44,521 matches
-
43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ... ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin: Capitolul I Zone și perioade de prohibiție Articolul 1 (1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv
ORDIN nr. 57/675/2022 () [Corola-llms4eu/Law/253220]
-
de precizie, claritate și previzibilitate. Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție devine și mai gravă în condițiile în care se impun sancțiuni de natură contravențională, potrivit art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020, dar acestea sunt norme care instituie sancțiuni pentru ceva nespecific. ... 14. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, autorul excepției arată, în esență, că acest act normativ este afectat de vicii de neconstituționalitate extrinsecă, ce duc la neconstituționalitatea actului normativ în ansamblul
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
care nu contravine principiilor constituționale. Referitor la drepturile și libertățile persoanei invocate de către autorul excepției ca fiind încălcate, instanța are în vedere faptul că, deși acestea sunt garantate prin Constituție, nu pot fi absolutizate, motiv pentru care se pot institui prin lege îngrădiri ale acestora cu condiția ca o astfel de îngrădire să fie justificată de un scop legitim și să fie proporțională cu scopul urmărit. Or, măsura obligativității purtării măștii de protecție este o normă de sănătate publică, care
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
normelor din cuprinsul Legii nr. 55/2020 în forma adoptată de Senat. Referitor la prevederile art. 4 din Legea nr. 55/2020, articol introdus de Camera Deputaților, care prevedea, la alin. (3) și (4), controlul Parlamentului asupra hotărârilor Guvernului prin care este instituită starea de alertă, Curtea a reținut că dispozițiile legale anterior menționate au fost constatate neconstituționale prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc. În acest sens, dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 dispun că starea de alertă se instituie și se prelungește, după caz, de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne. Dispozițiile art. 6 din același act normativ prevăd că „Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
care potrivit normei juridice trebuie să fie mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro), iar nu la obiectul infracțiunii de corupție. Deoarece infracțiunile reglementate de Legea nr. 78/2000 sunt fie infracțiuni de pericol, fie de rezultat, legiuitorul a instituit prin art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 criterii diferite pentru aceste categorii de infracțiuni în vederea stabilirii competenței Direcției Naționale Anticorupție, respectiv criteriul pagubei materiale pentru infracțiunile de rezultat (cum este și
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție (abrogate) și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Deoarece infracțiunile reglementate de Legea nr. 78/2000 sunt fie infracțiuni de pericol, fie de rezultat, legiuitorul a instituit prin art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 criterii diferite pentru aceste categorii de infracțiuni în vederea stabilirii competenței Direcției Naționale Anticorupție, respectiv criteriul pagubei materiale pentru infracțiunile de rezultat (cum este și
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
respectiv „infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare“ și „infracțiune de corupție“. Expresia „infracțiune de corupție“ o regăsim și în art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, normă care instituie o altă condiție în raport cu care se determină competența Direcției Naționale Anticorupție pentru infracțiunile de corupție, cea referitoare la calitatea persoanelor care săvârșesc astfel de infracțiuni și care, de asemenea, limitează competența structurii specializate doar la infracțiunile de mare
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, Curtea Constituțională, referindu-se la Legea nr. 78/2000, a statuat că acest act normativ „constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii.“ Infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt cele
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competența [...] și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", și ale art. 129, potrivit cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
respingerea ca inadmisibilă a cererii de pronunțare a unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispozițiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.I. Asupra admisibilității 50. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite doar în privința a trei dintre întrebări. ... 51. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
de lege. Prin urmare, deși pedeapsa aplicată nu ar putea depăși acel maxim, aceasta nu are efect asupra înțelesului sintagmei de „pedeapsa prevăzută de lege“. În concluzie, s-a apreciat că legiuitorul prin alin. (2) al textului de lege a instituit o normă de individualizare a cuantumului pedepsei având în vedere și maximul special ridicat al pedepsei prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, precum și pentru a preîntâmpina situația în care autorul infracțiunii de asociere este condamnat
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
text de lege, respectiv 20 de ani, indiferent de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. În esență, judecătorul-raportor a apreciat că dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 au instituit o normă specială de limitare a maximului pedepsei ce urmează a fi stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Deși din punctul de vedere al legalității
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (de la 5 la 20 de ani închisoare), a instituit o normă de limitare în procesul de individualizare a cuantumului pedepsei. Astfel, deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația concretă judecătorul va fi ținut de maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop care ar
