4,971 matches
-
repetate, ele fiind aplicabile în cumpărările mai puțin complexe<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 42. footnote>, pe care consumatorii le fac sub impulsurile de moment. Teoriile comportamentale permit identificarea a două tipuri de învățare prin condiționare: condiționarea clasică și condiționarea instrumentală. Condiționarea clasică, pusă în evidență de cercetătorul rus Pavlov, care a demonstrat că răspunsurile automate (reflexe) pot fi învățate - se bazează pe existența unei relații reflexe între un anumit stimul și un răspuns comportamental. Prezentarea produselor (serviciilor) într-un ambient
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mai agreabil, deci, în situații plăcute pentru consumator, are un efect deosebit în multe acțiuni promoționale. De pildă, folosirea unor peisaje care să sugereze puritatea mediului, în reclamele pentru o anumită apă minerală, este un exemplu de condiționare clasică. Condiționarea instrumentală scoate în evidență faptul că, dacă un produs sau serviciu satisface într-un grad ridicat nevoile consumatorului, este foarte probabil ca acesta să mai apeleze, când nevoia este din nou resimțită, la respectivul produs (serviciu). Deci, condiționarea instrumentală contribuie, în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
clasică. Condiționarea instrumentală scoate în evidență faptul că, dacă un produs sau serviciu satisface într-un grad ridicat nevoile consumatorului, este foarte probabil ca acesta să mai apeleze, când nevoia este din nou resimțită, la respectivul produs (serviciu). Deci, condiționarea instrumentală contribuie, în mare măsură, la cunoașterea modului în care se formează obiceiurile de consum. Dacă un anumit comportament conduce la rezultate pozitive, posibilitatea de a fi repetat crește (figura 9); dimpotrivă, dacă în urma unui anumit comportament se ajunge la rezultate
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
paradigme epistemologice nu servesc întotdeauna cauza „societății deschise”. Geneza sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o critică a ideologiei (Adorno, 1976; Horkheimer, 1972), a continuat dezvoltarea programului constructivismului în științele sociale. Principalul reprezentant al teoriei critice, Jurgen Habermas (1978), a combinat hermeneutica obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde teoria critică asupra raționalității instrumentale, "acțiunii comunicative" și "democrației deliberative". Critica lui Habermas asupra raționalității instrumentale a arătat că științele sociale ar trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității instrumentale, în favoarea interesului cognitiv prin emancipare. Ca răspuns, teoria sa socială a explicat cum
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
programului constructivismului în științele sociale. Principalul reprezentant al teoriei critice, Jurgen Habermas (1978), a combinat hermeneutica obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde teoria critică asupra raționalității instrumentale, "acțiunii comunicative" și "democrației deliberative". Critica lui Habermas asupra raționalității instrumentale a arătat că științele sociale ar trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității instrumentale, în favoarea interesului cognitiv prin emancipare. Ca răspuns, teoria sa socială a explicat cum interesele emancipatoare devin reconstruite atât în teorie, cât și în practică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde teoria critică asupra raționalității instrumentale, "acțiunii comunicative" și "democrației deliberative". Critica lui Habermas asupra raționalității instrumentale a arătat că științele sociale ar trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității instrumentale, în favoarea interesului cognitiv prin emancipare. Ca răspuns, teoria sa socială a explicat cum interesele emancipatoare devin reconstruite atât în teorie, cât și în practică și, în special, cum procesele democratice deliberative ajută lumea să se elibereze de comunicarea distorsionată. Potrivit lui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
termeni. În acest sens, constructivismul și raționalismul sunt mai degrabă complementare, decât contradictorii, soluția fiind dată prin patru răspunsuri de integrare a abordărilor raționaliste cu cele constructiviste. Primul răspuns este faptul că raționalismul și constructivismul pot fi compatibile în cadrul acțiunii instrumentale, realitate determinată de așteptări și intenții subsumate alegerilor raționale. Cu alte cuvinte, actorii raționaliști și constructiviști trăiesc într-o lume construită social și acționează nu numai pentru cunoașterea opiniilor lor, dar și pentru realizarea cooperării în domeniul relațiilor internaționale. Al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
provin din țările creștine europene sau din America, și cele sefarde, ce provin din țările musulmane din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. 14. Vezi nota 5. 15. Distincția aceasta e foarte asemănătoare cu cea realizată de Bales (1958) între tipurile de leadership „instrumental” versus „expresiv”. 16. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, când crește importanța grupului de prieteni din care face parte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. Constituită pornindu-se de la premisa teoretică a elaborării în dinamica interacțiunilor de grup
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
profundă a evoluției fenomenului menționat. Un simbol al clasei, o melodie preferată, un joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasă, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive și mai târziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii, de construcție și de reglare, de tip managerial. 3.2. Dimensiunea psihologictc "3.2. Dimensiunea psihologic\" Dimensiunea psihologică reprezintă cea de-a doua dominantă structurală a managementului clasei de elevi și are
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
obiectivele școlare formale, și a unor serii de obiective social-afective pentru grupul de elevi, care vor determina consolidarea coeziunii acestuia; profesorul Septimiu Chelcea arată că scopurile grupului pot fi atât expresive (în ceea ce privește semnalizarea sentimentelor la nivel de membri), cât și instrumentale (în ceea ce privește unele probleme de natură materială); - structura grupului poate fi analizată dual în ceea ce privește grupurile mici și, implicit, clasa de elevi, atât ca modalitate de legătură a membrilor grupului în plan interpersonal, cât și ca ierarhie internă a grupului. La acest
