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 982 din 23 mai 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 30 mai 2013. Capitolul II FUNCȚIILE SENZORIALE I. Evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
de evoluție: ... - cronică, cu sau fără episoade de acutizare; - în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală și eficiența acțiunilor psihoterapeutice; ... d) climatul familial și socioprofesional; ... e) spitalizări frecvente, instituționalizare. ... * - Schimbarea locului de muncă se va Cap. I "Funcțiile mentale" a fost modificat de art. I din ORDINUL nr. 692 din 23 mai 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 30 mai 2013. Capitolul II FUNCȚIILE SENZORIALE I. Evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
4. Importul și/sau emergența unor noi forme și culturi organizaționale în contextul globalizării 5. Schimbări ale culturii muncii post-privatizare 6. Raportul dintre mediul instituțional și durabilitatea formelor organizaționale 7. Impactul social al noilor forme și culturi organizaționale 8. Efectele instituționalizării unor modele specifice organizaționale în plan local 9. Efectele decuplării dintre noile forme organizaționale și practici pre-existente 10. Configurarea unor noi modele organizaționale pentru eficientizarea administrației publice locale și centrale 11. Analiza raportului dintre gradul de raționalizare administrativă și creșterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
a contribui la înfăptuirea politicii partidului, de a sluji cu abnegație interesele socialismului. În conformitate cu hotărârile conducerii partidului, în ultimii ani în țara noastră s-a desfășurat o vastă activitate de perfecționare a organizării și conducerii vieții economico-sociale. Îmbunătățirile aduse prin instituționalizarea conducerii colective și perfecționarea legislației în principalele domenii ale activității economico-sociale au avut ca rezultat crearea cadrului necesar pentru realizarea unei conduceri dinamice, eficiente, creșterea operativității în dirijarea vieții economice, participarea largă a oamenilor muncii în luarea deciziilor, folosirea din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]