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
penal. În consecință, a accepta contrariul ar presupune negarea autorității legislatorului penal de a stabili limitele de pedeapsă pentru faptele antisociale definite ca fiind infracțiuni de legea penală. Rezultă că dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 au instituit o normă specială de limitare a maximului pedepsei ce urmează a fi stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Altfel spus, deși din punctul de vedere
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
în baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic“, denumită în continuare schemă de minimis, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis. (8) Schema de minimis se aprobă prin dispoziție a președintelui AFM, conform
ORDIN nr. 179 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251367]
-
uzat din evidența circulației și achiziționării autovehiculului nou; ... c) decizia emisă de către autoritatea tutelară competentă teritorial, în copie certificată „conform cu originalul“ de către producătorul validat, în cazul persoanei puse sub interdicție sau al persoanei asupra căreia a fost instituită curatela, potrivit prevederilor legale în vigoare, din care să rezulte că tutorele ori curatorul este expres mandatat să acționeze și să încheie acte juridice în cadrul programului, în numele, pe seama și în interesul persoanei ocrotite, în vederea: casării autovehiculului
ORDIN nr. 179 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251367]
-
al gazelor naturale, în condițiile Legii, pe baza acordurilor obținute de către solicitant, în numele OTS, de la proprietarii persoane fizice sau juridice ce dețin aceste terenuri, cu luarea în considerare a zonelor de protecție și de siguranță ce se instituie. ... Articolul 13 (1) Solicitantul transmite OTS, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primire, un exemplar semnat al contractului de racordare și, după caz, al contractului de finanțare a extinderii rețelei de transport al gazelor naturale necesare racordării
REGULAMENT din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251918]
-
9) Acordarea primei de casare solicitantului operator economic cu personalitate juridică sau entitate fără personalitate juridică se face în baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național“, denumită în continuare schemă de minimis, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis. (10) Schema de minimis se aprobă prin dispoziție a președintelui AFM, conform
ORDIN nr. 180 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251368]
-
uzat din evidența circulației și achiziționării autovehiculului nou; ... c) decizia emisă de către autoritatea tutelară competentă teritorial, în copie certificată „conform cu originalul“ de către producătorul validat, în cazul persoanei puse sub interdicție sau al persoanei asupra căreia a fost instituită curatela, potrivit prevederilor legale în vigoare, din care să rezulte că tutorele ori curatorul este expres mandatat să acționeze și să încheie acte juridice în cadrul programului, în numele, pe seama și în interesul persoanei ocrotite, în vederea: casării autovehiculului
ORDIN nr. 180 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251368]
-
data de 18 octombrie 2018, însă, prin dispozițiile criticate, intrarea lor în vigoare a fost amânată pentru 1 ianuarie 2020, iar, ulterior, prin Legea nr. 239/2019, pentru 1 ianuarie 2022. Soluția legislativă a amânării intrării în vigoare a prevederilor care instituiau posibilitatea ca magistrații cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani să beneficieze de pensie de serviciu, fără a mai fi necesară îndeplinirea condiției de a avea minimum 60 de ani, este criticată de autorii excepției de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
din 5 mai 2016, precitată, paragraful 34). ... 82. Cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că (i) pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, (ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia li se acordă, (iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor, (iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ține de politica statului în domeniul asigurărilor
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
cu dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. În concluzie, consideră că dreptul de despăgubire trebuie stabilit potrivit prețurilor din anul 2013. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Procedura instituită prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, inclusiv cu privire la valoarea imobilelor restituite prin echivalent, este una specială, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, limitarea întinderii reparațiilor are în vedere posibilitățile economice și sociale luate în considerare de către legiuitor. ... 9
DECIZIA nr. 782 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252488]
-
textul de lege criticat de autorul excepției, legiuitorul, având în vedere poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în sistemul instanțelor judecătorești, precum și rolul său prevăzut în art. 329 (în prezent, art. 514) din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat“. Curtea a mai reținut că „interpretarea legilor este
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
către angajator „printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei“. Dispozițiile legale instituie două termene de prescripție: 30 de zile, respectiv 6 luni. Având în vedere că norma utilizează două noțiuni distincte („abatere disciplinară“, respectiv „faptă“), rezultă că fiecare termen are propriul moment de la care începe să curgă: momentul luării la cunoștință
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]