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
profesiunea didactică. Este observabil caracterul ei limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pe relație, orientarea pe sarcină, orientarea pe eficiență. Nivelurile de analiză ale stilului managerial au în vedere următoarele dimensiuni: • nivelul cognitiv - seturi de reprezentări; - omogene și structurate: cunoștințe, convingeri, credințe, stări afective pozitive și • nivelul strategic - proiectarea și planificarea; • nivelul instrumental, care este dependent de situație și presupune adaptarea la exigențele și variabilele situației. Detaliile de nivel tehnic și instrumental privitoare la stilul managerial al cadrului didactic vor putea fi regăsite și în capitolul rezervat intervenției cadrului didactic în situații de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivelul cognitiv - seturi de reprezentări; - omogene și structurate: cunoștințe, convingeri, credințe, stări afective pozitive și • nivelul strategic - proiectarea și planificarea; • nivelul instrumental, care este dependent de situație și presupune adaptarea la exigențele și variabilele situației. Detaliile de nivel tehnic și instrumental privitoare la stilul managerial al cadrului didactic vor putea fi regăsite și în capitolul rezervat intervenției cadrului didactic în situații de criză educațională, acolo unde corelațiile stil/personalitate/intervenție vor constitui forța de conținut a problemelor ulterior prezentate. 4.7
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și medicale anterioare, dar, totodată, să nu contravină nici normelor psihopedagogice, instructiv-educative și de socializare ale elevilor în sala de clasă. 2.1.3. Amenajarea sălii de clasă • Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. • Un simbol al clasei, o melodie preferată, un joc preferat, o poveste reprezentativă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în adevărate fundamente pentru primele. • Un simbol al clasei, o melodie preferată, un joc preferat, o poveste reprezentativă pentru clasă, câteva seturi de fotografii cu membrii clasei constituie tot atâtea ocazii de configurare indusă unei culturi expresive și mai târziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin intermediul unor pârghii de construcție și de reglare, de tip managerial. 2.2. Dimensiunea psihologictc " 2.2. Dimensiunea psihologic\" Modul de concretizare structural-integrativă a capacității de muncă a elevilor în legătură directă cu managementul clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vitaliste au deschis calea enumerării haotice și dicteului automat: altfel spus, acelor forme de extremism antidiscursiv care au sfârșit prin a consolida separarea netă, ontologică, de principiu, dintre poezie și proză, dintre uzul esențial, pe de o parte, și cel instrumental sau relațional al limbajului, pe de alta, conducând în cele din urmă la definiția formalistă și jakobsoniană a funcției poetice, ca distinctă de toate celelalte funcții”171. 2.1. Genul în genere...tc "2.1. Genul în genere..." De obicei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
simbolice) ale sistemului social. Ele preiau rolul dominant În societate deținut odinioară de comunități sau de alte forme mai puțin structurate de cooperare. Caracteristica de bază ce diferențiază organizațiile de celelate forme de agregare a indivizilor este aceea a raționalității instrumentale, un concept care a fost introdus de M. Weber (1964) și care este folosit pentru a fundamenta rolul dominant al organizațiilor În societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența covârșitoare a conceptului de raționalitate În științele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială este contractuală, de tip hobbesian, indivizii raționali alegând, prin prisma interesului propriu, să stabilească un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ierarhice pe verticală ce se stabilesc Între organizațiile componente; el caracterizează apoi câmpurile după gradul de centralizare/descentralizare, fragmentare/unificare și federalizare/concentrare prin raportare la trei tipuri de decizii: programatice (vizând dreptul de stabilire a obiectivelor ce trebuie urmărite), instrumentale (vizând dreptul de a alege mijloacele utilizate) și de finanțare (vizând dreptul de a decide sumele de bani cheltuite, precum și alocarea fondurilor Între activități). Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații; iar elementele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firmei pentru a limita costurile agentului: o finanțare bazată pe credit sau pe capital social? Principala preocupare este aceea de a identifica modalități de aliniere a intereselor agenților cu cele ale principalilor (proprietarilor legitimi). Teoriile behavioriste ale firmei resping raționalitatea instrumentală pe care se bazează primele două teorii. H. Simon (1945) este cel care a introdus conceptul de raționalitate limitată, referindu-se la limitările indivizilor În capacitatea de prelucrare a informației. El propune Înlocuirea modelului de maximizare a utilității cu unul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cele ale organizării ierarhice. Contractorii sunt „blocați” (locked-in) să coopereze prin angajamente reciproce credibile (commitments), Într-o situație de dependență bilaterală, reciproc avantajoasă, pe termen lung. Noua economie instituțională, În general, și teoria lui Williamson, În special, resping asumpția raționalității instrumentale a actorilor, preluând teoria behavioristă a raționalității limitate. Comportamentul actorilor este, conform teoriei behavioriste, unul ce urmărește satisfacerea anumitor nevoi și nu maximizarea utilității (satisficient, nu maximizator). Conform concepției lui Williamson, oportunismul și raționalitatea limitată sunt mai aproape de „natura umană
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
actorilor. Responsabilitatea socială a organizațiilor Un exemplu de construcție culturală ce impune o concepție socială determinată asupra corporației și, la rândul său, legitimează anumite relații Între actorii constitutivi, este responsabilitatea socială a corporațiilor. Conceptul are conotații atât descriptive, cât și instrumentale, dar mai ales normative. Substanța noțiunii este de natură etică. Acest concept se impune În opinia publică schimbând modelul clasic de percepție a corporațiilor. Un indicator al instituționalizării acestei abstractizări Îl reprezintă ubicuitatea folosirii sale În cursurile de management, În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]